Potrivit celor mai recente prognoze ale institutiilor internationale, cresterea economica la nivel global va decelera in jurul mediei de 3% in 2023-2024, pe masura ce inflatia se va tempera, cu o incetinire a vitezei de convergenta pentru statele cu venituri medii si mici. Acestea vor consemna cresteri mai ridicate, de 4%, in timp ce economiile dezvoltate se asteapta sa avanseze cu 1,5% in acest an si, respectiv, cu 1,4% in 2024 (estimarile FMI).

Desi a manifestat rezilienta in fata socurilor determinate de criza preturilor produselor energetice si conflictul din Ucraina, economia europeana si-a pierdut din avant in prima jumatate a anului curent. Pentru zona Euro, Comisia Europeana (COM) estimeaza un avans de 0,8% in 2023 (prognoza de vara), urmat de o accelerare la 1,3% anul viitor, fiind operate ajustari in jos ale prognozelor, in special pentru Italia (-0,3pp in 2023 si 2024 pana la 0,9%-0,8%) si Germania (-0,6% in 2023 la -0,4%).

Recesiunea din Germania din acest an (-0,4%) se va manifesta pe seama consumului redus si a scaderii investitiilor in constructii. Cererea externa slaba va afecta exporturile, dar din cauza unei contractii mai ample a importurilor, exportul net va avea o contributie pozitiva la evolutia PIB. In anul 2024 cresterea PIB va ajunge la 1,1%, pe fondul revenirii consumului, desi se constata o incetinire a sectorului de constructii si o dinamica mai redusa a exporturilor.

In Franta economia va avansa peste asteptari in 2023 (+1%), pe seama performantei productiei industriale si a exporturilor nete din prima jumatate a anului si va continua intr-un ritm moderat anul viitor (+1,2%), sustinut de cererea interna.

 

 

Decelerarea cererii interne si, in special, a consumului in zona Euro si in UE se datoreaza persistentei unei inflatii ridicate la o gama larga de bunuri si servicii, desi pe componenta energie preturile urmeaza in prezent trend descendent, iar piata muncii continua sa fie rezilienta, marcata de rate ale somajului scazute, cresterea ocuparii si a salariilor. Totodata, mentinerea dobanzilor ridicate isi fac vizibile efectele nefavorabile asupra creditarii si investiilor pe termen scurt.

Indicatorii anticipatiilor arata o activitate economica moderata pe perioada verii si in lunile urmatoare, atat prin scaderea industriei, cat si prin incetinirea serviciilor, in ciuda unui sezon turistic bun in multe regiuni din Europa.

Cu toate acestea, avantajul traditional al tarilor din centrul-sud-estul Europei (Bulgaria, Croatia, Ungaria, Polonia, Romania) fata de zona Euro se va mentine, accelerarea economica a regiunii in anul 2024 in jur de 3% fiind sustinuta de cererea interna si de investitiile finantate din PNRR.

Inflatia se asteapta sa continue pe un trend descendent, atat in zona Euro, cat si in UE, pe orizontul 2023-2024, reflectand reducerea treptata a presiunilor, mai ales pe componenta de energie. Astfel, pentru economia zonei Euro COM estimeaza o inflatie de 5,6% in acest an, care se va reduce sub 3% in 2024. Pentru UE proiectiile privind evolutia preturilor indica o crestere mai mare, de 6,5% in 2023, urmata de o reducere cu 3,3 p.p., pana la 3,2% in 2024.

Perspectivele mediului extern pentru UE raman provocatoare, fiind marcate de un grad ridicat de incertitudine care poate inclina balanta riscurilor in ambele sensuri. In SUA, riscurile s-au echilibrat avand in vedere adoptarea rezolutiei privind plafonul de indatorare, imbunatatirea productivitatii in economie si reactiile autoritatilor pentru a tempera turbulentele financiare.

Riscurile din China, pe de alta parte, sunt de ajustare in jos, determinate de declinul sectorului imobiliar, dezechilibrele mari ale datoriilor si reducerea increderii, cu repercusiuni potential negative asupra performantei comerciale a Europei.

La nivel global, o inflatie de baza constant ridicata ar putea conduce la majorarea ratelor de politica monetara pe o perioada mai indelungata. Conditiile financiare restrictive ar putea afecta in special tarile cu vulnerabilitati legate de datoria publica, producand fenomene de contagiune asupra stabilitatii financiare. In acelasi timp, inasprirea monetara ar putea conduce la o scadere a inflatiei mai rapid decat asteptarile, care ar accelera restabilirea puterii de cumparare.

 

Riscurile climatice, ilustrate de conditiile meteorologice extreme si incendiile de vegetatie si inundatiile fara precedent din timpul verii afecteaza, de asemenea, perspectivele. Materializarea acestor riscuri va suporta costuri severe pentru economia UE, in ceea ce priveste pierderile de capital natural si deteriorarea activitatii economice, inclusiv a turismului.

Referitor la economia Romaniei, prognozele internationale estimeaza o incetinire pe termen scurt, in linie cu evolutiile la nivel european, reflectand diminuarea cererii in urma socurilor inflationiste din anul precedent si a dobanzilor ridicate, dar si impactul efectelor de propagare a conflictului din Ucraina asupra economiei europene in care tara noastra este puternic integrata.

Redresarea treptata, incepand de anul viitor, va fi sustinuta de investitii si de cererea externa.

Capacitatea Romaniei de a absorbi eficient fondurile UE va fi esentiala pentru o redresare durabila, verde si favorabila incluziunii. Fondurile consistente si reformele structurale asociate ar trebui, de asemenea, sa atenueze partial impactul ratelor mai mari ale dobanzilor si pe cel al incertitudinii asupra investitiilor private si sa modereze presiunile asupra competitivitatii rezultate din cresterea preturilor la energie si produsele alimentare.

In cea mai recenta publicatie „World Economic Outlook” (WEO), expertii FMI estimeaza o crestere economica de 2,2% in acest an, ce va fi urmata de o accelerare pana la 3,8% in 2024. In ceea ce priveste evolutia preturilor de consum, estimarile FMI pentru acest an depasesc pragul de 10% (10,7%), dupa care se asteapta ca inflatia sa revina pe un trend descendent, pentru anul 2024 preturile fiind estimate a se majora cu 5,8%. Deficitul de cont curent se se va imbunatati gradual la -7,3% si -7,1% din PIB in 2023-2024. Rata somajului va ramane la un nivel asemanator celui de anul trecut (5,6%), urmand a se diminua usor in 2024 (5,4%).

A doua runda de prognoze pentru Romania, simultan cu publicarea WEO, dar cu ajustari la nivelul anului 2024, a fost mentionata in Concluziile misiunii FMI pe Articolul IV, din 4 octombrie: "In pofida incetinirii, cresterea economica este de asteptat sa ramana destul de robusta si mai mare decat in celelalte state din zona. In 2023, cresterea este proiectata la 2,25%, sustinuta de investitii semnificative. In 2024, se asteapta ca economia sa se redreseze modest, cu o dinamica de aproximativ 2,75%, unde majorarea salariilor reale si a cererii externe va fi partial compensata de ajustarile pentru consolidarea fiscala. Pe termen mediu, se asteapta ca economia sa revina la cresterea potentiala de 3,75% pe masura ce consumul se va redresa, iar investitiile, sustinute de PNRR, vor ramane robuste. Inflatia se estimeaza ca va decelera de la 7,5% la sfarsitul anului 2023 pana la 4,5% in decembrie 2024, depasind intervalul tinta de inflatie a BNR".

 

Evolutia accelerata a preturilor sectorului energetic, inclusiv combustibili, situatia conflictului din Ucraina, precum si trecerea castigurilor salariale reale printr-o perioada de declin, reprezinta cativa factori importanti care si-au inceput actiunea inca din trimestrul II 2022, iar efectul acestora s-a resimtit cu un decalaj temporal in a doua jumatate a anului 2022 si cu precadere mai pregnant si pe parcursul anului 2023. Decelerarea cresterii in prima parte a acestui an a provenit, in principal, din presiunile exercitate de nivelul inflatiei inca ridicate, a cresterii costurilor de finantare, precum si din propagarea graduala a masurilor de politica monetara, care au anihilat efectele favorabile induse de detensionarea crizei energetice si reluarea lanturilor de aprovizionare. La acestea, se adauga o incetinire a fluxurilor comerciale determinata de o temperare a evolutie economice mondiale, in special a principalilor parteneri comerciali, cu efecte nefavorabile localizate preponderent la nivelul sectorului industrial.

Cresterea economica a incetinit la 1,7% in primul semestru, in pofida dinamicii ridicate a consumului privat (+4%) si a investitiilor brute (+9,6%). Consumul privat a ramas principalul determinant al cresterii, sustinut de majorarea castigurilor salariale si un somaj redus. Investitiile au fost stimulate de componenta publica prin alocarea fondurilor UE. Volumul exporturilor de bunuri si servicii aproape a ramas la nivelul primului semestru din anul precedent (+0,5%) in timp ce volumul importurilor de bunuri si servicii s-a comprimat moderat (-1,2%), astfel incat contributia exportului net la dinamica PIB a devenit pozitiva (+0,9%). Astfel, pe partea cererii s-a constatat aparitia unui efect temporar care a diminuat in mod semnificativ cresterea, prin contributia negativa a modificarii stocurilor (-4,9%). Totodata, deficitele comerciale si de cont curent s-au redus, sustinute de un excedent mai mare de servicii si de o contractie modesta a importurilor. Pe latura ofertei, valoarea adaugata bruta din constructii (+6,8%) si servicii (+2,9%) a sustinut pozitiv evolutia PIB, in acord cu finantarile din fonduri UE si o cerere interna in expansiune. Pe de alta parte, valoarea adaugata bruta din industrie si-a mentinut ritmul negativ (-3,3%) din cauza costurilor de productie ridicate, in special in sectoarele energointensive, care au inregistrat cele mai mari declinuri. Castigul salarial mediu brut s-a majorat cu 13,8% in medie in primele 8 luni ale anului, conducand, pe fondul unei inflatii in scadere la dinamizarea ritmului puterii de cumparare la un nivel de 3%. In aceste conditii, incetinirea creditarii sectorului privat va compensa partial cresterea reala a veniturilor, astfel incat stimularea consumului privat va fi mai lenta in perioada urmatoare.

 

Evolutiile macroeconomice din primul semestru si ale indicatorilor sectoriali din perioada ianuarie-august 2023 arata o decelerare mai ampla a activitatii economice pentru anul 2023 (+2%) decat cea estimata in ultimele prognoze (+2,8%). Influentele in acest sens au provenit din comportamentul sectorului industrial, care nu a reusit sa-si diminueze amplitudinea contractiei, si din rezultatele neasteptat de slabe din agricultura, temperaturile ridicate precum si precipitatiile sub limitele mediei conducand la randamentele reduse pentru unele culturi cum ar fi porumbul si floarea soarelui. Astfel dinamica valorii adaugate brute din industrie este estimata in scadere la -3,1% de la -0,2% in scenariul de vara iar pentru agricultura revizuirea este una semnificativa, la o crestere moderata de 1,8%, comparativ cu 10,6% in prognoza de vara. Revizuirea cresterii pentru cele doua sectoare a avut ca rezultat o diminuare a dinamicii PIB cu 1%.

Pe partea ofertei, avansul economiei in anul curent va fi sustinut de constructii si servicii a caror valoare adaugata bruta se va majora cu 7,8% si, respectiv, 3,1%. De remarcat evolutia semnificativa a sectorului constructii in perioada ianuarie-august 2023 (+13,2%), ceea ce a condus la o dinamica peste asteptari pe ansamblul anului. Contributia pozitiva a celor doua sectoare va fi diminuata de contractia industriei (-3,1%) pe fondul problemelor legate de pierderea de competitivitate si de slabirea cererii interne si externe.

Pe latura cererii, analiza pe componente evidentiaza aportul consistent adus la cresterea economica de investitiile brute. Estimarile pentru sectorul de constructii se vor reflecta corespunzator in dinamica formarii brute de capital fix, care se asteapta a avansa cu 0,9 puncte procentuale peste prognoza anterioara. Astfel, formarea bruta de capital fix va avea o contributie de 1,9 puncte procentuale la cresterea produsului intern brut, ceea ce se va concretiza intr-o rata de investitie de 25,2%.

 

Revizuiri de sens contrar au rezultat pentru consumul populatiei, dinamica estimata fiind in descrestere cu 0,8 puncte procentuale. Trendul descendent, manifestat atat in achizitia de bunuri cat si in serviciile destinate populatiei, a fost imprimat de comportamentul prudent al gospodariilor in conditiile majorarii creditelor de consum, simultan cu accentuarea tendintei de economisire.

Pe ansamblu, cererea interna va fi diminuata semnificativ de contributia negativa adusa de variatia stocurilor, estimata a se situa la 2,2 puncte procentuale.

Contributia exportului net la cresterea PIB se estimeaza a se situa la 0,6 puncte procentuale, fiind rezultatul unei contractii mai ample in cazul importului de bunuri si servicii, respectiv cu 4,2 puncte procentuale fata de prognoza anterioara, ceea ce inseamna o reducere in termeni reali cu 0,5%. In acelasi timp, pentru exportul de bunuri si servicii, in conditiile reducerii dinamicii economice a partenerilor externi, se prognozeaza o crestere in termeni reali de 0,7%.

Estimarile privind inflatia pentru anul curent s-au mentinut, o abatere marginala de doar 0,1 puncte procentuale inregistrandu-se pentru media anuala.

In schimb, prognoza deficitului de cont curent a impus o corectie descendenta consistenta, de 1%, determinata de o contractie mai ampla a deficitului comercial la bunuri, decat s-a estimat anterior. O contributie importanta a revenit componentei de pret prin reducerea cotatiilor unor materii prime, cea mai semnificativa recuperare fiind consemnata la grupa de combustibili si lubrefianti. Un alt factor de influenta a provenit din activitatea industriala care a continuat sa se restranga, evolutie cu impact nefavorabil atat asupra exportului de bunuri industriale cat si asupra importului bunurilor intermediare. In aceste conditii s-a estimat o pierdere de intensitate a comertului international pentru anul curent, manifestat mai intens la nivelul importurilor de bunuri, pentru care se asteapta o reducere de dinamica in termeni nominali (-1,3%) in timp ce pentru exportul de bunuri se asteapta o crestere de 2,1%.

 

Efectele evolutiilor curente se vor transmite si in prima parte a anului viitor care, alaturi de asteptarile unei cresteri modeste a partenerilor comerciali din zona Euro, vor conduce la revizuirea estimarilor spre un scenariu prudent. In principal, revizuirea in jos a dinamicii PIB cu 0,8 puncte procentuale pana la 3,4% pentru economia romaneasca in anul 2024 are ca fundament procesul de redresare mai lenta a sectorului industrial si a cererii externe, in conditiile incertitudinii ridicate asupra tensiunilor geopolitice internationale si a unui comportament de consum mai prudent al gospodariilor populatiei.

Pe termen mediu, ritmul anual de crestere a produsului intern brut este estimat la 4,3%, in conditiile unui climat economic favorabil si continuarii absorbtiei fondurilor europene. Aceste premise conduc la ideea mentinerii sectorului de constructie ca cel mai dinamic sector economic, cu un ritm anual de crestere de 8,3%. Pentru servicii se prevede o crestere medie de 4,1%, iar in evolutia acestora un rol esential il vor avea acele domenii cu valoare adaugata ridicata. 

Pe partea cererii, formarea bruta de capital fix (+7,5%) va reprezenta factorul principal al dinamizarii activitatii economice, avand in vedere accelerarea investitiilor publice si private in domeniile prioritare. Rezultatele se vor concretiza printr-o imbunatatire semnificativa a ratei de investitie care va ajunge la circa 27,4% la sfarsitul orizontului de prognoza. Concomitent, consumul privat se asteapta sa evolueze favorabil, odata cu consolidarea puterii de cumparare a populatiei si continuarea procesului de restrangere a inflatiei, dar cu dinamici usor inferioare cresterii economice (ritm mediu anual de 4,2%). Exportul net este asteptat sa reintre in teritoriul negativ incepand cu anul 2024, dar contributia nefavorabila a acestuia se va diminua pana la 0,3 puncte procentuale.

 

Procesul inflationist se va atenua pe toata perioada de prognoza, exceptie facand primul trimestru din 2024, cand se vor resimti temporar efectele masurilor de crestere a sustenabilitatii fiscale. Conform traiectoriei estimate, este de asteptat ca inflatia la sfarsitul anului sa se incadreze, incepand cu anul 2025, in marjele tintei de inflatie stabilite de BNR.

In plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu este prevazut a continua procesul denm corectie, desi intr-un ritm mai lent comparativ cu amplitudinea ajustarii din anul curent, fiind sustinut de o absorbtie in crestere a fondurilor europene si de continuarea amplificarii soldului excedentar al serviciilor.

Rezultatele mai modeste ale economiei din acest an au condus la revizuirea in jos a prognozelor pentru anul curent pentru indicatorii relevanti privind piata muncii, respectiv populatia ocupata (de la +0,5% la -1,0%) si numarul mediu de salariati (de la +1,0% la +0,3%). Pe  termen mediu, acestia vor intra pe o traiectorie pozitiva, avand ritmuri anuale medii de crestere de 0,9% si respectiv 1,2%. Rata somajului BIM va continua sa scada si este estimata sa ajunga la 4,4% la orizontul de prognoza.

In ceea ce priveste castigurile salariale medii brute, acestea au fost estimate a inregistra in 2023 o crestere de 13,2%, ceea ce in termeni reali inseamna un avans al puterii de cumparare de 3,0%. Trendul ascendent va continua anul viitor (+9,1%) ca urmare a masurilor implementate inca din anul curent si a celor preconizate a fi introduse incepand cu 1 ianuarie 2024.