Fundatia pentru standarde internationale de raportare financiara (Fundatia IFRS) a anuntat oficial infiintarea Consiliului pentru Standarde Internationale de Sustenabilitate (ISSB), cu ocazia Conferintei ONU privind schimbarile climatice (COP26), care a avut loc in 2021 la Glasgow. Acest eveniment marcheaza una dintre cele mai importante evolutii din ultimele decenii in domeniul contabilitatii si raportarii financiare. Misiunea ISSB va fi sa actioneze rapid in stabilirea unui set cuprinzator de standarde de sustenabilitate, sa recunoasca caracterul dinamic al materialitatii si necesitatea adaptarii locale a unor standarde suplimentare.

Avand in vedere ca, in prezent, exista aproximativ 600 de standarde de raportare de mediu, sociala si de guvernanta corporativa (ESG), ISSB intentioneaza sa confere standardelor de raportare ESG un caracter de coerenta si comparabilitate, prin elaborarea cerintelor de baza, de la nivel global, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea.

Noul consiliu va functiona in paralel cu Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) al Fundatiei IFRS, organismul care stabileste standardele de contabilitate obligatorii pentru majoritatea companiilor listate din peste 140 de jurisdictii.

In acest moment, doua standarde prototip pentru raportare ofera ISSB un bun punct de plecare: Standardul prototip pentru raportarile legate de clima, construit pe baza recomandarilor Grupului operativ pentru publicarea informatiilor financiare referitoare la clima (TCFD), ar impune organizatiilor sa furnizeze informatii care sa permita utilizatorilor evaluarea riscurilor si oportunitatilor asociate cu clima in raport cu guvernanta, strategia si managementul riscurilor unei companii, precum si sa prezinte indicatori si tinte legate de riscurile si oportunitatile asociate cu clima, care sa asigure coerenta si comparabilitate la nivelul tuturor pietelor.

Standardul prototip privind cerintele generale ofera orientari pentru raportarea altor aspecte ESG importante care afecteaza valoarea companiei.

Potrivit unui studiu recent efectuat in randul administratorilor de active de catre Fondul Monetar International (FMI), lipsa datelor referitoare clima, in special a celor cu caracter prospectiv, este considerata cea mai presanta problema care trebuie solutionata pentru a facilita investitiile asociate cu tranzitia catre o economie verde. In acest context, FMI face apel la factorii de decizie politica sa „consolideze urgent arhitectura informatiilor legate de clima, atat in cazul companiilor, cat si al fondurilor de investitii”, pentru a armoniza fluxurile investitiilor cu obiectivele climatice. ISSB are potentialul de a deveni un pilon cheie al acestei arhitecturi si in furnizarea de informatii ESG relevante si utile in luarea deciziilor.

In conditiile in care procesul de standardizare globala in domeniul sustenabilitatii se pune in miscare, este esential sa fie pastrate pe agenda publica trei aspecte:

 

Intr-o prima etapa, standardul prototip privind cerintele generale va oferi companiilor, pentru o perioada interimara, indrumari legate de publicarea informatiilor referitoare la alte aspecte ESG. Insa, pe termen mediu, acelasi grad de stringenta este necesar si in cazul unei serii mai largi de aspecte legate de sustenabilitate, printre care cele asociate cu lucratorii si cu drepturile omului. Necesitatea de a actiona in privinta acestor aspecte a devenit dureros de clara in contextul pandemiei, iar cercetarile Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) au ilustrat modul in care pandemia a anulat ani de progrese catre atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila.

In acelasi timp, in intreaga lume au aparut obligatii de raportare a factorilor sociali si de guvernanta. Printre acestea se numara Directiva privind raportarea de catre intreprinderi de informatii privind sustenabilitatea (CSRD), care va impune companiilor din UE (si unor companii care nu isi au sediul in UE) sa faca raportari privind drepturile omului, printre alte informatii referitoare la forta de munca.

In SUA, Comisia pentru burse si valori mobiliare (SEC) a aprobat recent noi reguli de listare legate de raportari si diversitatea consiliilor de administratie in cazul companiilor listate pe piata NASDAQ si elaboreaza un set de reguli de raportare obligatorii privind capitalul uman, care ar putea cuprinde o serie de indicatori, printre care fluctuatia de personal, abilitati si perfectionare, remunerare, avantaje, date demografice, inclusiv diversitatea fortei de munca, si sanatate si siguranta.

In India, cele mai mari 1.000 de companii listate vor avea in curand obligatia de a depune un raport privind sustenabilitatea si responsabilitatea activitatii, care va contine informatii referitoare la o gama larga de factori ESG, printre care prestatiile de asigurari sociale si salariile medii, diversitatea de gen si consumul de resurse.

Desi aceasta evolutie oglindeste dorinta actorilor interesati de a avea mai multe informatii privind riscurile ESG, ea creste in acelasi timp riscul de fragmentare si necesitatea unui grad mai mare de coerenta si comparabilitate.

 

ISSB a anuntat ca va elabora standarde de raportare privind sustenabilitatea care sa vizeze impactul companiilor asupra aspectelor legate de sustenabilitate care sunt relevante in estimarea valorii intreprinderii (asa cum este aceasta stabilita de actorii de pe piata) si in luarea deciziilor de

investitii. Aceasta abordare este strans corelata cu statutul Fundatiei IFRS si cu interpretarea „traditionala” a conceptului de materialitate.

Conceptul de materialitate a stat la baza diferitelor abordari privind raportarea ESG. In timp ce multe jurisdictii au adoptat o abordare bazata pe valoarea intreprinderii, altele, dintre care cea mai notabila este Uniunea Europeana, au preferat o abordare mai larga, bazata pe valoarea sociala (incluzand impactul pe care companiile il au asupra oamenilor si mediului). Cu toate acestea, aspectul adeseori pierdut din vedere in dezbaterile legate de materialitate este ca exista o distinctie dinamica intre abordarea bazata pe valoarea intreprinderii si cea bazata pe valoarea sociala, care va evolua inevitabil in timp, estompandu-se pe masura ce devin mai clare legaturile dintre factorii externi si efectele directe sau indirecte asupra fluxurilor viitoare de numerar.

Investitorii constientizeaza faptul ca, pe masura ce valorile sociale si cele financiare converg, efectul unei organizatii asupra mediului sau (si viceversa) ar putea sa nu aiba consecinte directe asupra fluxului de numerar in prezent, dar sa afecteze semnificativ valoarea si viabilitatea entitatii pe termen lung. Va fi tot mai dificila realizarea unei distinctii intre ceea ce este relevant exclusiv pentru investitori si ceea ce este relevant exclusiv pentru alti factori de decizie. In contextul in care standardele incep sa prinda contur, companiile ar trebui sa monitorizeze evolutiile aflate in derulare atat la nivelul ISSB, cat si la nivelul jurisdictiei lor.

 

Dupa recentul summit de la Roma, liderii G20 au salutat demersurile Fundatiei IFRS de a elabora cerintele de baza, globale, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea. In acelasi timp, multe state membre ale G20 au luat masuri de punere in aplicare a obligatiilor de raportare privind sustenabilitatea, unele dintre acestea urmand sa se alinieze cu procesul ISSB, iar altele fiind specifice jurisdictiei respective.

In Uniunea Europeana, o jurisdictie care si-a exprimat angajamentul de a sustine si a contribui la eforturile globale din acest domeniu, inclusiv demersurile Fundatiei IFRS, decidentii politici considera raportarea un mecanism pentru modificarea comportamentelor. Directiva CSRD este un element cheie al Pactului Ecologic European, iar seria de initiative de politici ale Comisiei Europene sunt menite sa faca Europa neutra din punct de vedere climatic pana in 2050.

In concluzie, raportarea de sustenabilitate nu este doar despre transparenta, ci si despre transformare. Lansarea ISSB reprezinta inca o dovada a necesitatii unor standarde globale privind problemele de sustenabilitate, inclusiv cele legate de riscurile climatice. Totodata, constituie un pas major catre obtinerea de informatii relevante, utile pentru luarea deciziilor privind sustenabilitatea de catre actorii de pe piata, care sa fie comparabile intre industrii si jurisdictii. Aceste demersuri vor avea un impact semnificativ asupra unei companii, atat din punct de vedere strategic, cat si operational, aducand noi provocari si chiar mai multe oportunitati. Directorii companiilor si membrii comitetului de audit trebuie sa actioneze acum, daca vor sa beneficieze pe deplin de pe urma acestei calatorii.