Veniturile totale ale firmelor din Romania au crescut de 6,5 ori in ultimii 15 ani, de la 400 miliarde de lei in 2008 la peste 2.600 miliarde de lei in 2023, arata studiul "Profil de Antreprenor 2024" realizat pentru ING Bank Romania de Datable şi Impact Hub Bucharest, cu sprijinul Startarium, informeaza Agerpres.

Cea mai mare creştere, de peste 60%, s-a observat in perioada 2021-2023.

In schimb, rata de creştere a profitului net total al firmelor din Romania a fost mai mare decat cea a creşterii veniturilor. Astfel, profitul net al companiilor a ajuns in 2023 la valoarea de 223 miliarde de lei, de 10 ori mai mare decat valoarea inregistrata la finalul anului 2008.

ING Bank Romania aniverseaza 30 de ani de activitate pe plan local in 2024, iar studiul "Profil de Antreprenor 2024" ofera o radiografie detaliata a climatului antreprenorial din Romania. Cercetarea se bazeaza, in premiera, pe analiza datelor la nivel teritorial, pentru a oferi o imagine cat mai clara a evoluţiei mediului antreprenorial mai ales in cea de-a doua jumatate a ultimelor trei decenii, se arata intr-un comunicat al bancii.

"Studiul "Profil de Antreprenor" confirma progresul remarcabil inregistrat in aceasta perioada atat la nivel macro, cat şi microeconomic, in special in anii care au urmat aderarii la Uniunea Europeana. In acelaşi timp, ramane evidenta problema polarizarii dezvoltarii economice, care trebuie adresata in anii care urmeaza. Recent am lansat şi raportul 30 x 30. 30 de ani de transformari. 30 de ani de ING, in care aratam ca economia Romaniei are potenţialul de a se dubla in urmatorul deceniu, iar ţara noastra ar putea intra in top 10 economii din Uniunea Europeana", a declarat Mihaela Bitu, CEO, ING Bank Romania, citata in comunicat.

In ultimii 15 ani, profitul net in mediul urban a crescut cu 57%, semnificativ mai rapid decat in mediul rural, unde creşterea a fost de doar 39%. Acest decalaj evidenţiaza dificultatea mediului rural in transformarea veniturilor in profit net, avand costuri operaţionale mai mari şi o eficienţa mai scazuta decat in urban, susţine sursa citata.

Bucureşti continua sa concentreze cea mai mare pondere a profitului net, de 37% din totalul profiturilor obţinute de afacerile din Romania. Totuşi, aceasta pondere s-a mai redus in ultimii ani, in 2014, de exemplu, fiind de 45%.

In ceea ce priveşte veniturile din ultimii 15 ani, creşterea medie anuala a fost de 148 miliarde de lei. Centrele urbane au insumat peste 60% din veniturile totale ale companiilor. Alaturi de Bucureşti şi Ilfov, se remarca judeţele Argeş, Cluj şi Timiş.

"Raportul Profil de antreprenor 2024 arata ca, in pofida provocarilor, antreprenorii romani demonstreaza o rezilienţa remarcabila şi un potenţial semnificativ de creştere. Extinderea internaţionala, creşterea bazei de clienţi şi adoptarea tehnologiilor avansate sunt considerate prioritaţi esenţiale. Pentru a atinge aceste obiective, este necesara o imbunataţire a ecosistemului antreprenorial, prin acces mai bun la finanţare, suport educaţional continuu şi politici favorabile dezvoltarii afacerilor", a aratat Vlad Craioveanu, CEO & Cofondator, Impact Hub Bucharest.

Din perspectiva numarului de firme, la inceputul anilor '90, doar cateva procente dintre afaceri se regaseau in rural, in timp ce astazi, 32% dintre ele sunt localizate aici. Mediul urban continua sa domine peisajul antreprenorial, cu 68% din afaceri in oraşe şi municipii, din care aproape 19% sunt doar in Bucureşti.

 

 

In zona Bucureşti-Ilfov, in Cluj, in Timiş şi in alte centre urbane din vestul ţarii exista o densitate de peste 100 de firme şi freelanceri la 1.000 de locuitori. Cele mai reduse niveluri ale densitaţii de firme in raport cu populaţia sunt inregistrate in regiuni rurale din anumite zone ale Moldovei şi Munteniei, unde se inregistreaza intre 11 şi 31 de firme la mia de locuitori.

Mioveni este singurul oraş care a reuşit sa concentreze aproximativ 2,2% din profitul net total naţional anual, datorita industriei auto. Cele mai mari performanţe in raport cu profitul net total naţional au fost inregistrate in perioada de criza economica şi revenire 2009-2013, subliniind importanţa afacerilor locale stabile şi a investiţiilor straine in acestea, comenteaza sursa citata.

Din punct de vedere al numarului de afaceri, cea mai densa zona este comuna Sfantul Gheorghe (TL) cu 315 companii/ 1000 locuitori rezidenţi. De asemenea, in primele 5 se regasesc localitaţile Crişan (TL), Costineşti (TL), Brebu Nou (CS) şi Afumaţi (IF), toate avand densitaţi ale afacerilor de peste 250 afaceri/ 1000 locuitori rezidenţi.

Intre 1990 şi 2024, mediul de afaceri din Romania a trecut prin multe schimbari, reflectand adaptarea la economia de piaţa. Dupa o explozie de noi firme in anii '90, s-a inregistrat o scadere, urmata de o revenire puternica dupa anul 2000, cu momente de varf in 2007 şi 2017.

In perioada crizei financiare globale, resimţita in Romania intre anii 2008 şi 2010, o mare parte dintre firmele proaspat infiinţate nu au supravieţuit. Din totalul celor peste 80.000 de companii infiinţate in 1990, doar 16.000, respectiv 20% din total, mai sunt active in 2024.

Durata medie de viaţa a unei companii in Romania este de aproape 11 ani, in timp ce peste 50% dintre acestea au o vechime de cel puţin 8 ani.

In ultimii 15 ani, structura economiei romaneşti s-a menţinut stabila, dar cu o concentrare puternica in cateva sectoare dominante. Industria prelucratoare şi comerţul au ramas pilonii principali, generand impreuna aproximativ 60% din veniturile totale. In aceeaşi perioada, sectorul construcţiilor şi-a sporit contribuţia, ajungand la aproximativ 9% din veniturile totale, reflectand o cerere crescuta de infrastructura şi locuinţe. Aceasta creştere a construcţiilor a sprijinit dezvoltarea economica, dar dependenţa de acest sector poate crea vulnerabilitaţi, in special in cazul unei incetiniri a pieţei imobiliare, avertizeaza cercetarea.

Peste un sfert din totalul companiilor din sectoare precum comerţul online, intreţinerea şi repararea autovehiculelor, dar şi comerţul alimentar prezinta riscuri financiare ridicate, intrucat sunt foarte sensibile la fluctuaţiile pieţei. In domeniul comerţului online, de exemplu, gradul de indatorare este de peste 50%, iar o schimbare economica neaşteptata poate sa conduca la probleme semnificative companii din acest domeniu. In general, indatorarea ridicata poate limita flexibilitatea acestor afaceri şi le poate expune riscurilor majore in perioade de criza economica.

In Romania activeaza in prezent peste 1,67 milioane de firme şi persoane fizice care desfaşoara activitaţi de tip freelancing (prin forme de organizare juridica precum PFA - persoana fizica autorizata, II - intreprinderi individuale sau IF - intreprinderi familiale). Numarul acestora este cu 58% mai mare decat finalul anului 2009, arata datele de la Registrul Comerţului.

ING Bank Romania este parte a ING Group, instituţie financiara internaţionala globala, care ofera servicii bancare unui numar de peste 38 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţari. Infiinţata in 1994, ING Bank Romania este in prezent o banca universala, cu peste 1,8 milioane de clienţi din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri & Mid-Corporate şi Wholesale Banking.