In contextul actualelor schimbari demografice si culturale din Romania, EY a realizat o analiza comparativa a oraselor din Romania din punct de vedere al varstei populatiei. Analiza isi propune sa identifice perspectivele de dezvoltare a oraselor din punct de vedere demografic.

In ultimii cinci ani, ponderea segmentului tanar (sub 15 ani) in populatia totala a scazut progresiv, ajungand la 14,8% in 2018. Pe de alta parte, numarul romanilor de peste 65 de ani l-a depasit pe al celor sub 15 ani incepand cu anul 2014. Varsta medie in Romania a crescut cu aproximativ 4 ani in ultimele doua decenii, ajungand la 41 ani in 2018. In aceeasi perioada, s-a inregistrat cel mai mare procent de persoane in varsta in randul populatiei urbane romanesti, una din sase persoane avand peste 65 de ani in 2018.

Orasele sunt adesea percepute ca locul tinerilor, dar realitatea este ca multe orase romanesti au in prezent o populatie imbatranita. Cum influenteaza varsta locuitorilor evolutia unui oras?

Comparativ cu media nationala, media de varsta a locuitorilor din orasele romanesti cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicata, 42,3 versus 41,2 la nivelul Romaniei. Iar media de varsta creste si mai mult in cazul oraselor mai mari, cu toate ca acestea beneficiaza, de obicei, de existenta unor ancore, cum ar fi diversele institutii si universitati, spitale sau obiective culturale care reprezinta toate un punct de atractie pentru tineri.

Pe de alta parte, orasele secundare ofera o parte din dinamismul omoloagelor lor mai mari, insa la un cost mai mic. Aceasta situatie a creat o iesire, in principal, pentru tinerii din zone metropolitane mari, care cauta costuri mai scazute ale vietii, evitarea aglomeratiei si acces mai ieftin la resurse antreprenoriale. In acest context este important de mentionat faptul ca varsta medie a populatiei din rural este mai mica decat cea inregistrata in urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) in 2018.

Orasul cu cea mai tanara populatie din Romania este Suceava, cu o varsta medie de 39,5 ani si cu doar una din opt persoane cu varsta de peste 65 ani. Acesta este urmat tot de doua orase din zona Moldovei: Iasi (39,7) si Botosani (40,2).

Iasi si Botosani au cele mai mari procente de locuitori cu varsta sub 18 ani - 19,1% in 2018. Acest lucru este explicat, in cazul Iasiului, de rata natalitatii, care inregistreaza valoarea cea mai mare comparativ cu celelalte orase - 11,3 nasteri la o mie de locuitori, dar si cu media nationala, de 9,3 nasteri la o mie de locuitori in 2017.

La polul opus, municipiul Braila are cea mai imbatranita populatie, cu o varsta medie de 44,1 ani. La o diferenta destul de mare, se claseaza pe locul doi in topul oraselor imbatranite municipiul Brasov (43,6 de ani), urmat indeaproape de Ploiesti si Constanta (43,3 ani). Aceste orase inregistreaza cele mai mari valori in ceea ce priveste numarul de persoane de peste 65 ani (Braila, Constanta, Ploiesti - 18%, Brasov - 17% din totalul populatiei). Observam ca orasele cu un numar mare de persoane care indeplinesc varsta de pensionare se afla in orase turistice, fie ca vorbim de zona montana - Brasov sau de la malul marii - Constanta.

Valorile inregistrate de indicele de imbatranire a populatiei sustin concluziile de mai sus, municipiile Constanta si Brasov se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste numarul de persoane varstnice inregistrate la 100 persoane tinere - 137 persoane, comparativ cu media nationala de 110 persoane.

Capitala se afla in top 10 orase cu varsta cea mai ridicata din Romania, clasandu-se pe locul 9 cu 42,6 ani, la o diferenta foarte mica de media nationala (42,2). Desi cu o rata a natalitatii destul de ridicata - 9,7 nasteri la 1.000 de locuitori, capitala pierde in continuare capital uman si asta datorita emigrarii, dar in cea mai mare masura a sporului natural negativ.

92% dintre orasele mari (dintre cele analizate) au inregistrat in ultimii 18 ani scaderi ale populatiei. Cea mai mare scadere inregistrata este in municipiul Braila cu o pierdere a 13% din populatie in perioada analizata. La polul opus avem trei orase - Iasi cu o crestere a populatiei de 13%, Suceava 3% si Cluj-Napoca 1%.

Ingrijorator este ca numarul locuitorilor de 65 de ani si peste din orase a crescut cu 51% in ultimii 20 de ani, depasind 1 milion in 2018. Daca ne raportam la totalul populatiei din Romania, 29% dintre tineri se afla in orasele mari, cu 4% mai putin comparativ cu anii 2000. Pe de alta parte, numarul de locuitori in varsta (peste 65 de ani) a crescut in aceeasi perioada, ajungand sa devanseze valoarea medie initiala cu 6% (24% in 2000 vs. 30% in 2018).

O populatie mai tanara poate aduce avantaje cum ar fi atragerea investitiilor, companiile putand gasi, astfel, mai usor angajatii potriviti. Cu toate acestea, orasele trebuie sa ofere si alte oportunitati pentru tineri, precum facilitati culturale, scoli si locuinte la preturi accesibile.

Orasele cu populatii mai in varsta au beneficii si provocari diferite. Persoanele in varsta, dar inca active tind sa fie mai productive si pot avea salarii mai mari datorita experientei si abilitatilor lor. Acest lucru duce la cresterea venitului disponibil care poate fi folosit in magazine, baruri si restaurante. Insa este de asemenea adevarat ca orasele cu locuitori mai in varsta se confrunta cu cerinte mai mari in ceea ce priveste sanatatea si ingrijirea sociala.

Astfel, pe masura ce populatiile lor continua sa se diferentieze, orasele vor deveni din ce in ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.

Adriana Tabac, Director Marketing si Comunicare, EY Romania: ”La fel ca in alte tari, orasele din Romania se confrunta, pe langa problemele demografice, cu provocari legate de dezvoltarea si durabilitatea infrastructurii, sanatatea populatiei, bunastarea si facilitatile de locuire. Costurile ridicate, poluarea, schimbarile climatice si cresterea traficului au deja efecte reale asupra populatiei urbane, continuand sa constranga din ce in ce mai mult atractivitatea oraselor mari si capacitatea lor de a creste, fapt constatat in intreaga lume.”