Recent, discutiile legate de politica salariului minim (SM) au luat un nou avant la nivelul intregii Uniuni Europene (UE), odata cu propunerea de directiva a Comisiei Europene (CE) de la sfarsitul lunii octombrie 2020. Aceasta din urma vizeaza stabilirea unui cadru de referinta comun care sa asigure un nivel adecvat pentru SM la nivelul fiecarui stat membru. In cazul - foarte probabil - in care aceasta directiva va fi adoptata, Romania va avea doi ani pentru a o transpune in practica. Din aceasta perspectiva, ar fi util ca la nivel autohton discutiile privind politica SM sa acorde inca de acum o mai mare importanta armonizarii criteriilor si principiilor expuse in propunerea de directiva cu realitatea economica din Romania, spun reprezentantii Confederatiei Patronale Concordia.

"Pe plan autohton, ca si la nivelul intregii UE de altfel, pandemia curenta are un efect marcant in special asupra sectorului de servicii si a firmelor mici si mijlocii, ambele avand un numar relativ ridicat de angajati la nivelul salariului minim. Data fiind incertitudinea privind impactul crizei epidemiologice asupra economiei atat in acest an cat si in anul viitor, pe orizontul anului 2021 cresterea SM ar trebui sa vizeze cel mult mentinerea puterii de cumparare la nivel agregat, i.e. indexarea cu rata inflatiei, adica 3%. Aceasta varianta ar limita cresterea costului cu forta de munca pentru multe firme care deja se afla intr-o situatie financiara precara, creand astfel premisele pentru o revenire ulterioara mai rapida a activitatii economice. Riscul implementarii unei rate mai mari de crestere a SM in 2021 poate avea implicatii negative asupra: (i) ratei somajului, (ii) numarului de firme ce isi vor inceta activitatea, (iii) veniturilor bugetare si (iv) ratei inflatiei", arata o comunicare Concordia.

 

Efectele economice ale pandemiei curente vor fi diferite de cele ale crizei financiare din urma cu 12 ani, in primul rand ca urmare a schimbarilor structurale de pe piata fortei de munca, multe dintre ele accelerate in ultimele luni de criza epidemiologica. Structura cererii in economia ex-post pandemie va fi diferita de cea ex-ante pandemie, fiind impulsionata suplimentar si de politicile UE privind schimbarile climatice.

"Problema de fond in Romania este ca politica SM a fost exploatata excesiv in ultimii ani, fapt ce a denaturat, pe fond, scopul acestei politici. Peste o treime din numarul de angajati au contracte la nivelul SM, cea mai mare rata din Europa. O crestere substantiala a SM in 2021 ar aduce si mai multe contracte la nivelul SM, rigidizand si mai puternic intreaga structura salariala, fapt ce scade rezilienta la socuri a economiei. In plus, asa cum reiese din programele de guvernare ale partidelor politice pe perioada 2021-2024, rata de crestere a SM este preconizata sa ramana la doua cifre, cu un avans mediu de 11-12% pe an in aceasta perioada. Acest avans consistent al SM poate avea un efect negativ asupra competitivitatii. Inca din 2017 cresterea salariilor a fost superioara cresterii productivitatii muncii, discrepanta intre cele doua crescand continuu. Economia Romaniei este intr-o situatie vulnerabila prin prisma nivelelor ridicate ale deficitelor de cont curent si bugetar. O pierdere a competitivitatii in acest moment ar amplifica aceasta vulnerabilitate", mai arata reprezentantii patronatului.

Exprimat la paritatea puterii de cumparare (PPC), SM in Romania este al doilea ca marime in tarile din regiune, dupa Polonia. Astfel, competitivitatea regionala poate fi mentinuta, mai cu seama ca tarile din regiune au, in acest moment, atat pozitii externe mai favorabile, cat si perspective de redresare a dezechilibrelor macroeconomice mai bune. In plus, in multe din aceste tari cresterea prognozata a SM este de o cifra in 2021.

 

Criza curenta si incertitudinile ridicate pe termen scurt, sugereaza o abordare prudenta din perspectiva aplicarii ratei de crestere a SM in 2021, mai argumenteaza Concordia. Oamenii de afaceri mai spun ca, in paralel, va trebui gandita o formula pentru SM mai predictibila si in consonanta cu alti indicatori macroeconomici, parte din acestia mentionati in propunerea de Directiva a UE.

"Un prim set de variabile este generat de criteriile nationale - care includ, intre altele, puterea de cumparare a SM, nivelul salariului mediu brut in economie, rata de crestere si distributia acestuia sau productivitatea muncii. Al doilea set de variabile este reprezentat, minimal, de indicatorii de adecvare - index-ul Kaitz (raportul dintre SM si salariu median/ mediu) sau relatia dintre SM si rata riscului saraciei. Reducerea inegalitatii sau a saraciei, unele din argumentele principale aduse de sustinatorii cresterilor consistente ale SM nu se verifica in practica. In Romania de exemplu, in anul 2019 coeficientul Gini era la acelasi nivel ca si in anii 2008 sau 2014, in ciuda ratelor mari de crestere pe care SM le-a avut in ultimii cinci ani. Rata saraciei reflecta mai degraba inactivitatea sau o activitate redusa, cauzata fie de somaj, de un numar mare de pensionari sau de lucratorii independenti", arata Concordia.

In perioade de contractie economica o crestere mai mare decat rata inflatiei poate prelungi perioada de redresare economica ulterioara. In criza precedenta, din anul 2008, SM in Romania a crescut cu doar 7% pe o perioada de 4 ani, intre 2009-2012, in 2009 si 2010 ramanand neschimbat. In aceasta perioada rata inflatiei a avansat cu 22%, reducand semnificativ puterea de cumparare a SM, astfel sprijinind cresterea economica ulterioara.