2022 are toate sansele sa fie unul ”istoric” pentru taxele indirecte, cu precadere in sfera taxei pe valoarea adaugata (TVA). Astfel, anul acesta pare sa fie unul in care Guvernele si autoritatile fiscale isi propun sa recupereze timpul pierdut si sa implementeze cele mai bune practici privind imbunatatirea nivelului de colectare a TVA. Cel mai recent exemplu: Comisia Europeana a lansat un proces de consultare publica, ce este asteptat sa se concretizeze cu un proiect de propunere legislativa in legatura cu initiativa sa ”TVA in era digitala”. Acesta ar urma, pe de o parte sa creasca transparenta in raportarea digitala - prin facturarea electronica, dar si sa extinda inregistrarea unica in scop de TVA. Pana la urma, importanta impozitelor indirecte pentru guverne continua sa creasca, ritmul digitalizarii prinde viteza, deficitele accelereaza, la fel trebuie sa se intample si cu colectarea. La ce sa fie atente companiile in 2022 in privinta TVA?

Comisia Europeana a anuntat, recent, lansarea unei consultari asupra modului in care ar trebui sa fie actualizat sistemul de TVA, astfel incat sa fie adaptat la economia digitala si la noile modele de afaceri, dar si sa reduca poverile administrative si costurile pentru intreprinderi.

”Consultarea solicita parerile partilor interesate cu privire la adaptarea actualelor norme de TVA la era digitala si la modul in care tehnologia digitala poate fi utilizata, atat pentru a ajuta statele membre sa lupte impotriva fraudei in materie de TVA, cat si pentru a aduce beneficii intreprinderilor. Se solicita opinii cu privire la: obligatiile de raportare TVA si facturarea electronica, tratamentul TVA al economiei platformei (platformele digitale) si utilizarea unei singure inregistrari TVA in UE”. Practic, prin consultarea ce va ramane deschisa pana pe 15 aprilie 2022, Comisia solicita nu doar contributia partilor interesate, ci si comentarii privind modul in care tehnologia digitala poate ajuta statele sa lupte impotriva fraudei in materie de TVA si sa faciliteze conformitatea afacerilor.

Nu este exclus ca dezbaterea recent lansata in preambulul pachetului legislativ asteptat pentru acest an sa fie o posibila tentativa de unificare/centralizare a facturarii electronice.

Directia principala - factura electronica. Introducerea facturarii electronice a ajutat statele sa ”plombeze” scurgerile de TVA, asa numitul deficit de colectare a TVA, adica venituri din TVA ce nu mai ajung la buget, care, in 2019, s-a ridicat la 134 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Cel putin 13 tari ale Uniunii Europene au un sistem de facturare electronica sau intentioneaza sa implementeze unul. Iar facturarea electronica continua sa fie solutia la care apeleaza autoritatile fiscale care doresc sa maximizeze colectarea TVA-ului. De aceea, in 2022, trendul va continua, fie ca va fi vorba despre facturarea electronica obligatorie, fie de programe-pilot pe baza de voluntariat, inainte de aplicarea obligatorie mai larga.

Slovacia este in proces de implementare a unui sistem national central de facturare electronica aplicabil pentru relatia Business to Government care se doreste a fi extins pe relatiile Business to Business (B2B) si de la Business to Consumer (B2C), incepand cu ianuarie 2023. Polonia, tocmai si-a lansat noul Sistem national de facturi electronice (KSeF). Din 2022, utilizarea KSeF este voluntara si toti contribuabilii vor putea emite facturi structurate. Se anticipeaza ca utilizarea KSeF si facturarea electronica va deveni obligatorie de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, noul guvern de coalitie german va publica mai multe detalii despre o noua platforma obligatorie de facturare electronica si se asteapta, de asemenea, mai multe detalii, legislatie si specificatii tehnice din Franta si Spania. Desigur, toate aceste noi mandate de facturare electronica ar fi conditionate, in prezent, de obtinerea de catre tari a unei derogari de la Comisia Europeana, dar este posibil ca modificarile asteptate de la Bruxelles sa contina prevederi exprese, care sa elimine, in anumite conditii, aceasta obligatie.

Unde este Romania? Ultimele statistici, cele pentru anul 2019, ne arata nu doar ca Romania ramane pe locul 1 la nivelul clasamentului UE din perspectiva necolectarii TVA, cu un procent de 35%, ci si ca tara noastra este in top trei state la nivelul carora decalajul a crescut. Acest lucru pune o presiune foarte mare pe buget, in primul rand, dar si pe administratia fiscala, care are sarcina sa imbunatateasca nivelul de colectare.

De aici si cele trei initiative foarte importante de pe agenda administratiei fiscale - SAF-T, Ro E-Factura si Ro E-transport.

Cai de crestere a colectarii. SAF-T sau Declaratia 406, cum a fost numita raportarea, integreaza sub forma unui fisier electronic, toate datele contabile extrase automat din sistemele IT ale contribuabililor, precum si maparile privind tratamentul fiscal aplicat, ce sunt exportate si transmise catre autoritatile fiscale.

SAF-T solicita completarea obligatorie a 260 de campuri dintr-un total de 800. Cum se intelege, putine sunt ariile neacoperite inca de Declaratie. Dar tocmai prin gradul mare de detaliu se creeaza premisele unor controale fiscale de la distanta si, pe termen mediu, eliminarea sau simplificarea anumitor declaratii din zona TVA.

Declaratia 406 permite, astfel, ANAF atat corelarea TVA-ului din SAF-T cu cel din decontul de TVA sau a impozitului cu retinere la sursa, cat si identificarea acelor tranzactii cu risc fiscal ridicat si crearea unui profil al operatorilor economici cu nivel ridicat de risc, pentru care se impune accelerarea unei actiuni de control fiscal.

Toate acestea solicita administratiei fiscale un ritm rapid si sustinut de reactie, iar contribuabilii trebuie sa il anticipeze si sa vina in intampinarea solicitarilor autoritatii, asigurand coerenta in informatiile raportate. Pentru ca, da, o companie poate beneficia de o inspectie fiscala de la distanta, cu timpi redusi si interactiune limitata, dar doar atunci cand ofera informatii coerente - spre exemplu, daca se poate testa ca soldurile de clienti se pot reconcilia in functie de facturile emise si sumele incasate sau ca totalul intrarilor de stocuri conform facturilor de achizitie se reconciliaza cu totalul receptiilor din declaratia SAF-T pentru Stocuri. De unde si importanta foarte mare a punerii in acord atat a informatiilor raportate prin diverse sectiuni din SAF-T, cat si cu informatiile declarate in alte tipuri de raportari - TVA, impozit cu retinere la sursa, situatii financiare etc.

De cealalta parte, anuntata de mai bine de doi ani in spatiul public, factura electronica obligatorie se concretizeaza mai devreme decat ne-am fi asteptat.

Mai ales in conditiile in care exista o suprapunere intre informatiile din factura electronica si SAF-T, principala diferenta venind din termenele diferite de raportare. Pentru ca, daca Declaratia 406 se raporteaza cu decalaj de o luna sau un trimestru fata de data facturii, factura electronica este accesibila ANAF in timp real. Astfel, de la 1 iulie 2022, furnizorii de produse cu nivel de risc ridicat, adica din categoria legume, fructe, bauturi alcoolice, constructii noi, produse minerale (ape si nisip, pietris) si imbracaminte-incaltaminte, vor trebui sa aplice facturarea electronica obligatorie.

Cum, de la 1 ianuarie 2022, Declaratia 406 a devenit obligatorie pentru marii contribuabili, nu putem decat sa speram ca lectiile ce vor fi desprinse in perioada urmatoare sa ajute la reasezarea unui calendar mai realist privind implementarea facturii electronice. Pentru ca, dincolo de resurse, tehnologie, de cum sunt intelese noile reguli si standarde, companiile au nevoie si de un anumit interval de timp de pregatire, testare si conformare. Si avem cateva exemple la indemana in regiunea noastra la care ne putem uita. Astfel, in Polonia, E-factura nu este obligatorie din start, ci este optionala anul acesta, urmand sa devina obligatorie din 2023. Franta este in proces de autorizare a facturarii electronice si tocmai a primit derogarea pentru implementarea obligatorie, incepand cu 1 ianuarie 2024. La fel, si in Belgia, si in Spania - factura electronica a fost optionala initial, pentru ca abia apoi sa devina obligatorie.

Ori, nu trebuie ignorat ca, pentru a asigura o continuitate a business-ului si a fluxurilor de numerar, companiile ar trebui sa adopte solutii care sa le permita citirea facturilor in formatul structurat prevazut. Si aceasta in conditiile in care firmele deja trec prin transformari digitale pentru a se putea conforma raportarii SAF-T. Am recomanda realizarea unei analize, care sa priveasca la decizia de introducere a facturii electronice prin prisma proportionalitatii ei. Pentru ca, indiferent cat de facila ar fi la finalul zilei tehnologia de comunicare catre ANAF a facturilor electronice, o astfel de masura implica o redesenare a fluxurilor si proceselor de postare a facturilor emise si primite, precum si de comunicare a acestora intre furnizori si clienti. Redesenare care este greu, daca nu chiar imposibil de solutionat intr-un timp atat de scurt.

Pe de alta parte, este evident ca obligatia generalizata de facturare electronica vine cu avantaje clare in ceea ce priveste combaterea fraudei si a evaziunii fiscale: faciliteaza conformarea voluntara si ofera posibilitatea administratiei fiscale sa verifice in timp real suprapunerile dintre TVA declarata si colectata si facturile emise si primite. Ea are avantaje si pentru companii, mai cu seama pentru cele care inca depind de facturarea traditionala (pe suport hartie): aici ne putem gandi chiar la reducerea termenelor de plata pentru furnizor, reducerea costurilor de imprimare si a taxelor postale, reducerea costurilor si a intarzierilor legate de procesarea facturilor in contabilitate, dar si costuri de stocare mai mici.

Si inca un detaliu: implementarea unei astfel de masuri trebuie sa asigure coerenta cu regulile consacrate de facturare din Directiva de TVA, care acorda aceeasi recunoastere facturilor pe hartie, ca si celor electronice, si care prevede ca utilizarea facturii electronice se poate face doar cu acceptul ei de catre destinatar. Cu alte cuvinte, obligativitatea E-factura este permisa ca o derogare de la regulile de facturare si doar atunci cand se justifica prin lupta cu evaziune fiscala si simplificare in colectarea impozitelor. Introducerea obligatorie a facturarii electronice, fara o aprobare a Consiliului UE reprezinta o incalcare a Directivei de TVA si poate declansa procedura de infringement (o procedura administrativa de constatare a neindeplinirii unor obligatii, ce ar putea insemna actionarea Romaniei in instanta). De altfel, potrivit unor declaratii oficiale recente in spatiul public, Romania a solicitat deja aceasta derogare, ceea ce ar putea crea premisele utilizarii facturii electronice generalizate in curand.

Pe langa aceste obligatii de raportare, companiile vor mai trebui sa faca fata si unei a treia - Ro E-transport. Practic, Ro E-transport vine sa acopere o zona de raportare optionala in Declaratia 406 - punct de plecare, punct de destinatie, care, in felul acesta devine si ea obligatorie. Sistemul RO e-transport va monitoriza transporturile de bunuri pe teritoriul national. Este o noua raportare menita sa contribuie la reducerea evaziunii fiscale, pentru care nu este disponibila, inca, procedura de aplicare. Aceasta urmeaza sa fie dezvoltata pentru a prelua, asa cum au aratat reprezentantii ANAF, cat mai multe informatii in mod automat sau semi-automat din toate raportarile pe care ANAF le are la dispozitie sau prin interactiunea cu alte institutii publice detinatoare de informatii in completarea acestor baze de date.

In concluzie, avem de-a face cu o efervescenta fara precedent in transformarea administrarii si administratiei fiscale, astfel ca, agilitatea cu care contribuabilii vor adresa conformarea la noile raportari SAF-T, E-factura, E-transport, va modela semnificativ succesul cu care contribuabilii vor gestiona inspectiile fiscale din anii care urmeaza, dar si eficienta si costurile asociate raportarilor fiscale.