Conform ultimelor date furnizate de Eurostat, 10% din populatia Uniunii Europene a alocat peste 40% din venituri intretinerii locuintelor. 42% din populatia UE locuia in apartamente, o treime (34%) locuia in case individuale, iar aproximativ un sfert (24%) in complexuri rezidentiale de tipul caselor insiruite. 16% din populatia UE locuia in 2017 in case supraaglomerate (in Romania procentul fiind de 47%!) si 8% din populatia din statele UE nu era capabila sa isi incalzeasca adecvat locuintele.

Calitatea locuirii trebuie sa devina o prioritate si pentru dezvoltatorii imobiliari, ca urmare a cererii in crestere. Odata cu noile generatii, incepand cu Millennials si avandu-i in vedere chiar si pe cei din generatia Z, pretentiile legate de conditiile in care locuiesc sunt tot mai evidente. Poluarea sau aglomeratia, lipsa infrastructurii sau vecinatatea spatiilor insalubre, suprafata locuibila prea mica, slab iluminata sau prost impartita si, nu in ultimul rand, estetica spatiului locuintei, alaturi de multe alte neajunsuri de acest tip, afecteaza in mod negativ calitatea vietii indivizilor. De aceea, conceptele de Smart City sau Green City nu mai sunt doar idei aflate in stadiul de proiecte. Ele reprezinta viziunea de ansamblu a noii organizari a oraselor, bazata pe o arhitectura armonioasa, durabila, care urmareste eficienta, conservarea energiei si pastrarea unui microclimat confortabil pentru locuire. In acest context, daca analizam alte cifre publicate de Eurostat, cu privire la procentul celor care detin in proprietate o locuinta - intre 51,4% in Germania si 96,8% in Romania, in anul 2017 (cea mai recenta raportare Eurostat), remarcam apetitul romanilor pentru statutul de proprietar al unei locuinte.

Avand in vedere comentariile de mai sus, dinamica ascendenta observata in ultima perioada a valorilor de piata estimate pentru proprietatile imobiliare, in scopul garantarii creditelor, ar putea fi explicata de calitatea tot mai mare a constructiilor noi, in conditiile unei piete mai active.

Astfel, imaginea de ansamblu pe care o avem noi, din perspectiva profesiei pe care ANEVAR o reprezinta, referitor la dinamica lucrarilor contractate in scopul garantarii imprumuturilor, se prezinta dupa cum urmeaza: la o privire atenta asupra medianelor valorilor de piata unitare (euro pe metru patrat) ale apartamentelor situate in bloc - valori estimate de evaluatorii autorizati in cazul evaluarilor realizate in scopul garantarii imprumuturilor si colectate intre ianuarie 2019 si septembrie 2019 in baza de date pe care ANEVAR o administreaza prin IROVAL - Cercetari in evaluare (Baza Imobiliara de Garantii - BIG) - vom observa evolutii diferite in cinci dintre cele mai mari municipii din tara. In municipiul Cluj-Napoca a avut loc, astfel, o crestere constanta a valorii de piata, cu 2,7% - de la 1.441 de euro pe metru patrat in primul trimestru, la 1.480 de euro pe metru patrat in al treilea trimestru; in Capitala, a avut loc o apreciere usoara a valorilor, cu 1,3%, de la 1.190 de euro pe metru patrat, la 1.206 euro pe metru patrat, asemanator fenomenului inregistrat in cazul municipiului Constanta, unde se observa o crestere cu 1,4%; Timisoara pastreaza un trend usor crescator (de doar 0,6%), timp in care in municipiul Craiova valorile de piata unitare au scazut cu 1,4%, de la 1.089 de euro pe metru patrat, la 1.074 de euro pe metru patrat.

In acelasi interval analizat, datele din BIG mai releva, in cazul mai multor tipuri de proprietati imobiliare rezidentiale, tendinta cresterii cererii pentru astfel de servicii (conform numarului de rapoarte), dupa cum urmeaza: in cazul apartamentelor situate in bloc - o crestere cu aproximativ 36%, de la aproximativ 12.453 de rapoarte in primul trimestru, la 16.948 de rapoarte in al treilea trimestru; in cazul caselor cu teren - o crestere cu 21%, insemnand de la 3.875, la 4.672 rapoarte; in cazul apartamentelor situate in case - o crestere cu 18%, de la 587, la 691 de rapoarte. In cazul ansamblurilor rezidentiale, se observa o tendinta de scadere, care, raportata la numarul de rapoarte realizate, nu este semnificativa (mai putin cu doar sapte rapoarte), iar, in ceea ce priveste blocurile de apartamente, numarul de rapoarte a ramas aproximativ constant.