Revizuirea Pactului European de Stabilitate si Crestere, care permite statelor membre sa functioneze cu deficitul bugetar si cu datoria publica peste limitele maxime admise, pe o perioada de pana la sapte ani, cu conditia sa realizeze investitii in domeniile cheie ale economiei europene, poate reprezenta sansa Romaniei de a asigura predictibilitatea fiscala necesara unei dezvoltari sustenabile pe termen lung. In acest scop, planul de reducere a deficitului bugetar, care urmeaza sa fie transmis in septembrie de autoritati catre Comisia Europeana in cadrul procedurii de deficit excesiv, trebuie sa vizeze orientarea economiei romanesti pe un model de crestere durabila, pe baza de investitii, care sa duca la majorarea veniturilor la bugetul de stat din intensificarea activitatii economice, concomitent cu un control mai strict al cheltuielilor statului.

Comisia Europeana a declansat procedura de deficit excesiv impotriva Romaniei inca din 2020, insa aceasta a fost suspendata in perioada pandemiei, odata cu relaxarea temporara a cerintelor bugetare pentru toate statele membre, pentru a le permite sa gestioneze mai eficient efectele crizei sanitare. Intre timp, tensiunile din piata de energie, inflatia si razboiul din Ucraina au dus la deteriorarea situatiei bugetare in mai multe economii europene, astfel ca procedura de deficit excesiv a fost declansata si in Italia, Franta, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta si Slovacia. Totodata, a crescut necesarul de investitii la nivel european in domenii precum protectia mediului, digitalizare sau aparare. In aceste conditii, autoritatile europene au agreat noua relaxare a regulilor fiscale, in vigoare din aprilie, care prevede mentinerea limitelor privind datoria si deficitul public prevazute in tratatele europene (respectiv 60% din PIB si 3% din PIB), dar ofera mai mult spatiu de manevra statelor membre pentru a-si ajusta dezechilibrele. Dar, pentru a beneficia de aceasta derogare, autoritatile nationale trebuie sa elaboreze un plan coerent de revenire cu deficitul bugetar si datoria publica sub limitele maxime admise intr-o perioada de patru ani, care poate creste la sapte ani daca se angajeaza la reforme si investitii in domeniile mentionate.

In cazul Romaniei, care a incheiat 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB si a depasit, dupa sapte luni din 2024, 4% din PIB (in conditiile in care tinta pe tot anul este de 5% din PIB), noile reguli sunt binevenite pentru ca, astfel, tara noastra are o noua sansa sa se angajeze pe o traiectorie de ajustare bugetara graduala, mai adecvata cerintelor din societate, cu conditia ca planul pe care autoritatile il vor elabora in acest scop sa contina obiective intermediare ferme, care sa fie respectate.

 

Totodata, pentru ca planul sa functioneze, trebuie sa tina cont de evolutiile din economia reala si sa prevada masuri care sa ajute la reglarea dezechilibrelor. In prezent, analiza principalilor indicatori macroeconomici indica incetinirea activitatii economice si persistenta modelului de crestere economica bazata pe consum, preponderent din import, model care nu este sustenabil pe termen mediu si lung. In cel mai recent raport asupra inflatiei, Banca Nationala a Romaniei (BNR) evidentiaza „temperarea peste asteptari a activitatii economice la inceputul acestui an” si faptul ca avansul anual al PIB s-a redus semnificativ in primul trimestru din 2024, la 0,5%, de la 3% in ultimele trei luni din 2023, iar „descresterea a fost determinata de aceasta data in principal de formarea bruta de capital fix”, adica de investitii, care au inregistrat „o scadere deosebit de ampla, de la nivelul de doua cifre atins in trimestrul IV 2023”, in timp ce consumul populatiei a continuat sa creasca accelerat. Totodata, BNR remarca majorarea deficitului contului curent (cu peste 30% in primele cinci luni din 2024 fata de aceeasi perioada din 2023), pe fondul scaderii exporturilor de bunuri si al cresterii importurilor sub impulsul cererii interne.

In aceste conditii, BNR a redus, pentru a doua oara in aceasta vara, dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, pana la 6,5%, pentru a stimula activitatea economica si, implicit, productia interna, care sa contribuie atat la dinamizarea exporturilor, cat si la alimentarea consumului intern si, astfel, la temperarea importurilor.

Insa, dincolo de finantare la costuri rezonabile, pentru dinamizarea activitatii economice mai sunt necesare si alte conditii favorizante, cum ar fi disponibilitatea capitalului pentru investitii in unitati de productie existente sau in proiecte de tip greenfield (atat autohton, cat si strain), stabilitatea geo-politica, dar si un mediu fiscal competitiv si predictibil.

 

Din acest punct de vedere, al fiscalitatii, Romania are cateva avantaje competitive in raport cu multe dintre tarile UE, evidentiate de o analiza a cadrului fiscal si juridic realizata recent de Deloitte si prezentata investitorilor americani in cadrul unui eveniment organizat de AmCham la Washington. Printre acestea se numara impozitul pe profit de 16%, impozitul pe venit de 10% sau cota generala de TVA de 19%. Reglementarile fiscale in vigoare sunt valabile atat pentru companiile romanesti, cat si pentru cele cu capital strain, asigurand, astfel, un mediu concurential pentru orice tip de investitie. In plus, in actualul context, caracterizat de nevoia de cresterea a investitiilor, in special in domenii care pot genera valoare adaugata ridicata, sunt de mentionat facilitatile fiscale pe care le au la dispozitie companiile active pe piata romaneasca, cum ar fi scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, reducerea de pana la 15% din impozitul pe profit pentru majorarea capitalului social sau, poate cea mai importanta, deducerea de 150% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. In afara de facilitati fiscale, companiile din Romania au la dispozitie si diverse scheme de finantare, din fonduri europene sau ajutoare de stat, pe care le pot accesa pentru a dezvolta proiecte in domenii strategice, precum energie, mediu, agricultura sau in cadrul strategiei de dezvoltare regionala.

Activitatea economica din Romania trebuie pusa, insa, si in context regional si european, iar continuarea razboiului din Ucraina, pe de o parte, si ritmul lent de revenire a economiilor europene, pe de alta parte, determina companiile sa abordeze cu prudenta proiectele de viitor.

In concluzie, planul de reducere a deficitului bugetar pe care autoritatile din Romania il vor trimite catre Comisia Europeana trebuie conceput astfel incat sa stimuleze activitatea economica, pentru ca procesul de ajustare sa fie cat mai adecvat pentru intreaga societate. Din perspectiva fiscala, exista deja repere concrete privind reformele necesare, cuprinse in Planul National de Redresare si Rezilienta, utilizate ca referinta si in cadrul negocierilor pentru aderarea Romaniei la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Mentinerea acestor repere, care vizeaza acelasi obiectiv, respectiv stabilitatea finantelor publice, ar contribui atat la asigurarea unui mediu fiscal predictibil pentru investitii, cat si la respectarea angajamentelor tarii noastre in fata institutiilor europene.