Angajatii din Romania nu pun accent pe educatia financiara, avand in vedere ca cei cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei lunar, nu considera economisirea o prioritate, in timp ce 4 din 10 romani spun ca utilizeaza pana la 90% din venitul lunar. De asemenea, 60% dintre romanii angajati afirma ca sunt moderat multumiti de modul in care isi administreaza cheltuielile, conform unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP privind gestionarea resurselor financiare de catre salariatii din Romania.

Realizat pe un esantion de 1.529 de angajati din mediul urban si mediul rural, studiul dezvaluie modul in care romanii isi administreaza resursele financiare, obiceiurile oamenilor legate de economisire, investitii, datoriile personale si prioritatile financiare, oferind o imagine detaliata asupra comportamentului financiar al acestora. 

“Studiul nostru arata ca doar 8% din angajatii cu venituri de peste 10.000 lei lunar considera economisirea foarte importanta. Practic, indiferent daca provin din mediul urban sau rural, cei mai multi angajati cu venituri ridicate nu considera economisirea o prioritate. Aceasta tendinta poate sugera un nivel de confort financiar crescut, care ii face mai putin preocupati de gestionarea prudenta a banilor pe termen lung. In acelasi timp, poate fi si rezultatul unui consum orientat catre imbunatatirea calitatii vietii, fara o planificare financiara riguroasa. Totusi, educatia financiara este esentiala, inclusiv pentru angajatii cu venituri ridicate, care, in absenta unor obiceiuri de economisire si planificare, pot subestima importanta gestionarii prudente a banilor. Confortul financiar de moment nu poate substitui siguranta pe termen lung”, puncteaza Bogdan-Costin Farsirotu, presedintele Centrului de Formare APSAP si fondatorul platformei www.cursuri-functionari.ro. 

 

Aproape 4 din 10 romani spun ca utilizeaza pana la 90% din venitul lunar, iar 17% peste 90% din acesta. Atunci cand nu au bani, 74% dintre respondenti spun ca renunta la unele cheltuieli, aproape 22% folosesc economiile sau un card de credit, iar 4% imprumuta bani.

Totusi, 42% spun ca aleg mai des sa cheltuiasca pe nevoi decat pe dorinte atunci cand trebuie sa aleaga, iar 60% se declara satisfacuti de modul in care isi gestioneaza cheltuielile.

In ceea ce priveste investitiile, aproape 63% dintre respondenti declara ca nu au investit niciodata in vreun instrument financiar, cum ar fi investitii pe piata de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare. 

 

 

Peste 36% dintre respondenti spun ca isi monitorizeaza cheltuielile saptamanal, iar 13% ca nu le monitorizeaza deloc. Totodata, peste 71% dintre barbati au declarat ca isi urmaresc cheltuielile zilnic sau saptamanal, comparativ cu 57% dintre femei. 

In ceea ce priveste tipurile de cheltuieli, barbatii cheltuiesc cel mai mult pe divertisment si imbracaminte, iar femeile platesc sume mai mari atunci cand vine vorba de educatie, sanatate si animale. De asemenea, femeile sunt mai predispuse sa fie atrase de promotii si oferte – 11% dintre acestea au indicat acest lucru, comparativ cu doar 5,5% dintre barbati, ceea ce sugereaza o sensibilitate (atentie) crescuta fata de preturi si oportunitati de economisire pe termen scurt.

 

Prioritizarea cheltuielilor difera in functie de varsta. Astfel, pentru persoanele de peste 60 de ani, sanatatea reprezinta principala preocupare financiara, evidentiind un impact semnificativ atat emotional, cat si economic.

Potrivit studiului, 83% dintre aceste persoane sunt nevoite sa aloce sume considerabile pentru ingrijirea sanatatii, incluzand tratamente medicale, controale periodice si transport in scop medical. Aceasta situatie indica o dependenta financiara majora de servicii medicale, o conditie inevitabila care vine odata cu inaintarea in varsta. Speranta de viata in Romania este mult mai scazuta comparativ cu media europeana, varstnicii confruntandu-se cu multiple boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul sau afectiunile cardiovasculare.

“Persoanele in varsta se confrunta, din pacate, cu o presiune financiara considerabila in ceea ce priveste cheltuielile pentru sanatate, iar acest aspect este deopotriva ingrijorator si trist. Peste 52% dintre tinerii cu varste intre 18 si 25 de ani acorda prioritate cheltuielilor pentru divertisment si activitati recreative. In schimb, pentru generatiile mai in varsta, situatia financiara este considerabil mai dificila. Veniturile persoanelor de peste 60 de ani rareori depasesc pragul de 3.000 de lei, iar o proportie semnificativa a acestora este alocata serviciilor medicale”, declara Anca Basturea, analist in cadrul Centrului de Formare APSAP. 

Comparativ, tinerii aloca semnificativ mai putine resurse financiare pentru sanatate, doar 38% dintre cei cu varste intre 18 si 25 de ani declarand interes pentru acest tip de cheltuieli. Lipsa unui comportament proactiv in ceea ce priveste sanatatea si insuficienta educatiei medicale, in special in domeniul preventiei, constituie factori determinanti ai acestei situatii.

In randul tinerilor, adoptarea unui stil de viata sanatos si constientizarea importantei preventiei sunt frecvent subevaluate, ceea ce conduce la o neglijare a sanatatii pe termen lung.

In ceea ce priveste nivelul de studii, datele arata ca 80% dintre respondentii din mediul rural cu venituri sub 2.000 de lei au doar liceul finalizat, comparativ cu 11% dintre cei din mediul urban care se afla in aceeasi categorie de venituri. Aceasta diferenta majora subliniaza un decalaj educational ce are consecinte directe asupra sanselor de a accesa locuri de munca mai bine platite si, implicit, asupra dezvoltarii unor obiceiuri financiare sanatoase. In mediul rural, accesul limitat la studii universitare este influentat de mai multi factori, printre care lipsa infrastructurii, resursele financiare reduse ale familiilor si o rata crescuta a abandonului scolar. Acest context ii impiedica pe tineri sa isi continue studiile dupa finalizarea liceului, ceea ce le limiteaza semnificativ perspectivele profesionale si oportunitatile de angajare in domenii care ofera salarii competitive.

Infiintat in 2014, Centrul de Formare APSAP s-a impus ca una dintre cele mai de incredere organizatii neguvernamentale din Romania, specializata in furnizarea de programe de formare profesionala pentru sectorul public si privat. Cu o experienta cumulata de peste doua decenii, APSAP este un furnizor acreditat de formare profesionala, avand in portofoliu peste 250.000 de participanti activi si o echipa de 75 de formatori de exceptie.

Cursurile oferite de APSAP sunt diverse si acopera domenii precum resursele umane, protectia datelor, competentele digitale, marketingul digital si social media, public speaking, competentele antreprenoriale, managementul de proiect si multe altele. Toate programele sunt acreditate de Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei, garantand un standard inalt de calitate.

In fiecare an, sute de companii private apeleaza la serviciile Centrului, atat in format fizic, cat si online. In ultimii patru ani, APSAP a organizat peste 3.000 de programe de formare si conferinte nationale, reunind peste 100.000 de participanti, printre care functionari publici, personal contractual, demnitari si alte categorii profesionale din intreaga tara.