Economia Romaniei ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei pana la jumatatea anului 2022, in urma unei cresteri a PIB cu aproximativ 3,7% in 2021 si cu 5% in 2022, dupa o contractie de circa 5,5% in 2020, potrivit raportului trimestrial de analiza macroeconomica si strategie al UniCredit Bank, intitulat "In cautarea normalitatii". Investitiile vor fi dominate de cheltuielile cu infrastructura, sustinute de cresterea gradului de accesare a fondurilor europene, care ar putea acoperi deficitul de cont curent. Totdata, consumul privat isi va reveni incepand din trimestrul al doilea al acestui an, dupa ce rata somajului va atinge nivelul maxim in T1 2021, noteaza analistii UniCredit Bank.

Totodata, specialistii anticipeaza o scadere a deficitului bugetar pana la 7% din PIB in 2021, respectiv 4% din PIB in 2022, mentinand datoria publica sub nivelul de 50% din PIB pana in 2022 si ratingul tarii in categoria recomandata investitiilor. Anul acesta, cursul de schimb euro-leu s-ar putea muta in intervalul de tranzactionare 4,9-5 lei/ euro.

"Principalul risc este ca relansarea economica sa fie mai lenta decat anticipeaza autoritatile. In 2020, guvernul minoritar al PNL a implementat un pachet de sprijin financiar diversificat, de dimensiune medie in comparatie cu tarile vecine, insa multe masuri au fost implementate cu intarziere din cauza ineficientelor birocratice. Acest lucru s-a reflectat in faptul ca Romania a avut in, trimestrul al treilea din 2020, cea mai mica revenire dintre tarile din Europa Centrala si de Est (ECE) care sunt membre ale Uniunii Europene. Chiar daca economia a evitat la limita o contractie in T4 2020, cu restrictii limitate in pofida cresterii exponentiale a numarului de cazuri, lucrurile ar putea fi diferite in T1 2021 daca rata de incarcare a sectiilor ATI va creste peste 90%", se precizeaza in raport.

Anlistii mai estimeaza ca, in 2021, sprijinul anti-criza direct si indirect ar putea scadea la 3,1% din PIB de la aproximativ 5,7% din PIB in 2020.

"In pofida mentinerii masurilor de sprijin pentru somaj tehnic si pentru munca part-time, anticipam o majorare a ratei somajului la peste 6% in 2021, cu un al doilea val de concedieri probabil in T1 2021. Acest lucru ar putea amana revenirea consumului pana in T2 2021. Cu toate acestea, intentiile de consum raman la un nivel ridicat, iar acest lucru se vede inclusiv in intentia consumatorilor de a accesa credite, asa cum este aceasta masurata de banci. Astfel, consumul privat ar putea reveni la nivelul la care se situa inaintea crizei pana in T4 2021. Gradul ridicat de indatorare ar putea limita spatiul ramas pentru acordarea de credite garantate catre intreprinderi mici si mijlocii (IMM), care au atins un nivel de 1,7% din PIB. Este probabil ca granturile acordate cu intarziere sa aiba un impact mai mare. Pe de alta parte, companiile cu cifra de afaceri de peste 20 de milioane de lei ar putea beneficia de o schema de garantare de aproape 0,4% din PIB din partea statului", mai noteaza analiza.

 

Conform economistilor, cea mai mare problema a companiilor romanesti este competitivitatea redusa, atat pe plan extern, cat si intern, in comparatie cu companiile importatoare. Lipsa investitiilor din ultimii patru ani, determinata de modificarile fiscale (in special pentru investitorii straini), a condus la scaderea productivitatii, a marjelor si a numarului angajatilor din industrie, chiar si inainte de criza cauzata de Covid-19.

"Competitivitatea redusa a determinat o crestere a deficitului comercial in 2020. Acest lucru diferentiaza Romania de celelalte tari din Europa Centrala si de Est care sunt membre ale Uniunii Europene, unde exporturile au scazut mai putin decat importurile. Anticipam un reviriment limitat al productiei industriale in 2021-2022 si acest lucru doar in cazul in care cererea pentru masini si nave isi va reveni. Reducerea graduala a numarului de angajati din industriile manufacturiere cu valoare adaugata mica si restrictiile care afecteaza sectorul HORECA ar putea amana intoarcerea la nivelul de angajati de dinaintea crizei pana in anul 2023 sau chiar mai tarziu", se arata in raport.

 

Economistii sustin ca o alta prioritate a Guvernului sunt investitiile si ca este foarte probabila o majorare a cheltuielilor pentru infrastructura co-finantate din fonduri europene. Transferuri intarziate din bugetul UE aferent perioadei de programare 2014- 2020 si granturi aferente Planului european de redresare Next Generation EU (NGEU) asteptate incepand din a doua jumatate a anului 2021 vor contribui la cresterea economica, fara a influenta insa deficitul bugetar. Este probabil ca deficitul bugetar sa se reduca de la aproximativ 9,8% din PIB in 2020 pana la aproximativ 7% din PIB in 2021, diminuarea urmand sa continue spre 4% din PIB in 2022.

"Exista posibilitatea ca deficitele sa fie mai mici in 2021-2022 daca economia isi revine mai repede. Drept urmare, datoria publica ar putea ramane putin sub 50% din PIB in 2022, pentru ca ulterior sa scada si, astfel, sa se mentina sub mediana datoriei publice a tarilor cu rating BBB. Ca atare, economistii anticipeaza ca agentiile de rating vor pastra ratingul suveran al Romaniei in categoria recomandata investitiilor", mai spun analistii.

Pentru a consulta integral raportul trimestrial UniCredit Bank, click aici!