Planul de investitii pentru Europa, cunoscut ca Planul Juncker, isi va continua efectele stimulatoare pentru economia europeana, urmand sa genereze o crestere a PIB-ului UE cu 1,8% si sa adauge 1,7 milioane de locuri de munca, pana in anul 2022. Acestea sunt cele mai recente calcule efectuate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) si de Departamentul de economie al Grupului Bancii Europene de Investitii (BEI), pe baza acordurilor de finantare aprobate pana la sfarsitul lunii 2019.

Pana in acest moment, Planul Junker a avut un rol esential in stimularea crearii de locuri de munca si a cresterii economice. Investitiile Grupului BEI, girate de Fondul european pentru investitii strategice din Planul Juncker (FEIS), au crescut produsul intern brut (PIB) cu 0,9% si au adaugat 1,1 milioane de locuri de munca in comparatie cu scenariul de referinta.

"Am realizat ce ne-am propus: sa readucem Europa la o crestere solida si sa stimulam crearea de locuri de munca. Pana in 2022, Planul Juncker isi va continua efectele stimulatoare. Nu am spus niciodata ca planul ar fi un panaceu, insa in clipa in care avem mai mult de un milion de intreprinderi mici care beneficiaza de o finantare care inainte nu le era disponibila, chiar avem de ce sa fim mandri", a declarat Jean-Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene.

Jyrki Katainen, vicepresedinte al Comisiei, responsabil pentru locuri de munca, crestere economica, investitii si competitivitate, a precizat: "Am strabatut o cale lunga de la primele proiecte din 2015! Acum economia europeana se afla pe drumul cel bun si planul de investitii va avea un impact de durata. Proiectele finantate pana in prezent aduc beneficii unui numar de peste un milion de intreprinderi mici si contribuie la tranzitia catre o economie cu emisii reduse de carbon, circulara si sustenabila. Ne-am realizat principala prioritate: mobilizarea de fonduri private pentru binele public".

 

Pe langa impactul direct al Planului Juncker asupra cresterii PIB-ului si a ocuparii fortei de munca, trebuie mentionat si impactul macroeconomic pe termen lung asupra UE. Privind catre anul 2037, operatiunile din cadrul Planului Juncker vor fi creat inca un milion de locuri de munca si vor fi crescut PIB-ul UE cu 1,2%. Imbunatatirea conectivitatii si cresterea productivitatii ca urmare a proiectelor sprijinite de Planul Juncker contribuie la stimularea competitivitatii si a cresterii economice europene pe termen mai lung.

 

Incepand din octombrie 2019, Planul Juncker va mobiliza in UE investitii suplimentare de 439,4 miliarde euro. Numarul startup-urilor si al intreprinderilor mici care pot beneficia in prezent de un acces mai bun la finantare a depasit un milion.

Aproximativ 70 % din investitiile mobilizate preconizate provin din resurse private, ceea ce inseamna ca Planul Juncker si-a indeplinit si obiectivul de a mobiliza investitiile private.

 

Gratie Planului Juncker, BEI si Fondul european de investitii (FEI), filiala sa insarcinata cu finantarea intreprinderilor mici, au aprobat finantarea pentru aproape 1.200 de operatiuni si sunt pe cale sa acorde finantare de risc unui numar de peste un milion de IMM-uri si startup-uri din diverse sectoare si din toate cele 28 de tari ale UE.

Incepand cu octombrie 2019, principalele tari din topul investitiilor generate de FEIS in raport cu PIB-ul sunt Grecia, Estonia, Portugalia, Bulgaria si Polonia. Printre proiectele create din Planul Juncker se numara o infrastructura paneuropeana de incarcare rapida a vehiculelor electrice, o societate de gestionare a deseurilor alimentare din Romania si reintegrarea fostilor militari la locul de munca in Tarile de Jos.

Pe langa finantarea de proiecte inovatoare si de tehnologii noi, Planul Juncker a sprijinit si alte obiective ale UE, cum ar fi politica climatica, politica sociala si politica din domeniul transporturilor. Datorita Planului Juncker, peste 10 milioane de gospodarii au acces la energie din surse regenerabile, 20 de milioane de europeni beneficiaza de servicii de asistenta medicala imbunatatite, 182 de milioane de calatori pe an se bucura de o infrastructura feroviara si urbana mai buna etc.

 

Fondul european pentru investitii strategice din Planul Juncker sprijina ideile inovatoare de protejare a planetei. Proiectele finantate de Grupul BEI in cadrul Planului Juncker urmeaza sa atraga investitii in valoare de 90,7 miliarde euro pentru actiunile climatice. Printre aceste proiecte se numara cladirile cu consum de energie zero, parcurile eoliene, proiectele privind energia solara, dusurile cu economie de apa, autobuzele ecologice si iluminatul LED.

 

Un alt obiectiv important al Planului Juncker este acela de a ajuta la demararea proiectelor. Platforma europeana de consiliere in materie de investitii ofera asistenta tehnica si consiliere pentru proiectele in curs de demarare. De cand a fost lansata in 2015, Platforma de consiliere a tratat peste 1.400 de cereri venite din partea unor promotori de proiecte din toate tarile UE, dintre care peste 400 beneficiaza de consiliere adaptata. Mai mult de 50 dintre acestea au intrat deja in mecanismul de imprumuturi al BEI. Un proiect a fost modernizarea sistemului de iluminat stradal din Vilnius, in vederea cresterii eficientei energetice. Proiectul, care a beneficiat si de un imprumut de 21,6 milioane de euro girat de FEIS, va contribui la reducerea consumului de energie electrica si a costurilor cu un procent estimat de 51%, realizand o economie de aproximativ un milion de euro pe an. Economia de energie este echivalenta cu consumul mediu de energie al unui numar de aproape 3.100 de gospodarii.

In plus, incepand din septembrie 2019, pe Portalul european pentru proiecte de investitii, un loc de intalnire online pentru promotori si investitori, au fost depuse peste 890 de proiecte. Acestea acopera toate sectoarele importante ale economiei UE, investitiile totale propuse ridicandu-se la 65 miliarde euro. Peste 60 de proiecte au primit finantare dupa ce au fost publicate pe portal. Portalul ofera si servicii suplimentare, precum organizarea de evenimente de stabilire de contacte.

***

Planul Juncker a fost lansat in noiembrie 2014 pentru a inversa tendinta descendenta a investitiilor, aflate deja la niveluri scazute, si pentru a aduce Europa pe calea redresarii economice. Avea trei obiective: sa elimine obstacolele din calea investitiilor, sa dea vizibilitate si asistenta tehnica proiectelor de investitii si sa utilizeze mai eficient resursele financiare. Fondul european pentru investitii strategice este o garantie UE care permite Grupului BEI sa finanteze mai multe proiecte, deseori mai riscante.

La 18 aprilie 2019, Parlamentul European a dat unda verde instrumentului care succeda Planului Juncker in urmatorul cadru financiar multianual: programul InvestEU.