Criza sanitara a amplificat ingrijorarile cu privire la schimbarile climatice si a subliniat importanta cresterii sustenabilitatii si a protectiei mediului in intreaga lume. Necesitatea decarbonarii a generat schimbari in strategiile globale ale guvernelor si companiilor in ceea ce priveste eficienta energetica si sursele de energie regenerabile. La nivel global, marile puteri si, in acelasi timp, cei mai mari poluatori, China si SUA isi disputa lupta pentru decarbonare, in timp ce in Europa, Pactul Verde European angajeaza tarile membre catre o economie curata si circulara.

In Romania, decarbonarea sectorului energetic se bazeaza in mare masura pe sprijinul oferit de Pactul Verde European. Potentialul energiei regenerabile pe piata locala poate deveni motorul decarbonarii sectorului energetic romanesc, atata timp cat initiativele publice se sincronizeaza cu intentiile de business, conform analizei EY - Decarbonarea sectorului energetic din Romania prin energii regenerabile.

Mihai Draghici, Senior Manager, Consulting, EY Romania: „Romania are un usor avans din perspectiva ponderii energiei din surse regenerabile fata de media Uniunii Europene. In aceleasi timp, suntem in topul tarilor din UE din perspectiva dependentei de carbune pentru generarea energiei electrice la un cost cu aproximativ 50% peste pretul mediu din piata de energie in 2020. Accelerarea tranzitiei catre energie regenerabila este un obiectiv economic necesar in contextul preturilor CO2 actuale, al preturilor tehnologiilor regenerabile, al fondurilor europene, dar si al unui mix energetic sustenabil.

EY sustine aceasta tranzitie prin contributia proprie, EY este “carbon negative” in 2021, dar si prin solutiile oferite companiilor cu privire la decarbonare, imbunatatirea eficientei energetice si atragerea fondurilor europene pentru atingerea acestor obiective.“

Romania a atins in 2020 obiectivul de 24% din consumul de energie total provenit din surse regenerabile. Pentru 2030, noul obiectiv stabilit de guvernul roman este de 30,7%, realizabil prin adaugarea a 7GW in capacitate regenerabila.

In ceea ce priveste consumul de energie, conform datelor Eurostat, in 2019, putin peste 24% din consumul de energie a provenit din surse regenerabile de energie, plasand Romania pe locul 10 in UE si peste nivelul mediu al Uniunii.

In 2020, productia de energie electrica din Romania provenea in proportie de 12,4% energie eoliana, 3,4% din panouri solare fotovoltaice si 27,6% din hidroenergie. In total, productia de energie regenerabila (eoliana, fotovoltaica si biomasa) a reprezentat 16% din total.

Emisiile de gaze cu efect de sera ale Romaniei au scazut cu peste 50% fata de nivelurile din 1990 datorita unei reduceri semnificative a cererii de energie si a activitatii industriale, cresterii eficientei energetice si conformarii treptate la standarde de mediu mai restrictive. In prezent, energia reprezinta inca sursa principala de emisii, reprezentand 2/3 din emisiile nationale de gaze cu efect de sera, urmate de agricultura si industrie .

In ultimii ani, Romania a suferit o scadere a atractivitatii in ceea ce priveste investitiile in energie regenerabila, partial din cauza lipsei de reglementari si a sprijinului guvernamental adecvat. Potrivit celui mai recent clasament EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), in ciuda faptului ca Romania s-a pozitionat printre primele 40 de tari cele mai atractive in materie de energie regenerabila in 2015 (locul 34), in 2020, tara noastra a scazut sub acest top, fiind depasita de tari europene precum Polonia, Grecia si Austria.

Cu toate acestea, in contextul introducerii Pactului Verde European, mai multe companii multinationale din domeniul energiei au asimilat valul de schimbari si au implementat agenda sustenabilitatii in strategia lor de afaceri. In acelasi timp, si-au anuntat intentia de a investi in proiecte de energie curata la nivel local.

La nivel guvernamental, in 2020 au fost introduse acorduri de cumparare a energiei electrice, pentru a stimula investitiile in sectorul surselor regenerabile de energie prin dereglementarea pietei locale de energie electrica, conform reglementarilor UE privind piata comuna, permitand astfel investitorilor sa minimizeze riscurile tranzactiilor. Pana cand aceasta modificare legislativa va intra in vigoare, toate tranzactiile cu energie electrica pot fi efectuate exclusiv pe piata centralizata intr-un mod transparent, public, competitiv si nediscriminatoriu. Aceasta restrictie asupra acordurilor negociate in mod liber a fost vazuta ca principalul obstacol care impiedica investitiile in capacitatile de noua generatie, in special in sectorul regenerabil.

Mai mult, o schema de contracte pentru diferenta este evaluata in prezent la nivelul Ministerului Energiei, cu sprijin financiar din partea BERD, pentru a sprijini investitorii interesati de dezvoltarea de proiecte de energie curata in Romania.

Noua lege a energiei electrice, aflata in proces de redactare, cu sprijinul BERD, va include prevederi relevante legate de legislatia UE de mediu, flexibilitatea sistemului, interconectarea sporita si liberalizarea pietei, care reprezinta facilitatori pentru tranzitia catre o economie cu emisii reduse de carbon.

1. Actualizarea politicilor si a legislatiei pentru a stimula investitiile in energii regenerabile. Armonizarea cadrului legal cu cel de reglementare va favoriza o implementare sustinuta a capacitatilor de energie regenerabila.

2. La nivel national, proiectele strategice trebuie definite, prioritizate si abordate in contextul potentialului semnificativ de finantare a facilitatii de recuperare si rezilienta si a altor fonduri UE disponibile.

3. Dezvoltarea unei infrastructuri rezistente si flexibile va fi elementul central al integrarii surselor regenerabile de energie - un grad ridicat de stabilitate a retelei poate usura tranzitia energetica.

4. Adoptarea de noi tehnologii pentru stocarea energiei, imbunatatirea eficientei energetice si cresterea productiei descentralizate vor creste cota de energie curata ce va fi instalata.

5. Dezvoltarea unor mecanisme specifice pietei pentru a asigura beneficii maxime pentru participanti si pentru a valorifica intregul potential al integrarii surselor regenerabile de energie.

6. Abordarea bazata pe agilitate pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde European - evaluarea starii actuale, stabilirea obiectivelor, urmarirea progresului, evaluarea din partea sectorului si adaptarea din mers sunt pasii cheie ai procesului de transformare.

Neutralitatea in emisiile de gaze cu efect de sera a fost definita ca o tinta pentru 2050 si pentru Uniunea Europeana, un deziderat stipulat in cadrul Pactul Verde European. El reprezinta un angajament legal, un set de initiative care vizeaza usurarea tranzitiei Europei catre o economie curata si circulara prin utilizarea eficienta a resurselor, restaurarea biodiversitatii si reducerea poluarii sub toate formele.

Pana in 2030, obiectivul pentru reducerea gazelor cu efect de sera este de cel putin 50% si spre 60% comparativ cu nivelurile din 1990. Una dintre principalele modalitati prin care Comisia Europeana isi propune sa realizeze neutralitatea climatica este decarbonarea sectorului energetic.

Tranzactionarea emisiilor de carbon sau proiectele de compensare si reducere a carbonului reprezinta solutii pe termen scurt la o problema stringenta. 75% din emisiile de gaze cu efect de sera ale UE provin din productia si utilizarea energiei in sectoarele economice .

Pentru decarbonarea sectorului energetic si atingerea obiectivelor stabilite in cadrul acordului au fost instituite mai multe mecanisme europene de finantare. Dintre acestea, principalii beneficiari ai Mecanismului de Tranzitie Justa sunt Polonia, Germania si Romania, avand in vedere dependenta ridicata de combustibilii fosili pentru consumul de energie. Romania va putea accesa pana la 4,4 miliarde EUR ca parte a acestui mecanism, care promite sa sprijine tranzitia catre energie cu emisii reduse de carbon si, de asemenea, sa imbunatateasca infrastructura energetica si sa creeze noi locuri de munca in cadrul economiei verzi.

Principalele economii ale lumii care au adoptat energia regenerabila sunt, paradoxal, cei mai mari poluatori din lume: China, urmata de Statele Unite. China este lider mondial in domeniul electricitatii din surse de energie curate, generand 28,7% din productia eoliana globala si 31,9% din productia solara globala. SUA este al doilea cel mai mare producator atat de energie eoliana, cat si de energie solara, generand 21,7% din productia eoliana globala si 14,7% din productia globala de energie solara (date din 2018).

In ultimii ani, China si-a manifestat dorinta de a investi in infrastructura de energie verde si a respectat acest angajament prin dublarea noii capacitati regenerabile in 2020. Cu toate acestea, cererea de energie din aceste doua economii majore ramane foarte dependenta de combustibilii fosili.

In Statele Unite, Donald Trump, sceptic in privinta schimbarilor climatice, a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind Schimbarile Climatice, tratat international cu caracter juridic obligatoriu privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, si a acordat prioritate cresterii economice, ignorand necesitatea reducerii emisiilor de CO2 si sustinand ca reglementarile de mediu ar putea afecta milioane de locuri de munca.

Dupa 4 ani de zero actiune climatica, cetatenii americani s-au orientat catre un lider foarte diferit, care a pozitionat protejarea mediului in topul prioritatilor viitoarei administratiei. In ziua 1 a presedintiei sale, Biden a aderat la Acordul de la Paris, a revocat permisul pentru un nou sistem de conducte petroliere si a promis ca va sustine initiative care vor conduce la o economie americana bazata 100% pe energie curata, cu zero emisii nete cel tarziu in 2050 si reducerea emisiilor de carbon din stocul imobiliar american cu 50% pana in 2035.

Pe 22 aprilie, Ziua Pamantului, Statele Unite vor gazdui un summit climatic, unde liderii marilor natiuni, poluatori majori din lume, vor discuta despre promisiuni ambitioase in ceea ce priveste decarbonarea. Cu toate acestea, punerea promisiunilor in actiuni, mai precis in legislatie si reglementari se poate dovedi mai dificila decat pare, cu un Congres American divizat si, in plus, influenta generata de lobby-ul marilor corporatii de combustibili fosili. China si Statele Unite vor juca insa cel mai important rol la nivel mondial in procesul de combatere a schimbarilor climatice.