Euler Hermes, liderul global in asigurarea de credit comercial si recunoscut specialist in domeniul garantiilor si al colectarii creantelor, prezinta un studiul privind riscul de tara al Romaniei, o tara cu PIB de 240 miliarde de dolari, ranking 47 conform World Bank 2018 si cu o populatie de 19,5 milioane de locuitori.

Cresterea reala a PIB-ului Romaniei a incetinit semnificativ de la +7% in 2017 la +4,1% in 2018, deoarece economia de supraincalzire se racise. Cresterea s-a vazut din nou pana la +5% an/an in primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus pana la +4,4% in trimestrul al doilea. Media +4,7% an/an in primul semestru al anului 2019 s-a datorat in principal unei recuperari puternice a cresterii investitiilor (+11,4% an/an) dupa ce s-a contractat cu -3,2% in 2018, in parte datorita stimulului fiscal. Cu toate acestea, stocurile au scazut -1,1 puncte procentuale (pp) de la cresterea semestrului I 2019, in principal din cauza eliminarii stocurilor din T2. Atat cheltuielile consumatorilor, cat si cele publice au fost puternice in primul semestru (ambele +6% an/an). Cresterea exporturilor a incetinit la +4,1% an/an in primul semestru (+ 4,7% in 2018), deoarece cererea din Europa de Vest a scazut. Intrucat importurile s-au extins cu +7,3%, cererea externa neta a scazut -1,4 pp de la cresterea PIB in primul semestru al anului 2019.

Privind in viitor, indicatorii timpurii arata o incetinire a economiei romanesti in urmatoarele trimestre, potrivit analistilor Euler Hermes. "De exemplu, productia in sectorul auto a scazut din iunie 2019. Mai mult, ne asteptam ca noul guvern al prim-ministrului Ludovic Orban din partea Partidului National Liberal, care a preluat functia in noiembrie 2019, sa domine cheltuielile fiscale, cel putin intr-o anumita masura, ceea ce va reduce, de asemenea, cresterea. In general, pe fondul scaderii cererii globale, a tensiunilor comerciale continue si a cresterii mult mai reduse in Zona euro - principala destinatie de export a Romaniei - prognozam o crestere a PIB care va ajunge la +4,2% in 2019 si va incetini la +2,8% in 2020", estimeaza analistii Euler Hermes.

 

Inflatia preturilor de consum a sarit de la o medie anuala de 1,3% in 2017 la 4,6% in 2018, determinata de cresterea salariilor, de stimularea fiscala pro-ciclica si de politicile monetare prea libere. De fapt, combinatia acestor factori si o inflatie intensa au fost semne clare ale unei supraincalziri a economiei care a inceput in 2017. Chiar daca cresterea s-a racit oarecum dupa 2017, indicatorii de supraincalzire nu au disparut cu adevarat. Intre timp, dupa ce inflatia preturilor de consum a moderat la 3,3% la sfarsitul anului 2018, aceasta a crescut din nou la o medie de 3,9% an/an in primele trei trimestre ale anului 2019, iar in sapte din noua luni a fost peste obiectivul de inflatie de 2,5% ± 1 pp al Bancii Nationale a Romaniei (BNR, banca centrala). Cu toate acestea, BNR si-a mentinut rata dobanzii cheie de politica stabila la 2,5% din mai 2018. Prin urmare, ratele dobanzii reale sunt negative, ceea ce, in principiu, necesita o inasprire monetara, ceea ce inseamna ca politica monetara este inca prea libera, potrivit analizei Euler Hermes.

Finantele publice au continuat sa se deterioreze. Din cauza stimulului fiscal pro-ciclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la doar -0,7% din PIB in 2015 la -3% in 2018. "Deficitul este foarte probabil sa creasca, in continuare, la aproximativ -4% in 2019, ca rezultat al restituirii TVA intarziate din 2018 si, in special, a cresterilor substantiale ale pensiilor (+15% in 2019, +40% in 2020 au fost anuntate de guvernul anterior). FMI a calculat ca aceste cresteri ale pensiilor, cu exceptia cazului in care guvernul pune in aplicare masuri de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitele fiscale si ale contului curent ale Romaniei la aproximativ -8% din PIB si ar face ca datoria publica sa creasca cu 20 pp din PIB (de la aproximativ 36%) pana in 2022", mai precizeazan analistii.

Primul ministru Ludovic Orban a anuntat intentia de a restrange unele dintre masurile fiscale puse in aplicare de predecesorul sau, pentru care Romania a fost criticata de UE si de investitori. Cu toate acestea, stapanirea acestor politici fiscale in expansiune nu va fi usoara decat la urmatoarele alegeri parlamentare, programate pentru sfarsitul anului 2020, intrucat guvernul minoritatii lui Orban va avea nevoie de sprijin din partea parlamentarilor din opozitie pentru a promova proiectele de lege. Si anularea cresterilor de pensie anuntate se poate dovedi dificila intr-un an electoral. Prin urmare, situatia actuala indica un anumit risc de modificari bugetare ad-hoc pe tot parcursul anului 2020 si un domeniu de aplicare redus pentru planificarea bugetului pe termen lung inainte de alegeri. In consecinta, deficitul fiscal poate ajunge si la aproximativ -4% din PIB in 2020, mai arata analistii.

 

Deficitul anual de cont curent s-a extins de la -0,7% din PIB in 2014 la -4,6% in 2018 si mai mult de -5% in primul trimestru al anului 2019. In mod crucial, doar 45% din deficienta din primul semestru 2019 a fost finantata prin investitii directe straine nete (IED), cu mult sub un nivel confortabil de 75% si in scadere fata de un nivel recent recent de 146% in 2016. "Ne asteptam ca deficitul de cont curent sa ramana mare in urmatorii ani. In combinatie cu cresterea prognozata a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finantare externa la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa rata de scadere a raportului datorii externe-PIB de la 75% din PIB in 2012 la 49% in 2018 - prognozam un raport de 51% in 2020", precizeaza reprezentantii Euler Hermes in aceeasi analiza.

Rata de schimb a leului (RON) a fost relativ stabila in ultimii ani, in ciuda supraincalzirii economiei. RON s-a depreciat intre -1% si -2% in medie p.a. fata de EURO. Aceasta este o performanta adecvata pentru o piata emergenta. Cu toate acestea, BNR a aplicat o serie de instrumente pentru a interveni pentru a preveni volatilitatea excesiva a monedei. Intre timp, rezervele valutare ale BNR s-au schimbat in mare parte din 2016, in intervalul de 31-36 miliarde euro (35,6 miliarde euro in august 2019). Aceasta inseamna, conform analistilor, ca acoperirea valutara a importurilor a scazut de la 5,7 luni sanatoase la sfarsitul anului 2015 la patru luni la jumatatea anului 2019. O scadere suplimentara a acestui raport ar putea ridica ingrijorarea investitorilor, in special pe fondul cresterii deficitelor gemene, a politicii fiscale in expansiune, a inflatiei ridicate si a slabirii perspectivei economice globale. "Nu este scenariul nostru central, dar nu se poate exclude in totalitate ca o schimbare a sentimentului de investitor, o scadere considerabila a cererii de export, precum si socurile politicii interne, ar putea duce la un moment dat la iesiri de capital si sa provoace o oprire brusca a cresterii economice. Ramane de vazut daca noul guvern roman ia masuri suficient de indraznete pentru a imbunatati increderea investitorilor", mai spun analistii de la Euler Hermes.

 

Desi reglementarile Romaniei cu privire la platile intarziate sunt mai exigente decat normele UE in materie, comportamentul de plata al companiilor autohtone ramane problematic. Procedurile legale sunt lungi si costisitoare, prin urmare, ar trebui sa se ia in considerare utilizarea arbitrajului sau a unui forum european strain, deoarece atat hotararile arbitrale, cat si deciziile pronuntate in tarile UE sunt destul de executorii. Inainte de inceperea actiunilor legale de orice fel, este esential sa se efectueze actiuni prealabile. Intr-adevar, pe masura ce trece timpul, sansele sunt ca rau-platnicii sa devina insolventi. In astfel de cazuri, recuperarea datoriei devine practic imposibila.

Conform analistilor, tara noastra are cateva puncte forte, cum ar fi calitatea de membru al UE si relatii internationale destul de bune, datoria publica scazuta, sector industrial competitiv si mediu de afaceri adecvat, dar are si puncte slabe, precum instabilitatea guvernului, arierate ale intreprinderilor de stat, stimulent fiscal excesiv, pro-ciclic incepand din anul 2015, vulnerabilitatile sectorului bancar, datorii din sectorul privat ridicat (in special in valuta), cresterea rapida a deficitului de cont curent, in timp ce intrarile nete de investitii straine directe sunt in scadere, dar si sarcina datoriei externe ridicate.