Intr-un caiet de studii, realizat sub coordonarea lui Valentin Lazea, economist-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) - si intitulat „Intermedierea financiara: probleme si posibile solutii” - se aduc o serie de critici programului „Prima casa”, a carui continuare este perceputa de autor ca ridicand „probleme privind eficienta efortului bugetar”, ba mai mult, programul respectiv „poate produce distorsiuni in mecanismul de piata” si „genereaza riscuri la adresa stabilitatii financiare”. Inca de la inceput, printr-o nota, in caietul de studii nr. 48, „Intermedierea financiara: probleme si posibile solutii”, se arata ca „opiniile prezentate in lucrare apartin in intregime autorilor si nu implica sau angajeaza in vreun fel Banca Nationala a Romaniei”, insa, cu privire la programul ce a stimulat achizitia de locuinte prin credit cu garantii ale statului, economistul-sef afirma ca „din punct de vedere social, programul «Prima casa» a avut un rol modest. Astfel, analiza caracteristicilor debitorilor dupa venit arata o utilizare limitata a programului de catre debitorii cu venituri reduse, similara situatiei existente in cazul creditelor ipotecare standard. Singurul aspect social pe care acest program il asigura este un acces mai mare al persoanelor tinere la achizitionarea unei locuinte, ponderea debitorilor cu varste de pana in 35 de ani fiind mai mare in acest caz”.

Valentin Lazea sustine, insa, ca un alt aspect important al caracterului social al creditarii oferite prin acest program este costul relativ scazut care este asigurat, pe de o parte, prin nivelul redus al ratei dobanzii si, pe de alta parte, prin exceptarea acestor credite de la cerintele privind nivelul minim al avansului (respectiv al indicatorului credit/garantie, LTV). „Analiza valorii creditelor contractate arata, insa, o crestere a ponderii debitorilor care contracteaza credite prin acest program la o valoare a indicatorului LTV mult inferioara (si, deci, care au capacitatea platii unui avans la credit semnificativ mai mare decat cel minim solicitat de program). In aceste conditii, programul nu reprezinta decat o forma de transfer a unor sume de bani de la buget catre sectorul privat si nu o forma de crestere a accesabilitatii persoanelor fizice la obtinerea de credite in vederea achizitionarii unei locuinte", se mentioneaza in caietul de studii, la capitolul 5 - „Care este rolul programului «Prima casa»”. La acest capitol distinct, Valentin Lazea precizeaza ca a utilizat informatii din studiul „Analiza privind programul de creditare ipotecara cu suport guvernamental «Prima casa»” (mimeo BNR, 2017), avand ca autori pe Radulescu E., Mihai I. si Popescu R.

Conform analizei realizate de economistul-sef al BNR, creditele acordate prin programul „Prima casa” reprezinta o pondere importanta a fluxului nou de credite. In prezent, creditele acordate prin acest program totalizeaza 33 de miliarde lei, echivalent cu 4,5% din PIB, la nivelul lui septembrie 2016, iar pentru anul 2017 volumul de credite nou-acordate, conform plafonului de garantii aprobat, este de 5 miliarde lei. „Continuarea acestui program, in conditiile in care activitatea pietei creditului s-a reluat (si chiar se apropie de o evolutie care ar putea pune probleme din punct de vedere al stabilitatii financiare), ridica probleme privind eficienta efortului bugetar. Mai mult, poate produce distorsiuni in mecanismul de piata, bancile nefiind impulsionate in dezvoltarea de produse de creditare ipotecara cu risc redus in conditiile existentei acestui program care asigura un cost semnificativ mai mic datorita garantiei de 50% oferite de catre stat", se arata in cadrul studiului.

Valentin Lazea sustine si ca riscurile la adresa stabilitatii financiare, generate de programul „Prima casa”, pe langa caracterul sistemic al acestuia (in prezent, acesta reprezinta o treime din creditarea acordata populatiei), sunt determinate de contributia acestuia la cresterea interdependentelor dintre sectorul bancar si cel de stat si a celor dintre ciclul de credit si cel al preturilor imobiliare (inclusiv la nivel regional), precum si de cresterea gradului de indatorare (valoarea mediana a indicatorului pentru aceste credite era de 47%, in luna octombrie 2016). Economistul-sef al BNR precizeaza si ca rata de neperformanta a acestor credite este una extrem de scazuta, dar in evaluarea riscurilor trebuie sa se aiba in vedere ca aceste credite nu au parcurs un ciclu complet de credit. „In plus, creditele acordate prin program ingreuneaza procesul de executare silita. Astfel, conform legislatiei, creditele acordate prin acest program guvernamental sunt garantate cu o ipoteca legala de gradul I, constituita in proportie de 50% in favoarea institutiei de credit finantatoare si de 50% in favoarea statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice. In cazul in care debitorul unui credit acordat prin programul «Prima casa» nu isi onoreaza obligatiile de plata, spre deosebire de un credit care nu este acordat prin acest program, banca nu are dreptul sa initieze direct procedurile de executare a garantiei ipotecare, trebuind sa solicite ANAF derularea procedurii de executare", se mai arata in caietul de studii. Pentru a descarca documentul complet, elaborat de Valentin Lazea, click aici!