COP26 este cel mai mare moment politic al crizei climatice de la intalnirea guvernelor la Paris, in 2015. In timp ce Acordul de la Paris a stabilit obiectivul de a limita cresterea temperaturii la 1,5 grade Celsius, Glasgow este locul in care lumea trebuie sa cada de acord asupra modului de a ajunge acolo. In decembrie 2015, lideri din 55 de state din intreaga lume, inclusiv din Romania, au semnat Acordul de clima de la Paris si au transmis un mesaj foarte clar: acela ca era combustibililor fosili va trebui sa fie lasata in urma.

In discursul sau de la semnarea Acordului de clima de la Paris din 2015, presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a vorbit despre provocarea majora pe care o reprezinta la nivel global schimbarile climatice si a pledat pentru actiuni comune in acest sens. Seful statului a subliniat importanta ca Acordul de la Paris in domeniul schimbarilor climatice sa aiba caracter juridic obligatoriu si sa includa angajamente de reducere a emisiilor din partea tuturor partilor implicate. De asemenea, presedintele Romaniei a subliniat ca tranzitia globala catre o economie cu emisii scazute de carbon trebuie sa faca parte din mostenirea noastra pentru generatiile viitoare.

Prin aceste declaratii din 2015, presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a parut un adevarat promotor verde si luptator impotriva crizei climatice.

In timp ce Romania a simtit din plin efectele crizei climatice, de la valurile de canicula la fenomenele meteo extreme ce au provocat inundatii grave, timpul a trecut fara actiuni ferme din partea presedintelui Romaniei.

In 2021, grupul interguvernamental de experti al ONU insarcinat cu evaluarea riscurilor asupra incalzirii globale din cauza efectelor activitatii umane (IPCC) a publicat cel mai amplu raport din istorie referitor la schimbarile climatice, catalogat drept „Cod rosu pentru umanitate”. Potrivit expertilor ONU in domeniul climei, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista in curand la „evenimente meteo extreme fara precedent in istorie”.

Presedintele Romaniei a catalogat aceste concluzii dure ca fiind “un semnal de alarma pentru noi toti!”. „Magnitudinea, precum si ritmul accelerat in care au loc schimbarile climatice cauzate de actiunea umana nu ne permit sa mai amanam decizii si masuri care sa reduca efectele dramatice ale acestora”, a mai adaugat seful statului.

Din nefericire, aceasta declaratie a fost una demagogica, fara baza, pentru ca deciziile si masurile care sa limiteze criza climatica intarzie sa apara. Romania nu are in prezent un plan de actiune pentru a combate schimbarile climatice. De asemenea, Romania nu are o strategie pe termen lung (Long Term Strategy) pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Tara noastra trebuia sa elaboreze o astfel de strategie pana la finalul anului 2020.

Iar cand vine vorba de sustinerea tranzitiei energetice de la combustibilii fosili la energie curata, acelasi presedinte al Romaniei, Klaus Iohannis, este in totala contradictie cu mesajele pe care le transmite la intalnirile politice privind criza climatica. Mesajele transmise fac „greenwashing, in timp ce non-actiunile presedintelui vorbesc de la sine.

Atat presedintele Klaus Iohannis, cat si Ministrul Mediului, Tanczos Barna, au avut mai multe luari de pozitie in care sustin investitiile in energie murdara, precum gazele fosile si nuclearul, si cer temperarea politicilor de mediu ale UE, ca sa nu afecteze economia. Realitatea din alte state care au implementat politici verzi ne arata, insa, ca reformele care protejeaza natura si cetatenii nu afecteaza economia, dimpotriva, pot genera noi locuri de munca, pe termen lung. E nevoie insa de vointa politica si asumare.

Criza energetica recenta ne arata clar vulnerabilitatea pe care ne-o dau combustibilii fosili. Dar iata ca presedintele Klaus Iohannis tocmai a cerut cu fermitate UE includerea gazelor pe lista investitiilor sustenabile, care sa primeasca finantare in baza Pactului Ecologic European. Cum sectorul energetic este cel mai mare emitator de gaze cu efect de sera, aceste emisii trebuie abordate si reduse cu prioritate, insa liderii din Romania pare ca fac exact opusul, neinvestind in solutii alternative, care sa reduca fenomenele meteo extreme si dezechilibrul climatic accentuat in care traim.