2021 ar putea fi un an decisiv pentru Romania, din punct de vedere economic. Dincolo de restructurarea aparatului public, una dintre marile mize economice o reprezinta prioritizarea proiectelor de finantare din sectorul energetic, pe baza fondurilor din Programul de Redresare si Rezilienta. Daca nu ne focusam pe tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen si transport electric, in 10 ani vom deveni o economie depasita, necompetitiva, iar sanctiunile pentru poluare vor curge pe banda rulanta, avertizeaza expertii de la Frames & Factory 4.0, intr-o analiza privind implementarea programului Green Deal al UE.

Bucurestiul a devenit unul dintre cele mai poluate orase din Europa, cu un trafic infernal si o infrastructura depasita. Continuam sa importam, fara niciun fel de limita, masini vechi si poluante, importam gunoi ambalat in containere (materiale plastice, cauciucuri, uleiuri etc.), ars apoi la marginea oraselor. In plus, multe din gropile de gunoi functioneaza la limita legii, gestionarea ecologica a deseurilor fiind, in continuare, doar un proiect de viitor. In Valea Jiului, problemele sociale se acutizeaza pe fondul accentuarii crizei carbunelui. In muntii Romaniei, defrisarile continua in conditiile in care exista o cerere tot mai mare de material lemnos, subliniaza reprezentantii Factory 4.0.

 

Potrivit unei analize realizata de Frames & Factory 4.0, Romania are nevoie urgenta de masuri concrete in privinta limitarii poluarii si asigurarii unei tranzitii rapide catre o economie verde, iar 2021 va fi un an decisiv din acest punct de vedere, avand in vedere sumele puse la dispozitie prin Programul de Redresare si Rezilienta, negociate in urmatoarele luni la Bruxelles.

"Romania are sansa de a arde etapele din tranzitia energetica si sa atinga mai repede tintele Pactului verde european (Green Deal), care isi propune ca, pana in 2050, Europa sa limiteze drastic gazele cu efect de sera. Vorbim despre reforme structurale care trebuie realizate intr-un context al crizelor multiple, iar istoria ultimilor 30 de ani ne arata o capacitate redusa de management al crizelor si a reformelor fundamentale. Daca nu transformam aceasta oportunitate intr-un proiect national care sa implice in mod real institutiile statului, mediul universitar, companiile si societatea civila, nu avem garantia ca vom mai avea aceasta sansa", afirma Marius Haratau (foto), managerul Factory 4.0.

Potrivit expertilor, fara masuri concrete, precum cele luate de tarile din regiune, vom pierde din competitivitatea economica. Investitorii ne vor ocoli, iar vulnerabilitatile economice se vor accentua.

"Daca Romania nu se va inscrie cu proiecte verzi concrete in PRR, care sa angreneze afaceri pe orizontala in economie, dincolo de faptul ca vom pierde finantarea UE, vom fi buni de plata. Taxele pe poluare, lipsa de competitivitate economica si deteriorarea climatului de investitii ne vor afecta pe toti", afirma expertii.

Aceasta dincolo de cresterea nivelului de poluare din tara, de aerul tot mai nociv pe care il vom respira.

Semnalul de alarma vine in contextul in care Romania se afla pe ultimul loc in Europa la capitolul investitiilor in tehnologiile verzi. Din programul Horizon Europe, de exemplu, Romania nu a reusit sa acceseze decat 1,8 milioane de euro, in ultimii 6 ani, din cei 2,5 miliarde euro bani europeni.

In prezent, prin Strategia Energetica a Romaniei, document aflat inca in stadiul de lucru, sunt considerate investitii strategice de interes national doar cateva obiective, precumfinalizarea Grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnita-Lapustesti, realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari si realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Magurele-Nicopole. Pentru niciunul dintre acestea nu exista finantare si niciun calendar de implementare.

In urmatorii 10-15 ani, in majoritatea tarilor europene, carbunii si gazele naturale vor fi inlocuiti de tehnologiile verzi, precum energia din surse hidro & eolian, de inovatiile din sectorul hidrogenului si de energia nucleara.

In Romania, tranzitia se desfasoara insa greoi. In ciuda investitiilor din ultimii ani, avem inca 20% din energie asigurata din carbune, afirma specialistii.

"In anul 2030 (...) energia produsa din carbune va inregistra 15,8 TWh si va avea o pondere de 20,6%. O crestere de 1,9% va inregistra productia de energie electrica din hidrocarburi, circa 14,5 TWh", se precizeaza in document.

Mai mult chiar, autoritatile afirma ca "pe termen lung, rolul lignitului in mixul energetic poate fi pastrat prin dezvoltarea de noi capacitati, prevazute cu tehnologie de captare, transport si stocare geologica a CO₂ (CSC)".

Resursele de lignit din Romania sunt estimate la 690 milioane de tone [124 milioane tep], din care exploatabile in perimetre concesionate 290 milioane de tone [52 milioane tep]. La un consum mediu al resurselor de 4,5 milioane tep/an, gradul de asigurare cu resurse de lignit este de 28 ani in conditiile in care in urmatorii 25 de ani consumul va ramane constant si nu vor mai fi puse in valoare alte zacaminte de lignit.

Capacitatea neta instalata si disponibila (inclusiv cea rezervata pentru servicii de sistem) in centrale termoelectrice pe baza de lignit si de huila este de 3300 MW.

"Este nevoie de o decizie dura, dar necesara, privind mineritul din Valea Jiului. Trebuie sa trecem de la extractia de carbune la exploatarea altor resurse, care vor asigura viitorul economiei, de la uraniu la grafit. Astfel ca minerii trebuie reorientati profesional catre aceste sectoare de viitor, sa construim o noua companie axata pe resursele viitorului, nu pe trecut", afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

"Rezervele de minereu de uraniu existente si exploatabile asigura cererea de uraniu natural pentru functionarea a doua unitati nuclear-electrice pe toata durata de operare", se precizeaza in Strategia Energetica a Romaniei.

Potrivit expertilor, restructurarea mineritului romanesc poate fi realizata cu fondurile UE intr-un termen mediu, cu consecinte extrem de benefice pentru economie.

"Fara masuri concrete in acest sector, de la focusul pe exploatarea resurselor cerute de piata la recalificarea personalului, pierderile vor continua sa se acumuleze, iar investitiile in reparatia utilajelor, in sustinerea acestei activitati vor fi in zadar. Nu vor face altceva decat sa asigure supravietuirea unui produs economic muribund", arata analiza.

Potrivit Mecanismului de tranzitie justa, initiat de UE, Romania ar urma sa primeasca 757 milioane de euro pentru asigurarea tranzitiei de la minele de carbune si lignit la tehnologiile verzi. Polonia si Germania vor primi cei mai multi bani, 2 miliarde euro, respectiv 877 milioane de euro.

Alocarea s-a facut tinand cont de emisiile de gaz cu efect de sera din industrii in regiunile in care intensitatea carbonului depaseste media europeana (criteriu cu o pondere de 49%), rata angajarii in aceste industrii foarte dependente de carbon (care are o pondere de 50%) si partea de productie de turba si de petrol de sist (1%).

In scenariile facute de autoritati, dincolo de productia de carbune, se preconizeaza o crestere a productiei de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh in 2030, la 23,2 TWh in 2035. O crestere la 29 TWh va fi inregistrata pe total surse regenerabile, reprezentand o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primara care vor alcatui mixul energetic in anul 2030.

 

Romania are o traditie de peste 100 de ani in productia de petrol si gaze.  In contextul programului Green Deal al UE, viitorul acestui domeniu este pus sub semnul intrebarii, mai cu seama ca rezervele dovedite de titei ale Romaniei se vor epuiza in circa 16 ani la un consum de 3,4 milioane tone/an.

Potrivit expertilor, in urmatorii 10 ani, dincolo de situatia titeiului, pe termen lung gazul natural va avea soarta carbunelui, astfel ca exploatarea acestuia va trebui focusata pe zone cu potential economic.

"Intr-o Romanie in care centrala termica individuala a devenit o necesitate, este greu sa implementezi o strategie in acest sector. Fara un plan concret in acest domeniu, care sa reduca amprenta de carbon, n-avem nicio sansa sa ardem etapele, sa ne pregatim pentru viitorul energetic", arata analiza.

Potrivit expertilor, in urmatorii 10 ani, folosirea gazelor pentru incalzire si activitati casnice ar putea deveni mai scumpa decat utilizarea energiei electrice, astfel ca utilizarea gazului natural va ramane o solutie optima doar in sectorul petrochimic.

"In urmatorii 5-6 ani, pentru populatie va fi mai ieftin sa treaca la incalzirea pe curent electric, centralele termice electrice avand deja un randament foarte bun. Inovatia in domeniu si taxele de poluare ce vor fi implementate la nivelul UE vor face ca folosirea gazelor naturale sa nu mai fie rentabila, urmand calea carbunilor. Este necesar un proiect national de sustinere a centralelor electrice", afirma expertii.

Dincolo de curentul electric, o alta solutie care sa elimine nevoia de gaze naturale poluante o reprezinta centralele pe hidrogen, aflate in stadiul de dezvoltare si care vor deveni realitate in urmatorii ani.

Potrivit analizei, aceasta nu inseamna ca exploatarea gazelor din Marea Neagra trebuie abandonata.

"Statul ar fi putut incasa cel putin un miliard de lei taxe directe si indirecte din exploatarea gazelor din perimetrul romanesc", mai arata analiza.

In plus, exploatarea din Marea Neagra ar putea deveni un proiect pilot pentru testarea tehnologiilor eoliene si pe baza de hidrogen. Aceasta mai ales ca investitorii au luat deja in calcul principiile trasate de Green Deal si incearca sa reduca amprenta de carbon si sa mizeze pe tehnologii care le pot aduce un avantaj economic pe termen mediu si lung.

In prezent, in Romania, se exploateaza circa 400 de zacaminte de titei si gaze naturale, din care OMV Petrom opereaza mai mult de 200 de zacaminte comerciale de titei si gaze naturale in Romania. In Marea Neagra, OMV Petrom opereaza pe sapte platforme fixe. Romgaz isi desfasoara activitatea, ca unic titular de acord petrolier, pe 8 perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare.

Gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primara.

In 2017, consumul total de gaze naturale a fost de 129,7 TWh, din care productia interna a acoperit 89,4%, iar importul 10,6%. Structura consumului: consum casnic - circa 33,4 TWh (25,73%), producatori de energie electrica si termica – circa 35,4 TWh (27,27%), industria chimica - circa 12,9 TWh (9,93%), sectorul comercial - circa 8,5 TWH (6,59%).

 

Dincolo de faptul ca, pana in 2050, va trebui sa renuntam, in mare parte, la resursele poluante, vestea buna este ca avem resurse alternative. Iar cea mai importanta o reprezinta resursa hidro, exploatata in hidrocentrale.

Potrivit estimarilor, dintr-un total al potentialului teoretic liniar de aproximativ 70,0 TWh/an, potentialul teoretic liniar al cursurilor de apa interioare este de aproximativ 51,6 TWh/an, iar cel al Dunarii (doar partea romaneasca) este evaluat la circa 18,4 TWh/an, arata analiza Frames.

Schemele de amenajare complexa a raurilor interioare si a Dunarii au fost elaborate incepand din perioada interbelica si au fost definitivate, in mare parte, pana in anul 1990. Acestea au fost gandite pentru a permite folosinte complexe: hidroenergie, navigatie, regularizarea multianuala sau sezoniera a stocurilor de apa, pentru a permite alimentarea cu apa sau irigatii, industrie si populatie, precum si pentru atenuarea viiturilor si tranzitarea lor in siguranta la nivelul albiilor.

Schemele de amenajare au fost partial puse in opera conform acestor folosinte complexe pana in 1990, dar o parte semnificativa sunt inca in stadiul de proiect sau au lucrari incepute si nefinalizate. 

Potrivit strategiei energetice, realizata pe baza planurilor gandite inca inainte de 1990, potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de circa 40,5 TWh/an, din care circa 11,6 TWh/an revin Dunarii, iar pe raurile interioare se poate valorifica un potential circa 24,9 TWh/an prin centrale cu puteri instalate mai mari de 3,6 MW, iar restul de 4,0 TWh/an in centrale mai mici.

 

Pe fondul investitiilor private, Romania a devenit, in prezent, una dintre tarile cu cel mai dezvoltat sector energetic ecologic din regiune. Avem sansa sa ajungem ca 30% din energia necesara sa fie furnizata din resurse regenerabile, spun analistii.

Sectorul eolian se afla in prim-plan, cu capacitati instalate de aproximativ 3.000 MW, cele mai multe focusate in zona Dobrogei. Prin pozitia sa geografica Romania se afla la limita estica a circulatiei atmosferice generata in bazinul Atlanticului de Nord, care se manifesta cu o intensitate suficient de mare pentru a permite valorificarea energetica doar la altitudini mari pe crestele Carpatilor.

Pe masura ce vom depasi criza Covid-19, investitiile in domeniu vor accelera, iar producatorii isi propun un ritm de crestere de aproximativ 500 MW anual. In urmatorii 10 ani, am putea atrage, astfel, investitii de peste 10 miliarde de euro in capacitati noi de 6.000 MW.

Un studiu sistematic de inventariere a potentialului eolian teoretic pentru intreg teritoriul national s-a realizat de catre ICEMENERG in anul 2006 si a oferit o valoare a potentialului de aproximativ 23 TWh/an prin instalarea unor capacitati cu puterea totala de circa 14.000 MW.

"Investitiile in eolian se desfasoara rapid, in 2-3 ani, astfel ca putem ajunge la un nivel excelent pana in 2030. Pentru ca sectorul eolian sa isi atinga potentialul este nevoie de rezolvarea problemelor din retelele de transport, cresterea capacitatii de interconectare si stocare, unde suntem in continuare deficitari", spun expertii.

In prezent, Romania are o capacitate de interconexiune de 7 %, si se estimeaza o crestere la peste 9%, fiind mai aproape de obiectivul de 10%. Pana in 2030, autoritatile estimeaza ca se va ajunge la 15%, in principal prin implementarea PCI-urilor si respectiv prin realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a retelei electrice de transport incluse in Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018-2027.

Si investitii in tehnologiile pe baza de hidrogen pot fi o solutie optima pentru decarbonizarea industriala.

"Romania are sansa de a dezvolta una dintre tehnologiile viitorului. De la sectorul chimic la cel auto, avem specialistii si capacitatile necesare pentru a investi in acest domeniu considerat drept mai atractiv, in viitor, decat cel electric, mai ales in industria auto", arata analiza.

 

Investitiile in infrastructura sunt absolut necesare, insa trebuie insotite de o strategie nationala in privinta transportului auto. Parcul auto national are aproape 80% dintre masini cu o vechime de peste 10 ani, ceea ce reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor, pe langa cel adus de trafic.

"Avem cea mai mare rata de accidente raportata la numarul de locuitori din Europa. Iar acest lucru se intampla pentru ca avem o infrastructura slab dezvoltata care nu este pregatita pentru numarul mare de masini, dar si pentru ca starea tehnica a masinilor din Romania este degradata", arata analiza.

La finele lui 2019, in Romania erau inmatriculate 8,74 milioane de vehicule (autoturisme, motociclete, autoutilitare etc.), din care numai 392.430 erau noi (0-2 ani), iar cele mai multe aveau peste 12 ani de vechime (6,07 milioane de vehicule). 4,34 milioane de vehicule erau pe motorina si 3,89 milioane pe benzina.

Potrivit expertilor, dincolo de extinderea Programului Rabla, este nevoie de o legislatie care sa limiteze circulatia masinilor poluante. "O masina produce, in medie, intre 1,5 si 6 tone de CO₂ anual. Daca vrem sa limitam poluarea, sa decarbonizam traficul rutier, este nevoie de investitii in transportul in comun, de sustinerea tranzitiei la autovehiculele electrice si, in viitor, la cele pe hidrogen", spun expertii.

Acestia sustin, printre altele, necesitatea unui program national de garantare a creditelor auto pentru masinile nepoluante, in conditiile in care, de exemplu, avem una din cele mai mari flote de camioane din Europa.

"Este necesar ca, in Programul de Redresare si Rezilienta pentru Romania, sa existe o alocare substantiala pentru dezvoltarea, in parteneriat public-privat, de retele de alimentare a automobilelor electrice, o conditie esentiala pentru dezvoltarea pietei auto nepoluante", se spune in analiza.

Potrivit expertilor, in sectorul auto, trecerea la tehnologiile verzi a devenit realitate. Ford construieste deja la Craiova un automobil hibrid, iar Dacia va lansa un automobil electric, Dacia Spring.

"Investitiile in tehnologii nepoluante, in sectorul auto, reprezinta un bun exemplu de adaptare la noua realitate economica", explica Adrian Negrescu. "Din pacate, singurul automobil electric romanesc, Dacia Spring, va fi produs in China, astfel ca, inerent, statul roman va sustine productia de acolo, in loc sa sustinem dezvoltarea unor capacitati de productie in tara noastra", a mai spus acesta.

Scaderi de emisii poluante se pot face si pe liniile de fabricatie, din toate sectoarele industriei auto.

"Reducerea amprentei de carbon, a emisiilor poluante, va deveni, in urmatorii ani, unul dintre principalele criterii de succes in business. Unii vor castiga, pentru ca investesc in tehnologii nepoluante, altii vor pierde si vor plati facturi uriase pentru ca au ratat trenul retehnologizarii verzi", arata analiza.

 

Dincolo de investitiile in sectoarele verzi, cele in inovatie si resursa umana sunt esentiale pentru dezvoltarea unui mediu de business pregatit pentru Industry 4.0, pentru economia bazata pe digitalizare, inovatie si tehnologie.

Din pacate, la acest capitol, Romania se confrunta cu o criza puternica, pe toate palierele, de la cei care ar trebui sa construiasca proiecte de finantare si cercetare, la angajatii care sa foloseasca noile tehnologii.

"In sectorul resurselor umane, Romania are nevoie de un amplu program de reconversie profesionala in meseriile viitorului, iar programul de rezilienta ar putea fi primul pas spre o recalificare la nivel national. Cursuri specializate, gratuite, asigurate de stat si de partenerii sai din mediul privat, in cadrul carora oamenii sa-si dezvolte competentele digitale, pentru noua realitate economica", a declarat Marius Haratau.

In dezvoltarea cursurilor de reconversie profesionala, este esential ca statul sa implice si mediul privat, sa accepte sfaturi de la consultanti si oameni din industrie, mai ales in domeniile care tin de Green Deal.

"Tranzitia la Pactul Verde, de eliminare a tehnologiilor poluante din economie, va fi una dintre cele mai mari provocari economice ale Romaniei. Daca nu vom actiona rapid, eficient, cu programe de stimulare a investitiilor green pe lanturile economice, cu o implicare activa a statului si a companiilor, vom rata sansa de a ne pregati pentru viitor. Romania joaca in 2021 cartea deceniului, prin Programul de Redresare si Rezilienta! Investitiile in tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen si transport electric, sunt cruciale pentru viitorul economic al tarii", afirma Marius Haratau, managerul Factory 4.0.

Experti din companii de tehnologie de renume, precum Bosch Rexroth, Phoenix Contact, Kuka, ifm electronic, Dell Technologies, au lansat o resursa de informare si formare extrem de necesara in aceasta dubla criza (economica si sanitara, FACTORY 4.0 WORKSHOP, de sustinere a competentelor angajatilor din industria romaneasca pentru digitalizarea companiilor prin dezvoltarea competentelor resursei umane.

Este vorba de o serie de workshop-uri gratuite (cu o metodologie similara programelor de instruire) care cuprind intregul spectru de provocari din sectorul digitalizarii, de la gestiunea datelor la securitatea informatiei, inovare si suport in sectorul economiei digitale. Atelierele se desfasoara online, cu inscriere pe platforma https://factory40.ro/workshop/.