Factorii care explica somajul de lunga durata in Romania includ deficitul de competente si o pondere semnificativa a muncii la negru, care era estimata la 1,4 milioane de persoane, arata o analiza de tara a Comisiei Europene, citata de Agerpres.

Potrivit Executivului comunitar, provocarile in dezvoltarea competentelor trebuie rezolvate pentru a sprijini o tranzitie echitabila catre o economie digitala si verde, in conditiile in care mai putin de o treime dintre cei cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 de ani aveau cel putin abilitati digitale de baza in 2023 (27,7% fata de 55,5% in UE). Acest decalaj s-a extins din 2021.

Comisia Europeana a publicat miercuri o analiza de tara detaliata in domeniul ocuparii fortei de munca, al competentelor si al incluziunii sociale pentru Romania, Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania si Ungaria, prezentand in detaliu rezultatele cadrului de convergenta sociala, se arata intr-un comunicat al Executivului comunitar.

Aceasta analiza din a doua etapa se bazeaza pe constatarile Raportului comun privind ocuparea fortei de munca din 2024, care cuprinde o analiza din prima etapa a tuturor statelor membre. Raportul comun privind ocuparea fortei de munca a fost prezentat de Comisie in cadrul Pachetului de toamna al semestrului european 2024 si a fost adoptat de Consiliu in martie 2024.

Analiza actuala va face acum obiectul unor discutii multilaterale aprofundate cu statele membre, atat in cadrul Comitetului pentru ocuparea fortei de munca, cat si in cadrul Comitetului pentru protectie sociala, inainte de viitoarea adoptare a pachetului de primavara al semestrului european.

"Dovezile cantitative si calitative disponibile in aceasta a doua etapa de analiza indica provocarile legate de riscurile ridicate de saracie sau excluziune sociala, in special pentru copii, pentru persoanele care traiesc in zonele rurale, femei si grupuri vulnerabile, inclusiv persoanele cu dizabilitati si romii. Chiar daca aceste riscuri au scazut in ultimul deceniu, impactul transferurilor sociale (altele decat pensiile) asupra reducerii saraciei ramane mult sub media UE si asigurarea accesului efectiv la nivel national la servicii, protectie sociala si adecvarea sociala raman provocari importante. Participarea copiilor la ingrijirea si educatia timpurie este scazuta, nevoile nesatisfacute de ingrijire medicala sunt mari si satisfacerea nevoilor de ingrijire pe termen lung ramane o provocare", se arata in raportul UE.

In plus, ratele ridicate de parasire timpurie a scolii, in special in zonele rurale si in randul comunitatilor marginalizate, insotite de o incidenta ridicata a tinerilor care nu sunt inclusi nici in educatie, nici in angajare si formare, performantele insuficiente pe scara larga in competentele de baza, precum si un nivel foarte scazut de competente digitale de baza, indica o marja semnificativa pentru a imbunatati calitatea, accesibilitatea si relevanta pe piata muncii a educatiei si formarii.

Pe piata muncii, in pofida unor imbunatatiri importante, rata de ocupare ramane scazuta, mai ales pentru femei, persoane cu dizabilitati, tineri, persoane slab calificate si romii, iar riscurile de saracie in munca la populatia incadrata in munca sunt semnificative. In acelasi timp, rata somajului pe termen lung este usor peste media UE, dar ponderea somajului de lunga durata se imbunatateste. Este raportata lipsa competentelor, iar capacitatea Serviciilor publice de ocupare a fortei de munca si eficacitatea politicilor active pe piata muncii sunt limitate, apreciaza Executivul comunitar.

"Masurile adoptate pana acum - reformele si investitiile in protectie sociala si incluziune, adoptarea unor noi legi ale educatiei si implementarea programului national de reducere a abandonului scolar, precum si actiunile in privinta politicilor active ale pietei muncii - sunt de asteptat sa ajute Romania sa se indrepte in directia corecta in raport cu riscurile identificate. In pofida progreselor inregistrate, exista loc pentru noi eforturi in domeniul sanatatii, ingrijirii pe termen lung, educatiei, serviciilor sociale si de pe piata muncii, pentru ca tuturor sa li se ofere o sansa echitabila de a-si atinge intregul potential", se arata in raportul UE.

In contextul analizei de prima etapa prezentata in Raportul comun privind ocuparea fortei de munca din 2024 (JER 2024), s-a constatat ca Romania se confrunta cu riscuri potentiale la adresa unei convergente sociale catre un nivel cat mai ridicat, pe baza a 11 indicatori principali ai Tabloului de bord social. Acestea se refera in special la protectia sociala si incluziunea, in privinta persoanelor expuse riscului de saracie sau ratei excluziunii sociale (inclusiv pentru copii), eficacitatea transferurilor sociale (excluzand pensiile) asupra reducerii saraciei si nevoile nesatisfacute in domeniul ingrijirii medicale. In plus, in domeniul educatiei si competentelor, participarea copiilor sub trei ani la sistemele de ingrijire formala, rata abandonului timpuriu din sistemele de educatie si formare si ponderea persoanelor care au cel putin competente digitale de baza au fost, de asemenea, identificate ca puncte critice.

In timp ce piata muncii se imbunatateste, s-a considerat necesar sa se examineze in continuare rata ocuparii fortei de munca si a somajului pe termen lung, precum si situatia anumitor grupuri vulnerabile, in special tinerii care nu au un loc de munca, si nu iau parte nici la educatie si formare (NEET) si persoanele cu dizabilitati. Pentru a dezvolta o mai buna intelegere a riscurilor potentiale identificate in prima etapa, aceasta a doua analiza se refera la dovezile cantitative si calitative disponibile si raspunsurile politice relevante sau planificate de Romania.

Desi situatia de pe piata fortei de munca se imbunatateste, se mentin dificultatile importante. In ultimul deceniu, rata angajarii a avut o tendinta ascendenta. Cu toate acestea, ramane printre cele mai scazute din UE (68,7% in 2023 fata de 75,4% in UE), cu mari disparitati regionale. Deficitul de ocupare a fortei de munca intre regiuni (cel mai ridicat in Bucuresti-Ilfov, 79,9% si cele mai scazute de ocupare a fortei de munca in sud-vest-Oltenia, 61,8%) a fost de 18,1 pps in 2022.

Rata angajarii in Bucuresti-Ilfov si in regiunea Centru s-a imbunatatit in ultimii ani si datorita investitiilor straine. Pe de alta parte, rata angajarii fie a stagnat sau a scazut in alte regiuni, mai ales in regiunea nord-est (69,4% in 2022). In 2023, rata somajului (5,6% fata de 6% in UE) a fost sub media UE. Rata somajului pe termen lung (2,2% fata de 2,1% in UE) a fost usor peste media UE si s-a deteriorat din 2020 dupa ani de imbunatatiri, in timp ce ponderea somajului de lunga durata s-a imbunatatit, ajungand la 38,6% in 2023 (in linie cu media UE). Factorii care explica somajul de lunga durata in Romania includ deficitul de competente si o pondere semnificativa a muncii la negru, care era estimata la 1,4 milioane de persoane.

Provocarile in dezvoltarea competentelor trebuie rezolvate pentru a sprijini o tranzitie echitabila catre o economie digitala si verde. Mai putin de o treime dintre cei cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 de ani aveau cel putin abilitati digitale de baza in 2023 (27,7% fata de 55,5% in UE). Acest decalaj s-a extins din 2021.

Participarea adultilor (25-64 ani) la invatare in ultimele 12 luni s-a situat la 19,1% in 2022, cu 13,3 puncte procentuale mai mare decat in 2016, dar mult sub media UE de 39,5%. In plus, participarea la activitatile de invatare in randul adultilor este extrem de inegala, in cazul celor care nu au finalizat studiile liceale si de formare este de 10 ori mai putin probabil sa participe la invatare, comparativ cu cei cu studii superioare in 2022 (3,9% fata de 41,2%). In acelasi timp, cei cu cele mai reduse calificari se confrunta cu o inrautatire a rezultatelor la angajare, cu provocari in materie de competente care pun in pericol competitivitatea, dar si echitatea si convergenta sociala.