Presedintele Iohannis va reprezenta Romania la intalnirea Consiliului European din 15 si 16 octombrie, unde vor avea loc negocieri in privinta sustinerii politice a Legii Europene a Climei, dar si discutii despre conditiile atasate cheltuielilor prin programul de Recuperare si Rezilienta al Uniunii Europene.

Saptamana trecuta s-a votat in plenul Parlamentului European o tinta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de 60%, pana in 2030. Chiar daca recomandarea oamenilor de stiinta este de 65% pentru a putea limita incalzirea globala la 1,5 grade Celsius, totusi tinta votata este mai ambitioasa decat propunerea initiala a Comisiei Europene, de 50-55%.

Puteti citi aici mai multe despre ce inseamna pentru Romania tinta de 60%.

Reamintim ca 14 europarlamentari romani au sustinut prin votul lor noua tinta, ca peste 3500 de cetateni romani au cerut reducerea cu 65% prin scrisori trimise de pe platforma Greenpeace, ca sondajele de opinie arata ca romanii considera schimbarile climatice o problema care afecteaza tara noastra. In plus, Romania este una dintre cele mai afectate tari din UE de impactul schimbarilor climatice

De aceea, Greenpeace cere inca o data presedintelui Iohannis sa recunoasca aceste realitati si sa sprijine tinta de 60% votata de reprezentantii alesi ai cetatenilor UE. In plus, presedintele Iohannis trebuie sa sustina 60% ca tinta asumata la nivelul fiecarui stat membru si nu ca tinta globala pentru intreaga Europa, mai ales pentru ca Romania are potentialul de a face tranzitia energetica de la surse de energie poluante catre regenerabile si de a deveni astfel lider climatic in Europa.

„Prin sustinerea tintei de 60%, presedintele Iohannis va transmite un mesaj puternic politicienilor romani si functionarilor din administratiile centrale si locale: ca este momentul sa se apuce serios de treaba, ca schimbarile climatice nu sunt o joaca, ca trebuie sa aloce resurse serioase in lupta cu schimbarile climatice, daca vrem ca in Romania sa nu fie resimtite puternic efectele fenomenelor meteo extreme. Va fi un mesaj si pentru toti cetatenii romani care sunt asteptati sa se implice mai mult pentru a gasi cele mai bune solutii la criza climatica cu care ne confruntam.” - Vlad Catuna, coordonator campanii Clima si Energie, Greenpeace.

De asemenea, pe agenda discutiilor se va afla si pachetul de recuperare si rezilienta in valoare de 2000 de miliarde de euro. Reamintim ca Romania a primit o alocare de 80 de miliarde de euro pentru a finanta masuri de redresare a economiei si rezilienta in fata crizelor viitoare. Acesti bani trebuie insa cheltuiti in linie cu prevederile Pactului Ecologic European si, de aceea, este foarte important ca presedintele Iohannis sa sustina adoptarea unei liste de excludere de la finantare a combustibililor fosili din bugetul Fondului de Recuperare si Rezilienta (Recovery and Resilience Fund).

Grupul de ONG-uri reunit sub platforma www.mainesedecideazi.ro, sustinuta de 20 000 de romani, a propus o serie de peste 80 de masuri concrete in linie cu Pactul Ecologic European, menite sa promoveze bunurile si binele comune. Din pacate, Romania este ultima din Uniunea Europeana in privinta calitatii vietii si a bunastarii sociale si, de aceea, este important ca aceste fonduri sa fie folosite in beneficiul societatii pe termen lung, nu pentru sustinerea companiilor si industriilor poluante. Societatea civila a propus deja o lista de excludere de 21 de puncte pentru a ne asigura ca banii nu finanteaza colapsul climatic si al biosferei . Mai mult decat atat, fiecare finantare trebuie sa fie acordata doar in baza unor criterii de mediu robuste.

In iulie 2020, Guvernul Romaniei a propus un Plan National de Investitii si Recuperare Economica care reuseste sa rateze complet orice tinta relevanta . Cu acest plan precar, ancorat in proiecte vechi de peste 40 de ani si chiar daunator intereselor societatii, riscam sa pierdem fondurile pentru redresare economica disponibile la nivelul Uniunii Europene. Pentru a nu pierde 80 de miliarde de euro cerem presedintelui Romaniei sa promoveze elaborarea acestui plan cerut de Uniunea Europeana in baza unor largi consultari cu toate partile interesate.

”Presedintele Iohannis are datoria de a asculta vocea stiintei si de a apara interesele legitime ale societatii. Bunastarea romanilor pe termen mediu si lung depinde de determinarea cu care presedintele da impulsul politic necesar in directia unei recuperari verzi si juste, de discernamantul de a evita sustinerea falselor solutii si de taria de a nu ceda in fata compromisurilor confortabile de dragul capitalului politic. De aceea, asteptam de la domnul Iohannis sa sustina in Consiliul European reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 65% pana in 2030, sa sustina lista de excludere a combustibililor fosili din Fondul de Recuperare si Rezilienta si sa promoveze un proces intern transparent si participativ pentru elaborarea planului national de recuperare si rezilienta” - Valentin Salageanu, director executiv, Greenpeace Romania.