Romania se confrunta in continuare cu vulnerabilitati legate de conturile finantelor publice si ale balantei externe, avertizeaza Comisia Europeana, care a publicat luni analize aprofundate pentru sase state membre, cu scopul de a evalua dezechilibrele macroeconomice in contextul semestrului european. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres, celelalte state membre pentru care s-au publicat analize aprofundate sunt Cipru, Tarile de Jos, Slovacia, Spania si Suedia.

Raportul privind mecanismul de alerta identifica statele membre pentru care ar urma sa fie efectuata o analiza aprofundata pentru a evalua daca se confrunta cu dezechilibre macroeconomice.

"In pofida unor imbunatatiri, Romania se confrunta in continuare cu vulnerabilitati legate de conturile finantelor publice si ale balantei externe. Deficitele publice si de cont curent mari, precum si rata ridicata a inflatiei, care sunt toate peste nivelurile de dinaintea pandemiei, fac economia potential vulnerabila la socuri. S-au inregistrat unele progrese in reducerea deficitului de cont curent in 2023, in principal in urma inaspririi politicii monetare si a consumului privat mai slab. Cu toate acestea, in conditiile in care politicile raman neschimbate, riscurile legate de pozitia externa ar urma sa ramana ridicate in urmatorii ani", atrage atentia Comisia Europeana.

Institutia apreciaza ca un motor principal al deficitului de cont curent ridicat il reprezinta deficit fiscal subiacent mare, care nu a fost suficient corectat in ultimii ani. Conform politicilor actuale, persistenta deficitelor guvernamentale ridicate ar putea spori datoria externa si ar face Romania mult mai dependenta de sursele externe de finantare, lasand-o vulnerabila la schimbarile in increderea investitorilor si la socurile externe.

Urmarirea unei strategii credibile de consolidare fiscala este prioritatea cheie a politicilor menite sa atenueze riscurile la adresa stabilitatii economiei. Aceasta strategie va necesita implementarea deplina a reformelor fiscal-structurale incluse in PNRR, in special pe cele care vizeaza o crestere structurala a veniturilor guvernamentale si o executie bugetara mult mai stricta decat in ultimii ani, se arata in analiza.

Progresele decisive cu consolidarea fiscala ar proteja stabilitatea macroeconomica si ar permite, posibil, o relaxare treptata a politicii monetare si, prin urmare, vin cu un cost limitat pentru crestere. In paralel, sunt necesare eforturi pentru a mentine competitivitatea costurilor, inclusiv prin mentinerea ajustarilor salariilor in sectorul public si a salariului minim in linie cu evolutia productivitatii. In plus, trebuie sa continue eforturile de accelerare a reformelor structurale atat de necesare, depasirea blocajelor in privinta competitivitatii care nu este legata de costuri si sporirea absorbtiei fondurilor de coeziune si a fondurilor PNRR.

CE apreciaza ca vulnerabilitatile macroeconomice ale Romaniei s-au extins in urma pandemiei, intr-un context in care s-a inregistrat o crestere extrem de solida. Redresarea puternica post-pandemie a activitatii economice, sprijinita de relaxarea politicii monetare si a conditiilor financiare, precum si orientarea fiscala sprijinitoare au dus la o crestere a PIB-ului de peste 4%, atat in 2021, cat si in 2022, mai ridicata decat rata potentiala de crestere a Romaniei.

Expansiunea a fost determinata de cresterea robusta a cererii interne, stimulata de avansul rapid al creditarii - care a accelerat in ritm anual la aproape 18% la mijlocul anului 2022 - si de expansiunea extrem de rapida a salariilor nominale (11,7% in 2022), in conditiile inaspririi piete fortei de munca. Aceste evolutii au dus la vulnerabilitati interne si externe: inflatia a atins in medie 12% in 2022, iar deficitul de cont curent a continuat sa se adanceasca la peste 9% din PIB, reflectand, de asemenea, socul preturilor la energie.

In pofida expansiunii economice extrem de solide si a cresterii veniturilor guvernamentale, deficitul public a ramas ridicat, la 6,3% din PIB in 2022, scazand doar usor de la 7,2% din PIB in 2021, in urma avansului rapid al cheltuielilor guvernamentale.

Pana acum, Romania nu s-a confruntat cu dificultati in a-si acoperi nevoile de finantare. Fundamentale sale economice solide, inclusiv perspectivele solide de crestere pe termen mediu determinate de convergenta veniturilor cu UE si nivelul scazut al datoriei continua sa sustina capacitatea sa de a-si acoperi finantarea de care are nevoie. Rezervele valutare ale Romaniei par in general adecvate, acoperind aproximativ 4,7 luni de importuri si mai mult de 100% din datoria externa pe termen scurt la finalul lui 2023.

Cu toate acestea, intrarile nete pentru investitiile de portofoliu au fost mai mult decat duble in primele trei trimestre din 2023, fata de perioada similara din 2022, ridicandu-se la peste 13 miliarde de euro sau aproximativ 4% din PIB, intrucat deficitul public mare a fost finantat din ce in ce mai mult din surse externe. Aceasta crestere a investitiilor de portofoliu a dus la o majorare aproape echivalenta a rezervelor valutare, dar risca sa modifice mixul de finantare catre instrumente mai putin stabile.

Randamentele la obligatiunile guvernamentale au scazut marginal in 2023.

Cu toate ca, recent, conditiile globale de finantare s-au relaxat oarecum, ele raman stricte si supuse incertitudinilor, iar Romania poate fi vulnerabila daca increderea investitorilor se modifica si apar socuri externe, se mai spune in analiza.

Sectorul bancar este bine capitalizat, lichid si profitabil. De cativa ani, capitalizarea sectorului bancar al Romaniei este relativ stabila. Rata de adecvare a capitalului a fost 21,6% in trimestrul trei din 2023, mult peste nivelul minim recomandat si media din UE. Profitabilitatea a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii sapte ani, cu o rentabilitate a capitalului de 18,3% in trimestrul trei din 2023, aproape dubla fata de media UE. Rata creditelor neperformante a scazut semnificativ, ajungand la 2,7% in trimestrul trei din 2023. Ponderea imprumuturilor pentru intreprinderi denominate in valuta este ridicata, la 45% din total. Ea constitue un risc in eventualitatea unei deprecieri semnificative a cursului de schimb, dar este compensata de nivelul relativ scazut de indatorare si de profitabilitatea ridicata, sustine Executivul comunitar

"Per ansamblu, vulnerabilitatile Romaniei persista si tara este expusa la socuri, daca nu sunt luate rapid decizii politice. Recenta imbunatatire a conturilor externe si moderarea dinamicilor preturilor sunt evolutii pozitive. Totusi, aceste tendinte raman fragile. Pentru a evita escaladarea vulnerabilitatilor, sunt necesare politici adecvate, in special tinand cont de deficitul ridicat", sustine Comisia.