Dupa 13 ani si 9 luni de discutii si negocieri, Romania intra si terestrul in spatiul Schengen, de la 1 ianuarie 2025. Conform estimarilor, economia romaneasca si schimburile comerciale ar putea creste cu 2% in urma intrarii in spatiul comun european. Decizia a fost luata joi la Consiliul Justitie si Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles. Controale aleatorii la frontiere se vor mai face inca sase luni.

Pe langa toate beneficiile si oportunitatile pe care le aduce intrarea in Schengen, nu trebuie uitat din vedere ca Romania devine granita pentru un spatiu larg, european, si va trebui sa aiba o conduita mult mai responsabila la granite, mai ales in ceea ce priveste traficul ilegal si contrabanda. In plus, Romania va trebui sa completeze aceasta reusita cu o retea complexa de autostrazi, drumuri si cai ferate moderne, prin care sa asigure tranzitul de marfuri si persoane, rapid si in siguranta, pe intregul teritoriu al tarii.

"Beneficiile Romaniei sunt cel putin doua foarte importante. O data, vorbim de componenta economica, legata de transporturi si turism. Doi, discutam de componenta ce tine de potentialele investitii ce se pot face in Romania, coroborat cu, speram noi, continuarea lucrarilor de infrastructura care au luat avant in ultimele 24 de luni. Este o veste buna pentru transportatori, pentru ca, probabil, din luna iunie, acele cozi din granitele comune cu Bulgaria si cu Ungaria vor disparea. Este o veste buna pentru turisti, pentru transportul de pasageri, nu doar pentru transportul de marfa, fie el regulat, fie ocazional, turistic. E o veste buna pentru romanii care vin acasa sa-si vada familiile sau sa petreaca vacante, sarbatori sau pentru cei care pleaca inspre Europa sau inspre Bulgaria, inspre Grecia in vacanta sau la rude", a declarat Augustin Hagiu, CEO al Federatiei Operatorilor Romani de Transport (FORT).

Specialistul in transporturi estimeaza ca Romania a pierdut zilnic, prin faptul ca nu era in Schengen, circa 100 de euro/camion. El a subliniat ca punctele de trecere ale frontierei vor fi cu adevarat libere de controale in cel putin sase luni, pentru ca sunt anumiti pasi tehnici care trebuie indepliniti.

"Dureaza un pic pana cand punctele de trecere a frontierei vor fi cu adevarat eliberate de tot ceea ce inseamna controale. Sunt niste pasi tehnici care trebuie urmati si niste etape, asa ca eu cred ca cel mai corect este sa luam in calcul macar sase luni. Sunt o serie de chestiuni de facut si sa nu uitam ca devenim granita Schengen - nu mai suntem granita UE - cu Ucraina, Republica Moldova, Serbia. Deci, pe partea asta, cand devii granita Schengen, adica «the last frontiere», lucrurile sunt un pic mai complexe in ceea ce priveste intarirea controlului pe aceste puncte - Ucraina, Republica Moldova, chiar daca sunt fratii nostri, Serbia", a explicat acesta.

 

Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR) considera aderarea la Schengen o zi istorica, asteptata de 13 ani si 9 luni, cu pierderi de 22 de miliarde de euro pentru transportatorii romani, care ofera in prezent un important potential de crestere economica a Romaniei.

De la 1 ianuarie 2025, cetatenii romani care circula cu autoturisme, vor putea trece, cu usurinta, aceste frontiere interne UE, care vor fi de la acel moment si frontiere Schengen.

"Desi nici soferii autovehiculelor comerciale de transport marfa nu vor mai face subiectul controlului documentelor de identitate la trecerea acestor frontiere, timpul de asteptare nu va fi redus semnificativ atat timp cat toate celelalte activitati de control (cantarire, masurare, verificare documente autovehicule, marfa etc.) derulate in punctele de trecere a frontierelor nu vor fi relocate asa cum este si in celelalte state membre UE si Schengen", avertizeaza transportatorii.

Aderarea rutiera la Schengen ofera industriei de transport rutier si logistica din Romania si economiei Romaniei un potential semnificativ de dezvoltare, care insa pentru a fi materializat, necesita implicarea decidentilor politici si a autoritatilor relevante in adoptarea si aplicarea unor decizii rapide care sa poata duce la reducerea semnificativa a timpilor de asteptare la aceste frontiere si pentru vehiculele comerciale.

Potrivit UNTRR, cozile de camioane de 7-20 km sunt frecvente la iesirea din Romania spre Ungaria, ocazional la iesirea spre Bulgaria, dar timpul de asteptare pentru a intra in Romania din Bulgaria pe la Ruse/ Giurgiu frecvent atinge 36 de ore datorita autoritatilor bulgare care au imputernicit operatorului celor doua parcari de pe centura orasului Ruse sa gestioneze si coada virtuala obligatorie pentru autovehiculele comerciale in vederea trecerii frontierei spre Romania. La acestea, se adauga si jumatatea de pod aflata in lucru pe partea bulgara pentru urmatorii doi ani, timp egal cu cel necesar constructiei intregului pod acum 70 de ani, cu tehnologia de atunci, mult inferioara celei disponibile astazi.

"In Romania controlul autovehiculelor la frontiere este realizat de CNAIR, iar pe reteaua nationala, activitatile de control sunt realizate de ISCTR, cantarirea fiind una dintre activitatile comune. Industria este interesata ca activitatile de control sa se desfasoare corect pentru asigurarea unei competitii loiale in piata de transport rutier. Avand in vedere ca ambele institutii se afla in subordinea Ministerului Transporturilor, un acord ar trebui sa poata fi atins si implementat cat se poate de rapid, tinand cont si de posibilitatile reale si echipamentele deja disponibile", spun reprezentantii UNTRR.

In opinia acestora, industria transporturilor rutiere din Romania este primul contributor la exportul de servicii al Romaniei, cu 7,82 miliarde de euro in 2023, intr-o tara care importa mai mult decat exporta din 1989 pana in prezent.

"Daca Romania este a 12-a economie ca marime in UE, piata transporturilor din Romania se pozitioneaza pe locul 6, iar in privinta activitatilor de cross-trade (operatiuni de transport realizate intre alte state membre decat cel de origine) si cabotaj (operatiuni de transport intre doua puncte aflate pe teritoriul aceluiasi stat membru, altul decat cel de origine al transportatorului), Romania se afla pe locul 3 dupa Polonia si Lituania. Polonia a depasit din ianuarie 2023 cifra de un milion de angajati din afara UE, din care in transporturile rutiere peste 160.000, in timp ce in Lituania numarul angajatilor non-UE din transporturile rutiere trece de 107.000, iar in Romania sunt doar 550 de angajati non-UE, in transporturile rutiere, din cota de doar 100.000 de angajati non-UE ("doar" pentru ca in comparatie cu Polonia, ar trebui sa avem minim 500.000 de angajati din afara UE)", afirma transportatorii intr-un comunicat.

Potrivit sursei citate, "contractul" Schengen rutier ofera Romaniei un potential de dezvoltare semnificativ, insa transportatorii se intreaba daca vom ramane cu potentialul sau il vom materializa. "Raspunsul, de aceasta data ramane sa fie oferit in principal de decidentii politici si de autoritatile din Romania in perioada urmatoare", conchide UNTTR.

 

Intrarea completa a Romaniei in spatiul Schengen este un moment istoric care trebuie marcat adecvat, semnificatia lui trecand mult dincolo de implicatiile economice imediate, a declarat economistul-sef al ING Bank Romania, Valentin Tataru, citat de Agerpres.

"Romania are acum datoria sa completeze aceasta reusita cu ceea ce ar putea sa o puna in valoare cel mai bine: o retea de autostrazi moderne care sa traverseze Romania si sa uneasca toate regiunile tarii. Pe langa cresterea atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine (si stim ca Romania a pierdut investitii in trecut din cauza infrastructurii precare la care se adauga si faptul ca nu eram membri Schengen), firmele romanesti vor avea si ele sansa de a se conecta mai eficient la pietele din vest. Noul statut deschide de asemenea calea pentru transformarea Romaniei intr-un hub logistic pentru viitorul proces de reconstructie a Ucrainei", a spus Valentin Tataru.

Lucian Anghel, deputy CEO Libra Internet Bank, a precizat ca Aderarea la Spatiul Schengen terestru reprezinta o gura binevenita de oxigen pentru sectorul de transporturi rutiere din Romania si un stimul pentru investitorii straini, conform Agerpres.

"Aderarea la Spatiul Schengen terestru reprezinta o gura binevenita de oxigen pentru sectorul de transporturi rutiere din Romania, sector care a contribuit cu circa 7% la cresterea economica in ultimii zece ani. In anul 2024, activitatea acestui sector s-a deteriorat, cifra de afaceri in termeni reali scazand in medie cu 15% fata de perioada similara din 2023. Fluidizarea transportului reprezinta un element cheie invocat de transportatori, care poate ajuta la cresterea cifrei de afaceri si a profitabilitatii acestui domeniu de activitate", a spus Lucian Anghel.

El a afirmat ca activitatea de transporturi, cu precadere cele terestre, sunt al doilea cel mai mare generator de valuta pentru contul curent al Romaniei, dupa activitatea de IT & telecomunicatii. Aportul valutar net al transporturilor in perioada 2014-2023 s-a ridicat la 42 miliarde euro, limitand in buna masura cresterea deficitului de cont curent.

"In al doilea rand, aderarea la Spatiul Schengen poate reprezenta un stimul pentru investitorii straini, insa aceasta va depinde si de capacitatea Romaniei de a sustine efortul financiar necesar dezvoltarii infrastructurii rutiere. Atragerea de investitii straine este deosebit de importanta in contextul in care in Romania aceste companii cu capital strain genereaza peste 70% din exporturi, iar cresterea capacitatii de export are efecte benefice asupra deficitului extern. Alte tari din regiune cum sunt Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia au investitii straine pe cap de locuitor cu aproape 80% mai mari in medie decat Romania", a declarat Lucian Anghel.

 

Aderarea la Schengen aduce o serie de provocari pe care Romania trebuie sa le abordeze politic, a declarat pentru Agerpres presedintele Sindicatului Politistilor Europeni EUROPOL, Cosmin Andreica.

"Aderarea la Schengen aduce o serie de provocari pe care Romania trebuie sa le abordeze, din punct de vedere al oamenilor politici. Provocarile aduc in dezbatere o serie de elemente infractionale care pot aparea odata cu disparitia controalelor la frontiera", a precizat liderul sindicatului politistilor.

In opinia acestuia, provocarile Romaniei sunt in continuare legate de traficul de persoane, contrabanda cu tigari etc.

"Pe zona de trafic de persoane, unde Romania este pe primul loc in topuri, va fi mult mai usor pentru traficanti. Cat priveste contrabanda cu tigari, daca pana in momentul de fata aveam un control riguros, acum un sofer de microbuz va putea merge cu duba incarcata cu tigari, de exemplu, din Sighetu Marmatiei pana in primul cartier din Paris. Desigur, avem structuri de informatii, surse, medii infractionale penetrate, insa acestea nu ne garanteaza ca ii vom putea identifica pe toti acei posibili infractori care ar putea sa profite de lipsa controlului la frontiera", a explicat Cosmin Andreica.

El sustine, in acelasi timp, ca Romania a demonstrat ca, din punct de vedere tehnic, a indeplinit conditiile de aderare la UE, asa cum sunt mentionate in tratat.

"Insa, avem judete de granita unde dupa ora 22:00 nu sunt politisti rutieri planificati in serviciu. Asta inseamna ca oricand, oricine, poate tranzita fara niciun fel de problema cu produse accizabile, cu materiale explozive s.a.m.d. Sigur, acestea sunt dezavantajele", a mai spus liderul sindical.

Cosmin Andreica a mai afirmat ca avantajele aderarii la spatiul Schengen sunt de natura economica, prin eliminarea "cozilor kilometrice de tiruri din vama".

Presedintele Sindicatului Politistilor Europeni EUROPOL a cerut Guvernului Romaniei si Ministerul Afacerilor Interne "garantii clare ca pot acoperi aceste vulnerabilitati din perspectiva libertatii de trecere a frontierei".