Prognoza de vara actualizeaza un numar limitat de indicatori pe baza noilor conditii macroeconomice evidentiate in prima jumatate a anului curent. Situatia medicala favorabila a permis eliminarea semnificativa a restrictiilor, cu impact pozitiv asupra activitatii din industrie si servicii, conducand astfel la o revizuire ascendenta a dinamicii economiei pentru anul 2021 cu doua puncte procentuale. Anterior, in cadrul prognozei de primavara, pentru anul 2021 s-a estimat o crestere economica prudenta de 5%, in conditiile prelungirii starii de alerta in primele luni si mentinerii anumitor restrictii pentru a limita raspandirea virusului, obiectivul la nivel macroeconomic fiind acela de a recupera scaderea din anul 2020, creandu‐se premisele unei cresteri economice sustenabile.

 

Cresterea reala a PIB cu 2,9% in trimestrul I 2021 fata de trimestrul precedent (serie ajustata sezonier) si tendinta de revenire in termeni anuali comparativ cu perioada similara din anul 2020 (‐0,2% pe serie bruta), rezultate superioare celor previzionate in prognoza de primavara;

Pe domenii de activitate s au evidentiat evolutiile pozitive din industrie, agricultura si constructii. Astfel, valoarea adaugata bruta din industrie s‐a majorat cu 1,9% in trimestrul I 2021 comparativ cu aceeasi perioada din 2020, ceea ce s‐a concretizat intr‐o contributie la cresterea reala a PIB de 0,3 puncte procentuale. In constructii, valoarea adaugata bruta s‐a marit cu 1,2%, iar in agricultura cu 2,1%. In ceea ce priveste sectorul tertiar pe ansamblul sau, valoarea adaugata bruta s‐a diminuat cu 0,6%, conducand la o reducere a PIB cu 0,3 puncte procentuale, dar este de evidentiat majorarea cu 10,7% a valorii adaugate brute din domeniul IT, contribuind cu +0,8 puncte procentuale la cresterea reala a PIB;

Pe latura cererii, s‐a remarcat evolutia peste asteptari a procesului investitional care s‐a concretizat intr‐o majorare a formarii brute de capital fix cu 11,7% in trimestrul I 2021 comparativ cu aceeasi perioada din 2020. Cu o contributie de +2,0 puncte procentuale la dinamica ratei reale a PIB, investitiile brute reprezinta principalul factor care sustine trecerea la etapa de recuperare a scaderii economice din anul 2020. De asemenea, consumul privat a inregistrat o majorare cu 0,9%, contribuind cu +0,6 puncte procentuale la dinamica PIB. Contributia cererii interne la cresterea economica de 2,5 puncte procentuale a fost insa contrabalansata de cererea externa care a avut un aport negativ de 2,7 puncte procentuale;

Evolutiile peste asteptari la nivel sectorial in majoritatea activitatilor in perioada ianuarie‐mai 2021, iar in cazul serviciilor, revenirea alerta incepand din trimestrul al doilea.

Modificari importante se regasesc si in prognoza macroeconomica a Comisiei Europene care, pentru Romania, publica in luna mai a.c. (prognoza de primavara) o crestere reala a PIB cu 5,1% in 2021, pentru ca in prognoza de vara, publicata in luna iulie a.c., noua estimaresa depaseasca 7% (7,4%, revizuire cu +2,3 puncte procentuale). Scenariul Comisiei Europene plaseaza, astfel, Romania pe primul loc in randul Statelor Membre referitor la avansul economiei.

Revenirea accelerata incepand cu anul 2021 este ilustratasi de evolutia indicatorului de incredere in economia romaneasca, calculat si publicat de DGECIN. Astfel, incepand cu luna aprilie 2021 indicatorul de incredere s‐a situat semnificativ peste valoarea de referinta de 100 de puncte, ceea ce corespunde unei cresteri economice ridicate.

 

Volumul productiei industriale s‐a majorat cu 16,0% in primele 6 luni ale anului curent fata de aceeasi perioada din 2020, ca urmare a redresarii unor ramuri cu o pondere ridicata la export, care au fost afectate anul trecut in contextul pandemiei, respectiv fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+38,0%), fabricarea echipamentelor electrice (+32,7%), fabricarea de masini, utilaje si echipamente (+28,1%) si fabricarea mobilei (+26,9%). Orientarea populatiei catre bunurile de folosinta indelungata a condus la o crestere de 42,6% pe aceasta componenta, in timp ce bunurile de uz curent s‐au majorat cu numai 1,1%.

Volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul a fost mai ridicat in primul semestru cu 13,4% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2020, in principal datorita vanzarilor de produse nealimentare (+21,4%) si carburanti (+14,7%), in timp ce in cazul produselor alimentare cresterea a fost de doar 4,9%. Preferintele consumatorilor continua sa fie indreptate spre achizitiile prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet, acestea inregistrand o crestere de 18,4%.

Serviciile pentru populatie, unul din domeniile care au cunoscut un declin sever anul trecut, s‐au revigorat mai alert in perioada ianuarie‐mai 2021, cifra de afaceri inregistrand o crestere de 27,6% fata de primele 5 luni din 2020.

Pe ansamblul celor cinci luni ale anului curent, majorarea nominala a serviciilor pentru intreprinderi a fost de 14,2%, performanta datorata unor activitati precum cele profesionale, stiintifice si tehnice (+51,2%) si activitatile de editare (+29,5%), domenii care au performat si in 2020. Continuari ale evolutiilor favorabile se regasesc si in cazul serviciilor in tehnologia informatiilor (+23,4%), dar si in cazul activitatii de posta si curierat (+23,3%), sustinute de mentinerea interesului pentru comertul on‐line.

Exporturile de bunuri (FOB) au insumat in primele 6 luni ale anului 2021 o valoare de 36,2 miliarde euro, inregistrand o crestere cu 26,5% fata de perioada similara a anului anterior, in timp ce importurile de bunuri s‐au majorat cu un ritm inferior de 25,6%, ajungand la un nivel de 46,8 miliarde euro.

Pe piata muncii, in primele 6 luni ale anului 2021, numarul mediu de salariati (calculat ca medie aritmetica a efectivelor lunare) a fost de 4.949,9 mii persoane, mai mare cu 0,1% fata de aceeasi perioada a anului 2020. Cresterea numarului de salariati a fost mai vizibila in constructii (5,4%), in informatii si comunicatii (+4,8%), cat si in sanatate (+3,8%), in timp ce in industrie s‐a inregistrat o reducere de personal (‐2,2%), ceea ce a atenuat dinamica pozitiva pe total economie.

Castigul salarial mediu brut pe total economie a fost, in perioada ianuarie ‐ iunie 2021, de 5.685 lei, cu 7,9% mai mare decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului precedent. Corespunzator, castigul salarial mediu net s‐a majorat cu 8,0%, pana la 3484 lei, conducand la o putere de cumparare a salariatilor mai mare in medie cu 4,5%. In sectorul concurential, castigul salarial mediu brut s‐a majorat cu 9,3%. Pe total industrie cresterea a fost de 11,1%, datorita revigorarii activitatii economice si a eliminarii unor conditii restrictive, urmata de sectorul serviciilor cu 9,2% (peste media pe economie).

Avand in vedere evolutiile economice din primele luni ale anului 2021, precum si ridicarea majoritatii restrictiilor impuse de pandemie, este de asteptat ca produsul intern brut sa inregistreze o valoare nominala de 1174,9 mld. lei in 2021, rezultata dintr‐o crestere reala de 7,0% si un deflator de 4,0%(evolutia preturilor in sens ascendent a contribuit la revizuirea deflatorului PIB).

La nivel sectorial, se estimeaza ca serviciile vor continua sa aiba un avans considerabilin a doua parte a anului 2021, astfel incat cresterea valorii adaugate brute sa fie semnificativa (incorporand si un efect de baza), de 6,3%, cu 2,4 puncte procentuale superioara celei din estimarea precedenta. In ceea ce priveste sectorul industriei, se asteapta avansul sustinut al activitatilor cu un aport sporit de valoare adaugata, care, in noile conditii mai relaxate, au determinat revizuirea ascendenta cu 1,9 puncte procentuale a dinamicii VAB din industrie, la 7,7%, revenirea fiind insa partiala comparativ cu anul 2019.

Efectele nefavorabile ale pandemiei au afectat mai putin piata muncii unde, in anul 2021, se asteapta o revenire a numarul mediu de salariati estimat la 5.162 mii persoane(5.164 mii in 2019), in crestere cu 72 mii persoane, respectiv 1,4% fata de anul anterior si mai mare cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu estimarile din luna ianuarie 2021 (5.158 mii persoane).

Castigul salarial mediu brut pentru anul 2021 a fost revizuit la 5.520 lei/luna, o ajustare in sus de 1,9 puncte procentuale fata de estimarea din prognoza de primavara (5.422 lei/luna), ca urmare a impactului pozitiv al cresterii economice care va determina majorarea acestuia cu 6,9% fata de anul 2020.Mentionam ca datele privind forta de munca sunt inca estimate pentru anul 2020, fiind asteptate in luna august noile valori publicate de INS.

Referitor la aparitia unor riscuri asociate prognozei, se evidentiaza cele ce tin de impredictibilitatea mediului economic international pentru ultimele patru luni ale anului curent, in contextul probabilitatii ridicate de manifestare a valului IV al pandemiei Covid. Mentionam in principal factorii de influenta asociati evolutiei economiei Zonei euro si, indeosebi, a Germaniei (principalul partener comercial al Romaniei) a carei situatie se reflecta in zona de cerere agregata prin exporturi, si in special in zona productiei industriale autohtone.

In contextul actual al cresterii economice ridicate, desi exportul de bunuri este asteptat a recupera declinul din anul anterior, deficitul balantei comerciale se estimeaza ca se va adanci fiind principala cauza de modificare a soldului contului curent. Astfel, deficitul de cont curent in PIB se anticipeaza a se inrautati, de la 5,2% in 2020, la 5,5% in 2021. Exista si posibilitatea aparitiei unui risc generat de eventualele efecte climaterice nefavorabile asupra agriculturii, ceea ce ar putea diminua cresterea reala mentinuta neschimbata fata de prognoza de primavara (+14,8%).

Pe de alta parte, se poate mentiona riscul intern dominant al majorarii preturilor bunurilor intermediare, al combustibililor si energiei, punand o presiune suplimentara asupra competitivitatii productiei interne.

In primele luni ale anului curent s‐au inregistrat cresteri de pret atat pentru productia industriala (6,18%, media primului semestru), cat si in cazul costului in constructii (5,9% in primele 5 luni), la un nivel superior celui anticipat la inceputul anului. Majorarile au fost cauzate atat de ascensiunea pretului international al titeiului cat si a cotatiilor materiilor prime.Pentru preturile de consum, cresterea din primelesapte luni s‐a situat la 3,58%, estimarea pentru anul in curs fiind revizuita la 4,2% pentru media anuala si 5,0% pentru inflatia la sfarsitul anului.

Scenariul pe termen mediu 2022‐2025 considera o usoara accelerare a economiei comparativ cu scenariul din prognoza de primavara avand ca ipoteza centrala impactul pozitiv al fondurilor europene din PNRR.

O simulare a CNSP in ipoteza absorbtiei a 29 mld euro in perioada 2021‐2026, arata un impact pozitiv care genereaza o crestere economica suplimentara de circa 0,9 puncte procentuale in medie pe tot intervalul, fata de scenariul de baza, respectiv fara PNRR dar cu alte fonduri europene: CFM 2014 ‐ 2021 + n3 si CFM 2021 ‐ 2027. In prima parte a intervalului (anii 2021‐2022) impactul este mai putin pronuntat, urmand ca efectul maxim asupra accelerarii cresterii PIB sa aiba loc in 2023‐2024 (+1,6 / +1,5 puncte procentuale) pe masura ce alocarea fondurilor se mareste gradual.

Modelul economic pe termen mediu este similar celui din prognoza de primavara, surplusul de crestere fiind determinat de alocarea investitiilor publice si private. Dinamica medie a FBCF va fi de circa 9% in 2021‐2025, ceea ce se va concretiza intr‐o contributie medie de 2,4 puncte procentuale la dinamica reala a PIB. Pentru informatii suplimetare, click aici!