Peste 700 de kilometri din infrastructura rutiera de interes local si regional a fost modernizata prin fonduri europene. Prin trei programe europene, PHARE 2004-2006, POR 2007-2013, POR 2014-2020, primariile si consiliile judetene din cele 6 judete ale Regiunii Centru (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu) au derulat, din 2004 si pana in prezent, un numar de 34 de proiecte prin care s-au construit, respectiv modernizat, peste 700 de kilometri de infrastructura rutiera. Valoarea totala a celor 34 de proiecte contractate din 2004 si pana in prezent, este de peste 2 miliarde lei, din care 1,78 miliarde lei reprezinta finantarea nerambursabila alocata unitatilor administrativ teritoriale pentru finalizarea lucrarilor.

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru este entitatea care a gestionat aceste cereri de finantare, pe parcursul unei perioade de aproape 15 ani, monitorizand implementarea acestor proiecte. Fie ca e vorba de strazile si drumurile din orase si municipii, sau de drumurile judetene, obiectivul vizat de aceste proiecte este cel de a stimula mobilitatea persoanelor si marfurilor in Regiunea Centru, prin conectarea infrastructurii rutiere de interes local si regional la reteaua europeana de drumuri. Fondurile alocate prin cele 34 de proiecte au asigurat finantarea pentru cheltuielile cu pregatirea terenurilor, respectiv obtinerea, amenajarea terenului si a utilitatile necesare, studii tehnice, avize, proiectare, consultanta, asfaltari propriu-zise, realizarea de poduri, podete, a elementelor de siguranta pentru pietoni si vehicule, tot ce inseamna lucrari de constructii si organizari de santier. In imaginea alaturata este prezentata harta acestor drumuri, iar lista investitiilor coordonate de ADR Centru, precum si stadiul in care se afla acestea, finalizate sau in curs de implementare, este in pagina a treia din ziar.

”Recesiunea prin care am trecut in anii 2008-2010 a diminuat volumul investitiilor in infrastructura de transport, afectand starea tuturor cailor rutiere. Desi in ultimii ani au fost alocate fonduri europene pentru modernizarea retelei de drumuri judetene, aceasta necesita investitii sustinute pentru imbunatatirea calitativa a sistemului. Ponderea drumurilor judetene nemodernizate (pietruite, de pamant) in totalul drumurilor judetene din cele sase judete este inca semnificativa, aproape un sfert din drumurile judetene fiind neasfaltate. Astfel, competitivitatea teritoriilor care nu beneficiaza de acces la o infrastructura modernizata ramane redusa. La nivelul Regiunii Centru au fost inventariate sectoarele de drum judetean care asigura legatura directa sau indirecta cu reteaua europeana de drumuri, prioritizarea fiind facuta luand in calcul si efectele socio-economice scontate prin interventiile preconizate. Toate drumurile supuse reabilitarii au o durata de viata expirata, deoarece au fost construite sau modernizate cu multi ani in urma, utilizand elemente geometrice si solutii tehnice care acum sunt perimate. Pentru aceste drumuri utilizarea normativelor de semnalizare, de proiectare actuale, dar si a tehnologiilor de punere in opera reprezinta noutati tehnologice. Totusi aceste drumuri nu sunt drumuri de cercetare si, ca urmare, in proiectarea si executia lor se vor utiliza standardele actuale, omologate si fara a face excese. Avand in vedere cele mentionate mai sus, ADR Centru si Consiliile Judetene au avut pe parcursul acestor ani o suita de intalniri tehnice in care au discutat despre proiectele prioritare pe infrastructura de transport, luand in considerare utilizarea cat mai eficienta a sumelor alocate Regiunii Centru si o distribuire eficienta a sumelor intre judete astfel incat sa se asigure o dezvoltare echilibrata a regiunii. Viteza medie de deplasare pe sectoarele de drumuri judetene prezentata de administratorii arterelor rutiere, in cadrul cererilor de finantare si a documentelor suport, are o medie de 30 km/ora. Se inregistreaza viteze medii mai mari pe sectoarele de drum care se gasesc in zone plate, de ses, dar si scaderi semnificative pentru sectoarele de drum din zonele de deal inalt sau munte. In urma reabilitarii structurii rutiere si a introducerii elementelor de siguranta rutiera, inclusiv racordarile curbelor cu aliniamentele, suprainaltari si supralargiri, acolo unde este tehnic posibil, vitezele medii vor creste cu peste 30%, chiar mai mult in unele cazuri. Demn de retinut este faptul ca exista drumuri judetene cu suprafata carosabilului extrem de degradata, drumuri de balast, drumuri cu burdusiri ale asfaltului, unde viteza in prezent este extrem de scazuta, de circa 10-20km/h, iar prin reconstruirea structurii rutiere si incadrarea sa in clasa tehnica IV, vom avea pe unele portiuni chiar si viteze de 90 km/h”, a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru, in momentul in care s-a referit la situatia investitiilor pentru reabilitarea retelei rutiere.

Masurile de siguranta rutiera au preocupat continuu administratorii drumurilor din orase, municipii si judete. Astfel, acestia au prevazut unele masuri de siguranta cum ar fi marcajele verticale (indicatoare, panouri), introducerea de restrictii de viteza sau de tonaj, de gabarit, precum si parapeti de beton sau metalici in zonele periculoase. Acolo unde tehnic e posibil, exista marcaje orizontale (vopsea) si, in marea lor majoritate, toate trecerile de pietoni sunt semnalizate corect. Ca urmare, prin implementarea acestor proiecte s-a urmarit si cresterea masurilor de siguranta a circulatiei prin introducerea de masuri tehnice suplimentare care, conform cu normativele tehnice in vigoare, ofera un plus de siguranta participantilor la trafic.

Fara a incerca sa le epuizam in enumerare pe toate, in general masurile de siguranta utilizate in proiecte sunt:

- Introducerea de indicatoare de semnalizare a trecerilor de pietoni cu lumina galbena intensa, intermitenta, alimentate cu celule solare, independente energetic.

- Semnalizarea trecerilor de pietoni prin folosirea pe scara larga a marcajelor orizontale, suprafete de alta culoare sau rugozitate.

- Amplasarea statiilor de autobuz in sectiuni diferite, nu in paralel ca acum. Aceasta amplasare (in zig-zag) duce la scaderea semnificativa a riscului de impact cu pietoni aflati in traversare, prin mutarea atentiei conducatorului auto doar catre un posibil obstacol.

- Montarea de parapeti metalici pe poduri, intre trotuar si calea de rulare, astfel incat traficul auto sa nu se intersecteze cu cel pietonal/velo.

- Montarea de parapeti metalici de tip mediu sau greu in zonele periculoase, pentru evitarea parasirii suprafetei amenajate, in caz de derapaj.

- Montarea de indicatoare confectionate conform standardelor actuale, reflectorizante.

- Realizarea de facilitati pentru persoanele cu nevoi special in statiile de autobuz, prin racordarea trotuarelor cu carosabilul, montarea de suprafete tactile pe trotuar, suprafete rezonante inaintea statiilor de autobuz.

Elementele inovatoare din proiecte sunt date de semnalizari luminoase pentru treceri de pietoni, in unele cazuri supra-iluminarea trecerilor de pietoni, realizarea de statii de autobuz alternante si, mai ales, realizarea unor suprafete de carosabil potrivite, de buna calitate, confortabile pentru participantii la trafic. Un alt element de noutate utilizat pe scara larga este rigola carosabila, neutilizata pe aceste drumuri, fiind astfel rezolvata problema apelor pluviale care intra pe carosabil, in special in sezonul rece, dar si posibilitatea realizarii de trotuare pentru pietoni.

Realizarea trotuarelor pentru pietoni si a pistelor pentru biciclete a fost o prioritate pentru toti solicitantii de finantare dar, de multe ori, acestia au trebuit sa accepte ca intentiile lor sunt aproape imposibile, deoarece absolut toate drumurile judetene traverseaza localitati si ampriza drumului nu permite realizarea acestor elemente, avand o latime extrem de mica. In cazul drumurilor ce trec printre case, pe strazi cu raze de curbura foarte mica si cu rampe mari, au fost necesare constructii sau solutii tehnice suplimentare, chiar ingustari ale partii carosabile si alte masuri pentru asigurarea fluentei traficului pentru toate categoriile de participanti. Intotdeauna, acolo unde limitele de proprietate au permis, solicitantii de fonduri publice au introdus piste de biciclete, daca acestea puteau avea un rol pozitiv in desfasurarea traficului. De exemplu, nu s-au construit piste in extravilan, daca acestea nu puteau lega doua localitati: ar fi fost o risipa de resurse sa se construiasca o pista care ”sa plece de nicaieri si sa duca nicaieri”. Realizarea de piste de biciclete este fezabila pe strazile sau drumurile cu trafic mediu sau greu, iar in Regiunea Centru cea mai mare parte a drumurilor se incadreaza in clasa de trafic mediu spre usor, evident ca si din cauza starii actuale a drumului, astfel incat trebuie incurajata utilizarea bicicletelor pe carosabil.

Subiectul realizarii de perdele/aliniamente de arbori in zona drumului a fost atins de aproape toti solicitantii de finantare. Aceste perdele sunt eficiente in anumite conditii de plantare si in anumite conditii de traseu. Pentru a realiza aceste plantari si pentru ca acestea sa fie eficiente trebuie sa dispui de suprafetele de teren necesare. O simpla insiruire, un simplu aliniament fiind ineficient in caz de viscol. In cazul nostru s-au realizat aliniamente de arbori pe cateva portiuni de drum, dar efectul acestora se va cunoaste peste multi ani si va consta doar in umbrire. Pe de alta parte, sunt portiuni de drum care traverseaza paduri, zone de arboret sau chiar zone de vegetatie salbaticita, care deja lucreaza impotriva viscolirii sau a solarizarii suprafetelor de drum. Din punct de vedere al auditorilor de securitate rutiera, arborii sunt obstacole care pot duce la accidente. De exemplu, prin faptul ca arborii fac umbra in sezonul umed (primavara, toamna) nu lasa apa sa se evapore de pe carosabil, alternand zone uscate cu zone umede, iar zonele umede favorizeaza cresterea unor organisme de tip lichen, care produc o scadere a coeficientului de frecare si cresc sansele de accident. De asemenea, in cazul pierderii directiei de mers si in cazul impactului cu un arbore, se pot produce daune mai mari, fata de dauna fara impact. Parazapezii sunt elemente de inventar, nu sunt in dotarea administratorilor drumurilor si nu au facut obiectul niciunei cereri de finantare.

Gradul si impactul pe care aceste drumuri il au in asigurarea un acces mai bun la obiectivele de interes turistic este foarte relevant la nivel regional. Atat pentru deservirea populatiei, cat si pentru generarea de noi venituri din turism, in special acum cand prin programul REGIO 2014-2020 se vor reabilita la nivelul Regiunii Centru mai mult de 30 obiective turistice importante. Pe langa deservirea zonelor cu aflux turistic, deja existente, prin aceste drumuri reabilitate se vor deschide noi oportunitati turistice, care au fost neglijate pana in prezent, tocmai datorita absentei unor cai de acces decente in zona.

Printre aceste zone turistice, partial neglijate, se numara ”Drumul de sub munte” care leaga Masivul Piatra Craiului de Masivul Fagaras, prin statiunea Sambata de Sus, sau drumul care leaga microregiunea Rupea-Cohalm cu zona salinelor de la Sovata si Praid, trecand prin judetele Harghita si Covasna, precum si drumurile din centrul Podisului Tarnavelor, care leaga zonele rurale de municipiile Medias si Sighisoara. Iar dupa reabilitarea in anii precedenti a drumului catre zona Buru si satul Rimetea, inclus in Patrimoniul mondial UNESCO, acum in judetul Alba au demarat lucrarile pentru reabilitarea drumului care trece intre Muntii Trascau si Muntii Apuseni, legand municipiul Aiud de orasul Abrud, in apropierea ”Poienelor cu Narcise”, investitie care a si fost supranumita de presa ”Transalpina de Apuseni”.

Pe langa aceste proiecte finalizate sau care sunt acum in implementare, mai exista o suita de cereri de finantare, care sunt in prezent depuse in cadrul Programului Operational Regional 2014-2020, in stadiul de proiecte nefinalizate, care, au posibilitatea de a se materializa in contracte de finantare pentru a se putea finaliza lucrarile de reabilitare a drumurilor, a investitiilor demarate in urma cu 2-3 ani.

Pe langa lista proiectelor din pagina alaturata, care reprezinta initiative locale de accesare a finantarilor europene, materializate in realizari perceptibile privind imbunatatirea infrastructurii rutiere, ADR Centru a gestionat si proiecte in domeniul reabilitarii infrastructurii turistice, pentru cresterea accesului la obiective sau statiuni importante, precum si proiecte de dezvoltare urbana, care au inclus si componente de reabilitare a strazilor si a infrastructurii de acces din localitati cum sunt Alba Iulia, Brasov, Codlea, Predeal, Rasnov, Sfantu Gheorghe, Covasna, Sugas Bai, Miercurea Ciuc, Harghita Bai, Borsec, Toplita, Targu Mures, Sovata si Sibiu. Prin toate aceste investitii au fost realizate modernizari de strazi, pasarele sau supratraversari de artere rutiere intens circulate, pentru imbunatatirea traficului urban, precum si pentru cresterea conectivitatii rutiere intre localitatea respectiva si reteaua de drumuri judetene sau nationale. Pentru lista drumurilor realizate prin fonduri europene in Regiunea Centru, click aici!