- Prin SNAP 2023-2027, ANAP are in vedere construirea pe termen lung a unui sistem de achizitii publice mai performant, orientat spre inovare si sustenabilitate, mai usor accesibil tuturor actorilor implicati in procesul de achizitii publice si care sa asigure o mai mare transparenta in ceea ce priveste utilizarea fondurilor publice, contribuind astfel la rezilienta si redresarea economica a Romaniei. Pentru anul 2024, ANAP si-a propus sa-si duca la indeplinire rolul asumat in cadrul PNRR, atat din perspectiva coordonatorului de reforma, cat si din cea de institutie suport in aplicarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice. De asemenea, in cursul anului 2024, ANAP ofera cursuri de formare specializata in domeniul achizitiilor publice, adresate personalului autoritatilor/ entitatilor contractante implicate in achizitii publice, finantate prin PNRR si continua intalnirile cu membrii comunitatilor de specialisti in achizitii publice, prin organizarea de webinarii lunare. Astfel de initiative contribuie la cresterea nivelului de cunostinte si competente in domeniul achizitiilor publice, asigurand o aplicare corespunzatoare si eficienta a legislatiei si promovand utilizarea optima a resurselor publice.

 

- Referitor la achizitiile publice verzi (ecologice) si la solutiile inovatoare, Strategia Nationala in domeniul achizitiilor publice 2023-2027 cuprinde un set ambitios de directii de actiune, care presupun utilizarea acestui tip de achizitii publice ca instrument strategic. Acestea presupun, printre altele, infiintarea unui Centru de Competente in Achizitii Publice Sustenabile si Inovare la nivelul ANAP si completarea Ghidul Online gestionat de ANAP cu sectiuni dedicate achizitiilor publice ecologice, responsabile social si de inovare sau integrarea unor aspecte legate de aceste tipuri de achizitii publice in sectiunile existente ale Ghidului Online. Un alt obiectiv important este organizarea unui program anual de conferinte si seminarii pe tema achizitiilor publice sustenabile si de inovare. Acest program va implica mediul academic si mediul de afaceri, oferind o platforma de schimb de experienta si de dezvoltare a cunostintelor in acest domeniu. In primul trimestru din 2024, ANAP a implementat deja o actiune referitoare la modificarea si completarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice cu prevederi specifice achizitiilor publice verzi, prin elaborarea si adoptarea Ordinului Presedintelui ANAP nr. 2.395/27.12.2023 pentru aprobarea criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata intregului ciclu de viata.

 

 

Totodata, SNAP 2023-2027 cuprinde si o actiune referitoare la elaborarea si adoptarea unui Plan National de Achizitii Ecologice (PNAP), care va stabili tinte multianuale pentru achizitiile publice ecologice pe categoriile de produse, servicii sau de lucrari selectate si pentru care au fost elaborate criterii ecologice de catre Comisia Europeana. De asemenea, o alta actiune presupune stabilirea de indicatori privind impactul asupra mediului a celor mai frecvent achizitionate produse, servicii si lucrari, impreuna cu tinte pentru atingerea acestora, cu scopul de a permite masurarea si monitorizarea progresului in realizarea achizitiilor publice sustenabile. Acesti indicatori, alaturi de PNAP, se afla in curs de elaborare si adoptare la nivelul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, institutia responsabila de implementarea acestor doua directii de actiune. 

Cu privire la dezvoltarea, reglementarea si stimularea achizitiilor publice prin utilizarea de solutii inovatoare, una dintre actiunile cheie din SNAP 2023-2027 este infiintarea unui Centru pilot la nivel guvernamental cu rol de Broker de Inovare in evaluarea fezabilitatii solutiilor propuse a fi implementate prin realizarea de achizitii publice de inovare. De asemenea este prevazuta o actiune pentru dezvoltarea unor instrumente operationale (instructiuni care sa cuprinda exemple de buna practica si dezvoltarea bibliotecii de spete) destinate asigurarii unei intelegeri comune a conceptului de achizitii publice de inovare in conformitate cu directiile stabilite de politica europeana in acest sens si pentru promovarea acestui tip de achizitii (in curs de elaborare). Totodata, in prezent este in curs de implementare actiunea privind analizarea si clarificarea cadrului legal cu privire la finantarea contractelor de achizitii publice de inovare, urmand ca in 2025 sa se infiinteze un Grup de lucru la nivel de Guvern cu rol in indrumarea si asistenta autoritatilor/entitatilor contractante in realizare de achizitii publice de inovare si centralizarea informatiilor legate de implementarea acestora, iar in 2026 sa fie stabilita o platforma de dialog strategic cu sectorul privat, inclusiv prin crearea unui Catalog online de solutii inovatoare. 

- Este normal ca legislatia sa evolueze continuu, intrucat nevoile pietei se schimba si este necesara adaptarea legislatiei in consecinta. Adesea, problema nu este cu legislatia in sine, ci cu modul in care aceasta este aplicata si inteleasa. Este extrem de dificil, daca nu imposibil, ca un set de legi sa anticipeze toate problemele practice, legislatia asigurand cadrul general de aplicare si nu norme pentru fiecare aspect specific in parte.

Este crucial ca autoritatile contractante sa dispuna de personal specializat si bine pregatit in domeniul achizitiilor publice. Investitiile in formarea si dezvoltarea profesionala a acestui personal ar trebui sa fie o prioritate, pentru a asigura perfectionarea continua cu cele mai recente evolutii legislative si cu bunele practici in achizitiile publice.

In aceasta directie, ANAP a organizat si continua sa organizeze webinarii lunare destinate atat functionarilor publici din domeniul achizitiilor publice, cat si operatorilor economici, pentru a facilita intelegerea legislatiei. De asemenea, au fost organizate seminarii de bune practici, cum ar fi cel din 13 februarie 2024, axat pe cooperarea intre Unitatile de Achizitii Publice Centralizate din Romania, la nivel local si central, ce au inclus module teoretice si sesiuni de intrebari si raspunsuri.

 

 

Cu toate acestea, nivelul de retentie a informatiei infuzate in piata este destul de mic, din cauza tendintei tot mai accentuate de migrare a personalului din acest domeniu. De aceea, consider ca este nevoie de o intelegere profunda a masurilor propuse prin SNAP 2023-2027 si de o implementare riguroasa a acestora.

In ceea ce priveste imbunatatirile necesare, consideram esential ca autoritatile contractante sa isi asume responsabilitatea pentru procedurile de achizitii. Acestea ar trebui sa actioneze in conformitate cu legislatia in vigoare, respectand principiile de transparenta, concurenta loiala si tratament egal. Abordarea proactiva si angajata in achizitiile publice poate asigura o mai mare eficienta si integritate in procesele de atribuire a contractelor si in utilizarea resurselor publice, dar cel mai important este ca statul roman sa aiba o perspectiva unitara a prevederile legale. 

In plus, consolidarea digitalizarii proceselor de achizitii publice ar putea aduce transparenta si eficienta sporita, in special in activitatea desfasurata la nivel de autoritati, in speta, la nivelul proceselor derulate de achizitori in toate etapele procesului de achizitie, de la planificare, pana la finalizare.

- Prin prisma functiei de monitorizare a functionarii sistemului de achizitii publice exercitata de catre ANAP, cu referire la contractele de lucrari mentionez faptul ca ofertantii nu considera plangerile depuse la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) sau la instantele judecatoresti ca fiind principalele motive pentru intarzierile in procedurile de achizitie publica. In schimb, autoritatile contractante sunt cele care opineaza ca depunerea unor contestatii le ingreuneaza activitatea.

Astfel, in urma chestionarului aplicat in implementarea proiectului "Masuri pentru sprijinirea eficientei sistemului de achizitii publice din Romania, cu accent pe reglementarile privind remediile si caile de atac", proiect realizat cu sprijin tehnic finantat prin intermediul Instrumentului de Sprijin Tehnic (TSI) 2021-2027, majoritatea firmelor care activeaza in sectorul constructiilor de infrastructura de transport au declarat ca nu au depus niciodata o plangere intr-o procedura de achizitii, iar aceste rezultate indica faptul ca problemele in atribuirea contractelor de lucrari sunt restranse. In sustinerea acestor afirmatii va prezint datele statistice colectate care ne indica faptul ca numarul de decizii emise de CNSC, in ultimii doi ani, cu solutii de admitere in cadrul unor proceduri de atribuire a unui contract de lucrari este relativ scazut.

 

 

Analizand datele din SEAP si cele furnizate de CNSC, cu referire la deciziile cu solutii de admitere a contestatiilor, se observa faptul ca majoritatea plangerilor depuse la CNSC in sectorul constructiilor s-au referit la rezultatul procedurii si nu la cerintele cuprinse in documentatia de atribuire. In ceea ce priveste principalele motive de contestare a evaluarii ofertelor participantilor la procedurile de achizitie, datele arata ca excluderea nelegala a ofertantilor/ respingerea ofertelor si aplicarea incorecta a normelor referitoare la ofertele cu pret anormal de scazute sunt cele mai frecvente cauze pentru care se contesta contractele de lucrari. In ceea ce priveste continutul documentatiei de atribuire au fost identificate probleme la stabilirea cerintelor tehnice, a criteriilor de calificare si la estimarea valorii contractului. 

Tinand cont de constatarile noastre cu privire la motivele de contestare a procedurilor de atribuire, ANAP, ca unica institutie cu competente in reglementarea domeniului achizitiilor publice asigura consiliere metodologica atat autoritatilor/ entitatilor contractante, cat si altor factori interesati, faciliteaza cunoasterea si interpretarea oficiala a legislatiei in materia achizitiilor publice, precum si transferul cunostintelor teoretice si a abilitatilor practice in diverse spete, in scopul anticiparii si depasirii situatiilor problema, utilizand deopotriva canale de comunicare clasice (in scris) si electronice (prin intermediul unitatii Helpdesk).

- ANAP nu se poate pronunta direct asupra formulei de ajustare a preturilor, deoarece aceasta este responsabilitatea ministerelor de resort care au gestionat acest aspect. Situatia care a condus la initierea si modificarea mai multor acte normative a fost exceptionala si imprevizibila. Elaborarea unei formule de ajustare care sa acopere toate scenariile posibile generate de evolutiile geopolitice globale si impactul acestora asupra sectorului investitiilor publice este o sarcina complexa.

Impredictibilitatea pietei a necesitat ajustarea formulei de calcul initial prevazuta de OUG nr. 15/2021, care a fost adecvata la momentul respectiv. Astfel, a fost adoptata atat OUG nr. 47/2022, care a introdus un mecanism menit sa asigure echilibrul prestatiilor reciproce si sa permita finalizarea proiectelor de investitii, cat si OUG nr. 64/2022 privind ajustarea preturilor si a valorii devizelor generale in cadrul proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile. Acestea au fost adoptate tinand cont ca sunt necesare masuri de urgenta in domeniul actualizarii costurilor investitiei, respectiv a devizelor generale de investitii, precum si in domeniul contractelor de finantare, contractelor de achizitie publica, contractelor sectoriale/ acordurilor-cadru, dar si al altor categorii de contracte a caror finantare este asigurata partial sau integral din fonduri externe nerambursabile

Legislatia achizitiilor publice include mecanisme pentru abordarea si corectarea situatiilor in care preturile cresc rapid. Totusi, pentru aplicarea acestor mecanisme, este necesara respectarea unor conditii impuse de Directivele Europene. Consideram ca o monitorizare continua a pietei si o colaborare stransa cu toate partile implicate sunt esentiale pentru a raspunde prompt si eficient la orice fluctuatii viitoare ale preturilor.

- Prin prisma functiei de monitorizare pe care o exercita, ANAP intocmeste si publica anual si/sau semestrial/ trimestrial rapoarte statistice privind procedurile de atribuire a contractelor/ acordurilor cadru de achizitie publica/ sectoriale initiate prin publicarea unui anunt de participare/ anunt de participare simplificat/ invitatie de participare. Totodata, sunt aduse la cunostinta publicului analize ale indicatorilor de monitorizare a eficientei procedurilor de achizitie publica finalizate prin contract, oferind astfel tuturor partilor interesate, acces la informatii privind sistemul de achizitii publice din Romania.

 

 

In anul 2023, autoritatile/ entitatile contractante din Romania au atribuit 26.434 de contracte, cu o valoare totala de 111,54 miliarde lei. In ultimii 5 ani, piata de achizitii publice din Romania a avut o evolutie semnificativa, marcata de o crestere constanta in volumul si complexitatea achizitiilor publice, ceea ce sugereaza o maturizare a acestui sector. Acest progres este sustinut de o serie de reforme legislative si procedurale care au fost implementate pentru a imbunatati transparenta si eficienta proceselor de achizitie. Totodata, formarea si profesionalizarea personalului implicat in aceste procese au avut un impact pozitiv asupra calitatii si rigurozitatii cu care sunt derulate achizitiile publice.

Pe masura ce aceste masuri continua sa fie implementate si imbunatatite, ne asteptam ca piata de achizitii publice din Romania sa devina din ce in ce mai robusta si mai competitiva, oferind astfel un sprijin important pentru dezvoltarea economica generala a tarii.

Legat de previziunile pentru perioada 2024-2030, judecand exclusiv in raport cu volumul procedurilor de achizitie publica initiate de catre autoritatile contractante in primul trimestru al anului 2024, respectiv valoarea estimata a acestor proceduri, apreciem ca piata achizitiilor publice se incadreaza intr-un trend pozitiv. De asemenea, PNRR al Romaniei reprezinta o agenda ambitioasa de reforme si investitii care vizeaza dezvoltarea sectoarelor economice. Monitorizarea procedurilor de achizitie publica, in general, si in special a procedurilor legate de implementarea reformelor si investitiilor (PNRR), precum si a altor programe, evidentiaza pentru perioadele urmatoare o crestere atat a numarului de proceduri initiate in cadrul SEAP, dar mai ales a valorii atribuite a contractelor.