Pandemia cauzata de noul coronavirus reprezinta un soc enorm pentru economii, atat in UE, cat si la nivel mondial, cu consecinte foarte grave din punct de vedere socioeconomic. Se preconizeaza ca economia Romaniei se va redresa de pe urma scaderii productiei din prima jumatate a anului. Desi contractia inregistrata de economie in 2020 pare mai putin grava decat se estimase initial, incertitudinea ramane foarte ridicata, avand in vedere evolutia recenta a pandemiei, iar productia reala probabil ca nu va reveni la nivelurile de dinainte criza pana la sfarsitul anului 2022. Se estimeaza ca deficitul bugetar va creste semnificativ, deoarece efortul bugetar necesar pentru combaterea crizei se adauga derapajelor fiscale din trecut.

Activitatea economica din Europa a suferit un soc major in prima jumatate a anului si s-a redresat puternic in al treilea trimestru, concomitent cu eliminarea treptata a masurilor restrictive. Cu toate acestea, recrudescenta din ultimele saptamani a pandemiei duce la o serie de perturbari, in timp ce autoritatile nationale introduc noi masuri de sanatate publica pentru a limita raspandirea virusului. Situatia epidemiologica inseamna ca previziunile de crestere pe perioada analizata fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine si de riscuri.

Potrivit previziunilor economice din toamna anului 2020, economia zonei euro va inregistra o contractie de 7,8 % in 2020, inainte de o crestere de 4,2 % in 2021 si de 3% in 2022. Conform previziunilor, economia UE se va contracta cu 7,4 % in 2020, inainte de a se redresa cu o crestere de 4,1 % in 2021 si de 3 % in 2022. In comparatie cu previziunile economice din vara anului 2020, previziunile de crestere pentru zona euro si pentru UE sunt usor mai optimiste pentru 2020 si mai temperate pentru 2021. Nici in zona euro, nici in UE productia nu este preconizata sa revina la nivelul pre-pandemic in 2022.

Impactul economic al pandemiei a variat foarte mult in UE si aceeasi variabilitate este valabila si in ceea ce priveste perspectivele de redresare. Aceasta neuniformitate reflecta raspandirea virusului, strictetea masurilor de sanatate publica adoptate pentru a-l tine sub control, compozitia sectoriala a economiilor nationale si forta raspunsurilor politice nationale.

Pierderea locurilor de munca si cresterea somajului au exercitat presiuni mari asupra mijloacelor de subzistenta ale multor europeni. Masurile de politica adoptate de statele membre, impreuna cu initiativele la nivelul UE, au contribuit la atenuarea impactului pandemiei asupra pietelor fortei de munca. Datorita amplorii fara precedent a masurilor luate, in special prin intermediul programelor de lucru pe termen scurt, cresterea ratei somajului a fost atenuata in contextul scaderii activitatii economice. Se estimeaza ca somajul va continua sa creasca in 2021, deoarece statele membre elimina treptat masurile de sprijin de urgenta si noi persoane intra pe piata fortei de munca, insa ar trebui sa se imbunatateasca in 2022, pe masura ce economia continua sa se redreseze.

Conform previziunilor, rata somajului din zona euro va creste de la 7,5 % in 2019 la 8,3 % in 2020 si la 9,4 % in 2021, urmand sa scada la 8,9 % in 2022. Se estimeaza ca rata somajului in UE va creste de la 6,7 % in 2019 la 7,7 % in 2020 si la 8,6 % in 2021, urmand sa scada la 8,0 % in 2022.

Se asteapta ca deficitele publice sa creasca in mod semnificativ in UE in acest an, avand in vedere cresterea cheltuielilor sociale si reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecinta a masurilor de politica exceptionale menite sa sprijine economia, precum si a existentei stabilizatorilor automati.

Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va creste de la 0,6 % din PIB in 2019 la aproximativ 8,8 % in 2020, inainte de a scadea la 6,4 % in 2021 si la 4,7 % in 2022. Aceasta evolutie reflecta eliminarea treptata a masurilor de sprijin de urgenta in cursul anului 2021, pe masura ce situatia economica se va imbunatati.

Reflectand cresterea deficitelor, previziunile estimeaza ca ponderea datoriei in PIB la nivel agregat din zona euro va creste de la 85,9 % din PIB in 2019 la 101,7 % in 2020, 102,3 % in 2021 si 102,6 % in 2022.

In lunile august si septembrie, o scadere abrupta a preturilor la energie a determinat o inflatie totala negativa. Inflatia de baza, care include toate produsele cu exceptia energiei si a alimentelor neprocesate, a scazut, de asemenea, in mod substantial in cursul verii, din cauza cererii reduse de servicii, in special de servicii legate de turism si de bunuri industriale. Cererea scazuta, contractia pietei fortei de munca si o rata ridicata de schimb a monedei euro vor exercita o presiune descendenta asupra preturilor.

Inflatia in zona euro, masurata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), este estimata la 0,3 % in 2020, inainte de a creste la 1,1 % in 2021 si la 1,3 % in 2022, pe masura ce se stabilizeaza preturile petrolului. In UE, inflatia este estimata la 0,7 % in 2020, 1,3 % in 2021 si 1,5 % in 2022.

Valdis Dombrovskis, vicepresedintele executiv pentru o economie in serviciul cetatenilor, a declarat: „Aceste previziuni survin in momentul in care al doilea val al pandemiei determina si mai multa nesiguranta si ridica semne de intrebare cu privire la speranta noastra de a ne redresa rapid. Productia economica a UE nu va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie pana in 2022. Insa traversand aceasta perioada turbulenta impreuna, am dat dovada de hotarare si de solidaritate. Am convenit cu privire la masuri fara precedent, pentru a ajuta cetatenii si intreprinderile. Vom lucra impreuna pentru a contura traiectoria redresarii, utilizand toate instrumentele pe care le avem la dispozitie. Am convenit asupra unui pachet de redresare important, NextGenerationEU, in centrul caruia se afla Mecanismul pentru redresare si rezilienta, pentru a oferi sprijin masiv celor mai grav afectate regiuni si sectoare. Invit acum din nou Parlamentul European si Consiliul sa finalizeze rapid negocierile pentru ca bugetul sa poata fi operational in 2021, astfel incat sa putem investi, reforma si reconstrui impreuna.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Dupa cea mai profunda recesiune din istoria UE in prima jumatate a acestui an si o ascensiune economica foarte puternica in timpul verii, redresarea Europei a fost intrerupta din cauza recrudescentei cazurilor de COVID-19. Cresterea va reveni in 2021, dar va fi nevoie de doi ani pana cand economia europeana va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie. In contextul actual cu un grad extrem de ridicat de incertitudine, politicile economice si fiscale nationale trebuie sa ramana favorabile cresterii, in timp ce NextGenerationEU trebuie finalizat in acest an si pus in aplicare in mod eficace in prima jumatate a anului 2021.”

Incertitudinile si riscurile legate de previziunile economice din toamna anului 2020 raman extrem de mari. Riscul principal rezulta din agravarea pandemiei, situatie care necesita masuri de sanatate publica mai stricte si care are un impact mai grav si de durata asupra economiei. Acest context a motivat o analiza a scenariilor implicand doua cai alternative de evolutie a pandemiei - una mai benigna si una agravanta - si impactul economic al acestora. Exista, de asemenea, riscul ca cicatricile lasate de pandemie in economie - cum ar fi falimentele, somajul pe termen lung si intreruperile in aprovizionare - sa fie mai profunde si mai extinse. Economia europeana ar avea de suferit, de asemenea, in cazul in care economia mondiala si comertul mondial s-ar imbunatati mai putin decat conform previziunilor sau in cazul in care tensiunile comerciale ar creste. Posibilitatea unei presiuni asupra pietei financiare reprezinta un alt risc de evolutie negativa.

Dintr-o perspectiva pozitiva, este posibil ca NextGenerationEU, programul UE de redresare economica, care include mecanismul de redresare si de rezilienta, sa stimuleze mai puternic economia UE s-a estimat. Acest efect se datoreaza faptului ca previziunile ar putea include doar partial beneficiile probabile ale acestor initiative, intrucat informatiile disponibile in aceasta etapa cu privire la planurile nationale sunt inca limitate. Un acord comercial intre UE si Regatul Unit ar oferi, de asemenea, posibilitatea unui impact pozitiv asupra economiei UE incepand cu 2021, comparativ cu scenariul de referinta potrivit caruia schimburile comerciale dintre Regatul Unit si UE ar fi reglementate pe baza normelor OMC privind clauza natiunii celei mai favorizate.