Noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol si gaze pune in pericol viitoarele investitii pentru securitatea energetica a Romaniei, avertizeaza Federatia Patronala Petrol si Gaze (FPPG). Specialistii spun ca Romania are cea mai ostila abordare din UE pentru industria de petrol si gaze si ca neluarea in considerare a taxelor suplimentare deja introduse este in contradictie cu principiile Regulamentului European.

"Sectorul de petrol si gaze este deja supraimpozitat: rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale este de peste 60% (impozit de 80% pe veniturile suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore). De asemenea, sectorul de productie si trading de electricitate in Romania este suprataxat. Contributia la fondul de tranzitie energetica datorat de producatorii de electricitate ajunge la 100% din veniturile inregistrate peste 450 de lei/MWh, iar contributia la fondul de tranzitie energetica datorat pentru activitati de trading de gaze si electricitate la 100% din veniturile care depasesc costul de achizitie la care se adauga 2% (marja de profit). In plus, rata efectiva de impozitare a productiei de gaze naturale in Romania este de peste 3 ori mai mare decat media europeana 1 inca din 2018", subliniaza reprezentantii FPPG.

Astfel, FPPG atrage atentia ca proiectul de Ordonanta de Urgenta privind unele masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 (referitoare la o interventie de urgenta pentru abordarea problemei preturilor ridicate la energie) nu este de natura sa rezolve criza energiei ci, dimpotriva, va genera numeroase dezavantaje in randul operatorilor din domeniul petrol si gaze prin diminuarea considerabila a bugetelor de investitii. Prin proiectul de Ordonanta de Urgenta, Romania are cea mai ostila abordare din UE pentru industria de petrol si gaze in contextul in care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea in considerare a taxelor suplimentare deja introduse este in contradictie cu principiile Regulamentului European.

 

In calitate de reprezentant legitim al industriei de titei si gaze naturale, FPPG solicita guvernului consultari reale in vederea identificarii instrumentelor adecvate pentru traversarea crizei energiei si pentru redresarea economica. Cu privire la proiectul de ordonanta care invoca instituirea unei "contributii de solidaritate", FPPG solicita Guvernului Romaniei sa ia in considerare urmatoarele aspecte importante pentru stabilitatea sectorului energetic romanesc:

1. Conform pozitiilor anterioare ale FPPG cu privire la masurile de punere in aplicare a contributiei de solidaritate, impozitele suplimentare care exista deja, atat pentru piata de gaze naturale si electricitate, cat si pentru extractia de titei (prin alte acte normative, e.g., OG 6/2013, OG 7/2013, Legea 256/2018, OUG 27/2022) sa fie luate in considerare de acest proiect de ordonanta, prin deducerea acestora din contributia de solidaritate.

2. Pentru a limita impactul in descurajarea productiei locale si a viitoarelor investitii in sector, cota aleasa, de 60%, este mai cu mult mare decat in orice alta tara a Uniunii Europene. Astfel, un procent de 33% (prevazut de regulament) ar fi mai adecvat. Nivelul cotei nu trebuie sa puna in pericol capacitatea producatorilor de a mentine si stimula investitiile viitoare in capacitati de productie necesare.

3. Contributia convenita ar trebui sa fie recunoscuta ca si cheltuiala deductibila la calculul impozitul pe profit.

4. In contextul acestui instrument de impozitare este necesara introducerea unui mecanism de incurajare a investitiilor prin constituirea unor rezerve din suma datorata ca si contributie de solidaritate la nivelul contribuabililor, prin care sa se asigure investitii noi in urmatorii 3-5 ani.

***

FPPG reprezinta peste 98% din companiile producatoare de titei si gaze naturale din Romania, fiind membru fondator al Confederatiei Patronale Concordia, singura confederatie patronala romaneasca afiliata la Business Europe si IOE (International Organization of Employers).