Romania economica risca sa se prabuseasca precum un castel de nisip, in conditiile in care autoritatile intarzie sa ofere solutii concrete la criza fara precedent care se instaleaza odata cu pandemia de coronavirus, arata o analiza realizata de Frames si Agentia de Consultanta pentru Dezvoltarea Afacerilor (ACDA). In ritmul in care efectele economice se amplifica, ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fara joburi si cu o recesiune severa din care ne va fi greu sa iesim. Romania risca sa piarda cursa pentru competitivitate in fata tarilor din regiune, precum Polonia, Ungaria si Bulgaria, care vin cu masuri concrete de sustinere a economiei, menite sa asigure continuarea business-ului dincolo de perioada starii de urgenta.

Romania economica arata precum un pacient ajuns la spital in coma, cu multiple traumatisme, caruia medicii, in loc sa il duca in sala de operatie, ii administreaza o aspirina si ii pun pansamente, pentru a-i acoperi ranile grave.

Fara tratamente medicale de specialitate, pacientul Romania risca sa moara, iar daca va fi totusi salvat printr-o minune, va ramane cu dizabilitati care nu ii vor mai permite sa duca o viata normala.

Asa arata, potrivit analistilor, radiografia economiei romanesti dupa o luna de ,,coronacriza economica’’.

Estimarile Frames, anuntate la inceputul crizei, privind numarul de peste 1 milion de persoane ce vor ajunge in somaj tehnic, considerate la vremea respectiva de politicieni ca fiind hazardate, au fost confirmate de realitate, iar perspectivele sunt, in continuare, din ce in ce mai sumbre.

,,Din mediul de afaceri primim semnale ca tot mai multe companii isi suspenda activitatea si ca blocajul financiar se accentueaza. Creditul furnizor, cel care alimenta mare parte din business-ul din Romania, a inghetat, iar multe companii au ajuns in prag de faliment, astfel ca isi vor trimite angajatii in somaj sau ii vor disponibiliza in aceasta luna. In acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajati fara joburi la finalul starii de urgenta’’, afirma analistii de la Frames.

,,25% dintre IMM-uri sau inchis sau se vor inchide in urmatoarea perioada. Sunt peste 1 milion de oameni trimisi in somaj tehnic. S-au mai intors minim 1 milion de romani in tara. Cum vor fi absorbiti acestia in campul muncii? Cum vor deveni acestia contribuabili nu asistati social? Este nevoie de un plan de sustinere a IMM-urilor’’, afirma Cristian Lungu, managerul Agentiei de Consultanta pentru Dezvoltarea Afacerilor.

 

Potrivit analizei, Romania are nevoie de masuri concrete de sustinere a business-ului, pe termen mediu si lung, de un adevarat ,,Plan Marshall’’, dincolo de cele care vizeaza starea de urgenta.

,,In timp ce la noi se vorbeste doar de masurile pe termen scurt, pentru perioada de restrictii, in alte tari se pun in aplicare planuri pe termen mediu si lung. Politica pasilor marunti, pas cu pas, anuntata de Guvernul Orban, genereaza deja temeri in ochii investitorilor, afecteaza credibilitatea economica a Romaniei. Romania are nevoie de un plan concret, cu obiective, termene si finantari asumate, care sa creeze incredere pentru cei care vor sa investeasca in Romania, mai ales pentru cei care vor sa isi mute facilitatile de productie din China, un fenomen economic pe care autoritatile par sa il ignore in prezent’’, afirma Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanta Frames.

In timp ce in Romania, planurile de combatere a crizei vizeaza doar 2% din PIB si acopera doar perioada de stare de urgenta, in Ungaria, o tara care are o economie cu 40% mai mica decat cea a Romaniei, Guvernul aloca 30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care si un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru investitii in infrastructura.

Cehia a anuntat un plan de stimulare a economiei de 18% din PIB (50 mld.euro), Polonia aloca 47 de miliarde de Euro (10% din PIB) pentru sustinerea economiei, din care 30 mld. de zloti pentru investitii in infrastructura, iar Bulgaria accelereaza planurile pentru trecerea la euro.

,,In timp ce alte tari profita de relaxarea restrictiilor Pactului de Stabilitate si se imprumuta din pietele externe, isi rezerva zeci de miliarde de euro pentru investitii in infrastructura, in sustinerea mediului de afaceri intern, in Romania, autoritatile abia reusesc sa adune bani de la bancile locale si trag de urechi firmele care n-au completat cum trebuie cererile de somaj tehnic. Dincolo de vanatoarea de produse medicale (masti, combinezoane, aparatura speciala), ne aflam intr-o cursa acerba pentru finantare la care Romania pare sa fi pierdut startul’’, afirma analistii.

,,Am fi vrut sa vedem, precum in Japonia, un program de obligatiuni pentru constructii, emise de stat. Ne asiguram astfel finantarea pentru lucrarile de infrastructura publica’’, mai spun acestia.

Pana in prezent, Guvernul a promis si inca nu a platit niciun leu din cei 10 mld. lei pentru somajul tehnic si 15 mld. lei garantii pentru sustinerea creditarii IMM-urilor. In rest, dupa o adevarata balbaiala privind plata taxelor, a oferit o bonificatie pentru cei care isi platesc taxele la timp si a anuntat un proiect de taiere a reducere a salariilor in sectorul public.

Potrivit expertilor, taierea salariilor bugetarilor este, cel putin asa cum se prezinta acum, doar o masura de imagine.

,,Din cei 1,24 milioane de bugetari, sunt aproape 700.000 care nu vor fi afectati sub nicio forma, pentru ca activeaza in domenii esentiale. In conditiile in care statul aloca 102 mld.lei ca fond de salarii pentru bugetari (s-a dublat in ultimii 5 ani), economia estimata de Orban, de 1,5 mld lei, este ridicola. Taierea salariilor bugetarilor se dovedeste doar o masura de imagine, care va avea efecte negative (scaderea consumului, tensiuni sociale etc). Era mai degraba nevoie de masuri de restrictii pentru cheltuielile publice. Restructurarea aparatului public este necesara, trebuie pusa in practica imediat dupa criza, insa nu prin manevre heirupiste care nu fac altceva decat sa amplifice tensiunile dintre angajati (public/privat)’’, arata analiza Frames & ACDA.

,,Statul poate functiona cu 50% din angajati, daca este sa ne luam dupa planurile de taieri salariale anuntat de Guvern. Este nevoie doar de vointa politica, de dorinta de a face, in sfarsit, reformele de care economia romaneasca, sistemul public, au nevoie’’, a declarant Cristian Lungu.

Potrivit expertilor de la ACDA, digitalizarea ANAF - masura care va duce la cresterea colectarii din sectoarele cu evaziune ridicata si impozitarea progresiva in sectorul public trebuie sa se afle in prim-plan.

In timp ce alte tari incearca sa isi protejeze forta de munca, sa le ofere joburi si sa ii tina in tara, Romania exporta muncitori pe banda rulanta catre Germania si, posibil in lunile urmatoare, catre Italia si Franta, tari care au anuntat, la randul lor, ca vor muncitori romani.

Potrivit analistilor, dincolo de incalcarea flagranta a regulilor privind starea de urgenta, aceasta situatie arata lipsa de viziune a autoritatilor romane in privinta fortei de munca.

,,Continuam, din pacate, o politica paguboasa, care a afectat economia romaneasca in ultimii 30 de ani. In loc sa luam masuri pentru a ne conserva forta de munca, le facilitam plecarea in strainatate. Sa nu uitam ca, acum cativa ani, un politician cunoscut spunea ca nu avem nevoie de medici. Acum, in aceasta situatie incerta, este nevoie, mai mult ca oricand, de un mesaj clar catre romanii care vor sa ramana in tara, un plan concret prin care acesti oameni sa fie pastrati in tara, nu sa-i ingramadim in avioane charter cu destinatia Occident. Sa ii implicam in agricultura romaneasca, in refacerea sistemelor de irigatii, in constructiile de infrastructura (drumuri, cale ferata, spitale, scoli etc.)’’, a declarat Negrescu.

 

Romania are nevoie, mai mult ca oricand, de leadership, de politicieni care sa uite de interesele electorale si care sa ia masuri drastice, chiar daca nepopulare.

,,De ce nu s-a apelat inca la banii de la Fondul Monetar International? Pentru ca un program de finantare va veni cu conditionalitati clare, precum reducerea aparatului de stat - concedierea a sute de mii de bugetari, privatizarea directa sau pe bursa a companiilor de stat capusate politic, precum Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, TAROM, SNCFR, SNLO, renuntarea la pseudo-programul de dezvoltare locala PNDL. Astfel de masuri vor afecta capitalul electoral al guvernantilor. Din pacate, sacrificam potentialul de revenire al economiei pe altarul intereselor electorale’’, afirma analistii.

Fara masuri concrete, Romania va fi condamnata la saracie in urmatorii ani.

,,Factura intereselor electorale o vom plati in urmatorii ani cu varf si indesat. In timp ce alte tari din regiune vor creste economic, noi vom spera, in continuare, ca ne vor salva multinationalele, ca mediul de afaceri va plati taxele si impozitele majorate pe care autoritatile le vor institui, mai mult ca sigur, dupa examenul electoral din toamna. Vom avea din ce in ce mai putine sanse sa construim drumuri, spitale, scoli, pentru ca PIB-ul va continua sa fie sufocat de clientii de partid, de interesele politice, de programe fara noima economica precum PNDL’’, arata analiza Frames & ACDA.

Potirivit analistilor, de vina pentru aceasta situatie este intregul spectru politic.

,,Niciunul dintre partide nu a venit pana acum cu o viziune legata de depasirea acestei crize. Niciuna dintre formatiuni nu a pus pe masa un plan concret de masuri, dincolo de critici, de atacuri politice, de mesajele cu caracter electoral. Intre timp, mediul de afaceri a inaintat zeci de propuneri, de solutii, de masuri menite sa ofere o relansare rapida a economiei, dupa perioada de urgenta. Niciuna dintre aceste masuri nu a fost asumata’’, spun expertii.

Intre timp, in absenta unor masuri concrete de aplanare a efectelor crizei, situatia bugetara a Romaniei se inrautateste pe zi ce trece. Incasarile au scazut cu 12-13 miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut cu 20 de miliarde de lei. In esenta, in numai o luna, deficitul bugetar s-a adancit cu 3 procente.

,,Speram ca rectificarea bugetara sa vina cu alta viziune. Nu mai poti functiona, ca stat, cu aceleasi repere ca in anii dezmatului bugetar. Trebuie masuri concrete, asumate, legate de cheltuielile statului cu aparatul public, trebuie anuntata decizia anularii cresterii pensiilor cu 40% din septembrie si impozitarea pensiilor speciale. Trebuie renuntat la PNDL, programul politic de finantare pentru baronii locali si trebuie investit masiv in dezvoltarea infrastructurii, de la autostrazi (Pitesti-Sibiu, Comarnic-Brasov, Iasi-Bucuresti, Craiova-Pitesti la cale ferata de mare viteza (Bucuresti-Cluj Napoca, Bucuresti-Craiova, Bucuresti-Timisoara, Bucuresti-Iasi etc) si aeroporturi (al doilea aeroport internatinal al capitalei, aeroporturi extinse la Brasov, Craiova, Cluj, Iasi, Constanta, Sibiu, Timisoara etc.) ’’, a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit expertilor Frames & ACDA, este nevoie, totodata, de dezvoltarea unui program national solid si predictibil de sustinere a initiativei antreprenoriale care sa includa toate programele nationale si europene pentru IMM-uri, cu bugete extinse provenite atat din sumele primite de la Uniunea Europeana cat si din redirectionarea sumelor obtinute din reducerea salariilor si pensiilor publice, anularea pensiilor speciale plus mecanisme de minimis care sa cuprinda credite fiscale.

,,IMM-urile trebuie sa reprezinte coloana vertebrala a unei economii moderne. Noi, din pacate, ne aflam pe ultimul loc in UE ca numar de IMM-uri la 1000 de locuitori, iar peste 80% dintre ele sunt slab capitalizate si activeaza intr-un mediu in care creditarea este inaccesibila, iar blocajul financiar se amplifica. Exact acestea vor fi viitoarele victime ale crizei’’, a declarat Cristian Lungu, managerul ACDA.

In domeniul IMM-urilor, este necesar ca statul sa adopte un pachet de digitalizare oferit sub forma de voucher de 500 de Euro/primele 12 luni care sa include o licenta CLOUD, site, instrumente de gestionare a unei afaceri - CRM, ERP, etc.

Statul ar trebui, de asemenea, sa subventioneze finantarea costurilor cu achizitionarea unei semnaturi electronice pentru primii 3 ani de la infiintare si sa incurajeze angajarilor, prin reducerea cu 50% a taxelor salariale.

De asemenea, este nevoie de o regandire a urmatoarelor programe nationale pentru IMM-uri pentru iesirea din criza, de la extinderea codurilor CAEN compatibile la dublarea sumei maxime alocate/proiect.

,,Cresterea numarului de finantari anuale de la 10.000 la 30.000 de proiecte, insotit de o focusare pe proiectele care vizeaza productia, industriile creative si IT-ul trebuie sa se afle in prim-plan’’, afirma Cristian Lungu.

Expertii spun totodata ca, fara imprumuri masive care sa finanteze programe nationale de dezvoltare, Romania va fi condamnata la saracie. ,,Romania, o tara cu un potential agricol imens, importa alimente. Importam electricitate desi avem capacitati de productie suficiente, importam gaze desi avem resurse uriase in Marea Neagra. Importam bulion desi cultivam rosii care putrezesc pe camp. Timpul nu iarta. Cum nu ne-a iertat cand ne jucam de-a mineriadele, cand alungam medicii din tara, cand ,,nu ne vindeam tara’’, a mai declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.