Agenda Constructiilor
Sambata, 02 Martie 2024
Frontale
Home - Stiri - Producatori & Furnizori - ASFOR: In Romania se recolteaza anual intre 18 si 22 milioane mc de lemn
ASFOR: In Romania se recolteaza anual intre 18 si 22 milioane mc de lemn
Producatori & Furnizori Publicat de Ovidiu Stefanescu 21 Nov 2023 06:15
ASFOR este o organizatie neguvernamentala patronala si profesionala, autonoma si apolitica, ce reuneste agentii economici din domeniile exploatarii forestiere, prelucrarii primare si industrializarii lemnului. Viziunea asociatiei este strans legata de cea a organizatiilor care compun ASFOR, ce pun accent pe progresul bioeconomiei, aplicarea principiilor economiei circulare si etica profesionala. Activitatea curenta presupune sustinerea si apararea intereselor legitime ale agentilor economici care activeaza in sectoarele respective, participarea constructiva la realizarea si imbunatatirea ansamblului de reguli si legi din bransa, reprezentarea membrilor in relatia cu autoritatile publice, cu sindicatele, precum si cu alte persoane juridice si fizice, pe plan national si international. De asemenea, ASFOR promoveaza principiile dezvoltarii economice sanatoase, sustenabile, ale pietei libere, precum si ale invatarii continue. Ciprian Musca, presedintele ASFOR, se refera la cele mai importante si de actualitate aspecte ale sectorului exploatarii lemnului.

- Ce evolutie a inregistrat piata locala a lemnului in 2022 si in primele 9 luni din 2023 si care sunt estimarile pe termen scurt?
- Din pacate, primele 9 luni ale anului 2023 nu au fost prea bune pentru piata lemnului, nici pe plan intern si nici pe cel extern. Astfel, in Europa, productia inregistrata este mai mica cu peste 8%, iar consumul in scadere cu aproximativ 11%, comparativ cu 2022. Iar in anul 2024, pe fondul faptului ca pietele constructiilor raman lente, cu siguranta va fi afectata si industria de profil. Ratele ridicate ale inflatiei au fortat bancile centrale sa creasca nivelul de referinta al dobanzilor. Astfel, dupa mai bine de un deceniu de rate ipotecare relativ scazute, acestea au crescut brusc, descurajandu-i pe cumparatorii de case. Cel mai mare declin il avem pe pietele de rasinoase, care au scazut ingrijorator, o situatie ce poate fi comparata cu cea care a afectat industria acum 15 ani, in timpul crizei financiare globale.
 
- Ce ne puteti spune despre industria lemnului pentru constructii? 
- In ceea ce priveste resursa de materie prima (lemnul), volumul comercializat in 2023 pastreaza constanta ultimilor ani (circa 18 milioane mc/an), dar a fost resimtita o cerere mai slaba pe mai multe piete de export de produse din lemn si o reducere a cererii interne de lemn de foc. Aspecte care, alaturi de alte constrangeri, s-au rasfrant si asupra constructiilor pe baza de lemn sau exclusiv din lemn. Nu s-a produs o stabilizare a relatiei lemn exploatat/ produse vandute, din cauza preturilor, a pietei si a crizelor din 2022-2023. In primul semestru al acestui an, s-au manifestat diminuari la volumul de export al cherestelei (rasinoase) de 25%, fata de anul 2022, iar la importul de cherestea, de 50%. Licitatiile din aceasta toamna de vanzare a masei lemnoase pe picior vor adanci acest fenomen. Piata constructiilor din lemn este in crestere, este pozitiva, iar lemnul nu va fi factor limitativ.
 
- Ce solutii vedeti, de pe pozitia de asociatie, pentru rezolvarea crizei de masa lemnoasa cu care se confrunta Romania de aproape doi ani?
- In tara noastra s-a vorbit mult despre o criza de lemn. Dar este o chestiune mai degraba artificiala, criza nu a fost confirmata. O cauza a mesajelor pe tema "crizei de lemn" a venit din zona multinationalelor si poate fi pusa pe o cerinta de moment a unor productii la capacitati maxime si o dezvoltare mult peste capacitatea de recoltare a lemnului din fondul forestier. Acest lucru s-a vazut si prin importuri masive de lemn brut, care au generat, cum era firesc, o nevoie de transport auto si feroviar pe o infrastructura deficitara. Toate aceste neajunsuri au adus tensiuni si au pus presiune pe sectorul forestier. La toate acestea se adauga si o infrastructura de drumuri forestiere de slaba calitate, ramasa undeva la nivelul anului 1989, care pune in continuare mari dificultati in recoltarea si expedierea lemnului din padure. La nivelul anului 2023, si din cate se pare si in 2024, nu vorbim de o criza de masa lemnoasa, ci de o lipsa de piete de desfacere. Razboiul din Ucraina, ca si cel care se prefigureaza in zona Orientului Mijlociu, a adus, cum era de asteptat, restrictii, reticenta in a investi, scumpiri, mai putini bani in piata, ceea ce ne afecteaza pe toti. Trecerea de la o nevoie foarte mare de lemn la o reducere, chiar si cu 50%, a productiei in zona de companii multinationale este pentru noi un semnal de alarma, care trebuie sa ne dea de gandit si sa ne oblige sa cream, pe viitor, mecanisme care sa ne protejeze de fluctuatiile economiei globale. Padurea are o crestere naturala, biologica si nu poate fi supusa stresului pietelor globale. De aceea, mixul de companii mici si mari trebuie incurajat, cu un accent pe companiile locale. Rezolvarea problemelor sectorului forestier presupune investitii, reducerea consumului de lemn de foc prin eficientizarea incalzirii locuintelor, cresterea volumului de lemn folosit pe piata interna a constructiilor si investitii masive in infrastructura forestiera si utilaje.  
 
- Cum ati caracteriza, pe scurt, noul Cod Silvic? Este acesta suficient pentru a corecta derapajele inregistrate in ultimii ani pe piata lemnului? Dar modificarile aduse SUMAL?
- Romania a avut tot timpul o legislatie bine structurata pentru paduri, ba chiar mult mai complexa decat o au celelalte tari europene, de unde si criticile reale din sector care acuza suprareglementarea. Am mers cu legislatia pana acolo, incat ai nevoie de casa de avocatura pentru a recolta un arbore. Din pacate, presiunile venite din zona economica si sociala au creat dezechilibre, care ulterior s-au concretizat in crize, taieri ilegale, o administrare dificila a fondului forestier. Legislatia nu rezolva problemele, ci creeaza un cadru pentru functionare. Moralitatea, constiinta si educatia sunt cheile rezolvarii problemelor. Daca, totusi, trebuie sa ne referim la legislatie, aceasta trebuie sa creeze un cadru clar, coerent, previzibil si favorabil dezvoltarii sectorului forestier. SUMAL este un sistem informatic unic in lume, este cel mai complex sistem de urmarire a trasabilitatii lemnului. Nicio tara nu mai are un asemenea sistem. Fiind un sistem informatic, ca orice aplicatie de acest tip, va avea o dezvoltare continua. Important este ca aceste dezvoltari sa vina la timp si sa nu creeze blocaje in activitatea zilnica a sectorului forestier. Pe noul EUDR, Comisia Europeana dezvolta un sistem informatic in care vor fi incarcate declaratiile de provenienta a lemnului conform legislatiei europene. Dupa lansarea acestui portal in anul 2025, va trebui sa analizam cum facem raportarile si ce rol va mai avea SUMAL ca sistem de trasabilitate.
 
- Ce capacitate totala de productie de lemn exista in Romania, in acest moment? Cati oameni sunt angajati pe piata de exploatare, prelucrare si industrializare a lemnului din Romania?
- Romania recolteaza anual cresterea padurii, adica intre 18 si 22 milioane mc de lemn. Daca vom face o balanta a lemnului, aceasta este negativa, din cauza dezvoltarii peste capacitatile interne de recoltare a unor capacitati de debitare si industrializare a lemnului. Aceasta balanta negativa este compensata de importurile de lemn din Europa si Ucraina, care in anii de varf au ajuns si la 3 milioane de mc/an. In ultima perioada, numarul celor care activeaza in zona de exploatare, prelucrare si industrializare a lemnului a scazut, iar astazi se estimeaza ca mai sunt aproximativ 100.000 de persoane. 
 
- Cum a evoluat, in medie, pretul unui mc de lemn in ultimele 12 luni si cum estimati ca va fluctua acesta pana la finalul anului 2023? 
- Si la lemn, ca la toate materialele de constructii, bunuri si servicii, am avut si vom avea fluctuatii ale pretului, date de conditiile economice si contextul din piata din momentul respectiv. Costurile cu energia si personalul sunt si raman ridicate. Sectorul forestier trebuie sa isi imbunatateasca eficienta nu doar crescand randamentul prelucrarii bustenilor, ci si prin reutilizarea si reciclarea lemnului.
 
- Care sunt principalele dificultati pe care le intampina prelucratorii de lemn din Romania, precum si provocarile pe care le intrevedeti pentru 2024 si in perspectiva?
- Din pacate, piata globala in care functionam a venit si peste noi cu toate lucrurile bune, dar si cu problemele ei. In Romania, forta de munca nu mai este un avantaj. A devenit o mare problema atat din cauza deficitului sau, cat si prin prisma lipsei lucratorilor calificati. Si, din nefericire, sunt tot mai putini cei care accepta sa lucreze in conditiile grele din exploatare si prelucrare. Infrastructura forestiera este deficitara si creeaza costuri mari cu recoltarea si transportul lemnului. Problema infrastructurii a ajuns una cronica. Doar un program de tara asumat politic de guvern mai poate rezolva aceasta problema. Ne confruntam cu lipsa programelor de finantare. Cu greu am reusit sa obtinem finantare pentru utilaje forestiere din PNS, 87 milioane de euro, o suma foarte mica, ce reprezinta si singura sursa de finantare. 
 
- In ce actiuni este implicata asociatia si ce proiecte si obiective are stabilite pentru anul 2023?
- 2023 a fost un an al conferintelor, am reusit sa supunem dezbaterii subiecte importante pentru sectorul forestier cum ar fi: modernizarea, finantarea europeana, protectia muncii sau comunicarea.
O atentie deosebita am acordat schemei de finantare a achizitiei utilajelor forestiere prin PNS, care va debuta in anul 2024 si care va aloca sectorului o suma de 87 milioane de euro. Nu este o suma mare, insa este pentru prima data cand avem, totusi, o masura dedicata sectorului de exploatare a lemnului. Suntem multumiti de faptul ca Guvernul a inteles sa sprijine achizitia lemnului pentru incalzirea locuintelor, atat prin voucherele date, prin cardul energetic, cat si prin mentinerea TVA la 5%. Aceste masuri nu au doar impact social, ci si economic. Continuam sa promovam programul de viziune al ASFOR - "Romania verde in 10 pasi", program prin care propunem solutii realiste de dezvoltare a sectorului forestier. Speram sa reusim sa promovam noi programe de sprijin, cum ar fi programul rabla pentru sobe, programe de utilaje de exploatare prietenoase cu mediul, precum si - foarte important - programe care sa incurajeze folosirea lemnului in constructii.
"Ziua forestierului", sarbatoarea breslei noastre, a avut in acest an o dubla celebrare, pe data de 8 septembrie, cu ocazia implinirii a 70 de ani de activitate a IRUM Reghin, producatorul cu capital 100% romanesc de utilaje forestiere si pe data de 1 octombrie, la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucuresti. Mottoul acestei manifestari este: "Lemnul, punte de legatura intre traditie si modernitate". Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" a fost cel mai potrivit loc pentru manifestarea noastra. Aici sunt vizibile traditia satului romanesc, dar si importanta lemnului in existenta satului, a caselor, a bisericii, a scolii. Satul romanesc este construit in jurul lemnului, iar in zilele noastre, mai mult ca oricand, existenta satului romanesc este conditionata de activitati legate de lemn, agricultura, zootehnie si turism. Am reiterat si cu aceasta ocazie ca programe bine articulate, cum ar fi cele de innoire a parcului de utilaje, rabla pentru sobe, de utilizare a lemnului in constructii, in special in constructiile publice, de monitorizare video a fondului forestier si de modernizare a masurarii si trasabilitatii lemnului, pot creste economia Romaniei, avand ca punct de sprijin o resursa naturala, regenerabila si ecologica - lemnul. Si sunt tot atatea programe sustinute si promovate de ASFOR.
 
hiltiALLBIMABONARE REVISTERAWLPLUG
ROCKWOOL 196
Editia
IANUARIE/FEBRUARIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 180 (Ianuarie-Februarie 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
CONCEPT STRUCTURE
quadratum
Ubitech
MAKITA
CDS
Acvatot 2019
leviatan
concelex
rigips
noark
ERBASU CONSTRUCT
strabag nivel 1
theda mar
viarom
FRONTALE

Parteneri

HABITAT
top 500
AHK 2022
FPSC_2019
ef-de-n
econet
top 500
AICPS_30
top 500
ROGBC 2016

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigeretamplarie aluminiu Termopan Salamander