Agenda Constructiilor
Joi, 28 Martie 2024
Frontale
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - FILIP & Co: Guvernul modifica legislatia privind achizitiile publice printr-o OUG
FILIP & Co: Guvernul modifica legislatia privind achizitiile publice printr-o OUG
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Elena Icleanu 16 Iul 2020 05:43
Dupa declararea neconstitutionalitatii in totalitate a OUG 23/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizitiilor publice („OUG 23/2020”), Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din 9 iulie, un nou proiect de ordonanta de urgenta privind unele masuri in domeniul achizitiilor publice, care reia si califica, in mare parte, masurile initial promovate prin OUG 23/2020. Motivele principale care au stat la baza adoptarii noului act normativ publicat in Monitorul Oficial nr. 614 din 13 iulie 2020 includ nevoia de a asigura o claritate mai mare a prevederilor legale ce reglementeaza materia achizitiilor publice, precum si o mai buna corelare cu sensul urmarit de legislatia europeana in domeniu, implementarea unor masuri urgente pentru perfectionarea si flexibilizarea sistemului achizitiilor publice, cresterea predictibilitatii duratei procedurilor de achizitie publica, si nu in ultimul rand, asigurarea judecarii cu celeritate a litigiilor in domeniul achizitiilor publice, in scopul incurajarii investitiilor publice de importanta strategica pentru Romania.
 
Principalele modificari aduse de Ordonanta nr. 114/2020 privind modificarea si completarea unor acte normative cu impact in domeniul achizitiilor publice („OUG 114/2020”) vizeaza aspecte de interes pentru mediul privat atat in ceea ce priveste derularea procedurilor de achizitie publica, cat si cu privire la initierea si solutionarea eventualelor litigii nascute din sau in legatura cu aceste proceduri. Cele mai importante modificari aduse de OUG 114/2020 sunt tratate mai jos.
 
Astfel, in ceea ce priveste posibilitatea operatorilor economici de a controla si evita divulgarea informatiilor cuprinse in ofertele depuse prin marcarea acestor oferte ca fiind confidentiale, se clarifica faptul ca autoritatea contractanta nu poate dezvalui aceste informatii, insa doar atunci cand acestea sunt indicate si dovedite de catre operatorii economici ca fiind confidentiale. De asemenea, caracterul confidential se interpreteaza si se aplica proportional, doar asupra datelor/informatiilor indicate si dovedite ca fiind confidentiale intrucat sunt: clasificate, date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuala, si nu asupra intregii oferte. Mai mult, noutatea legislativa rezida in faptul ca ofertele trebuie sa fie insotite de dovada ce confera caracterul de confidentialitate partilor din oferta indicata ca atare, fara insa a se preciza in ce poate consta aceasta dovada. Ramane de vazut in ce masura aceasta lacuna legislativa isi va gasi raspunsul intr-o viitoare completare a legislatiei secundare in materie sau din aplicabilitatea practica a principiului.
 
In vederea flexibilizarii prevederilor legale, in cazul serviciilor sociale si a altor servicii specifice (e.g., servicii de sanatate, social administrative, de invatamant, de asigurari sociale obligatorii, servicii juridice, servicii hoteliere si restaurante etc.), procedura de atribuire ar urma sa fie una proprie, singura obligatie a autoritatii contractante fiind de a respecta principiile ce guverneaza materia achizitiilor publice. In plus, in cazul achizitiei serviciilor a caror valoare depaseste pragurile valorice peste care devine obligatorie publicarea anuntului de participare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene („JOUE”), autoritatea este tinuta de a-si face cunoscuta intentia de a achizitiona aceste servicii si de a publica un anunt de atribuire.
 
Mai departe, cu privire la modul de realizare a consultarii de piata, legislatia prevede posibilitatea operatorilor economici care au participat la aceasta etapa sa poata participa si la procedura de achizitie subsecventa, insa conditionat de adoptarea de catre autoritatea contractanta a unor masuri pentru a se asigura ca participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natura a denatura concurenta. Prevederea din OUG 23/2020 a fost preluata mutatis mutandis in noua OUG 114/2020, in sensul in care masurile adoptate urmeaza sa fie justificate in raportul procedurii. Desi clarificarea este binevenita, se ridica intrebarea de ce o asemenea justificare nu este inclusa si in rezultatul procesului de consultare a pietei ce urmeaza a fi publicat in SEAP inainte de data initierii procedurii de atribuire, asa cum este acesta prevazut de normele de implementare. O asemenea abordare ar reprezenta o materializare deplina a principiilor transparentei, tratamenului egal, nediscriminarii si proportionalitatii, direct aplicabile in materia achizitiilor publice.
 
In ceea ce priveste motivele de excludere de la procedura de atribuire, noua OUG 114/2020 include prevederi menite sa completeze reglementarea anterioara. Astfel, in cazul in care o autoritate contractanta are cunostinta ca un operator economic participant la procedura si-a incalcat obligatiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contributiilor la bugetul general consolidat, este obligata sa-l excluda de la procedura atunci cand acest lucru a fost stabilit printr-o hotarare judecatoreasca sau decizie administrativa avand caracter definitiv si obligatoriu in conformitate cu legea statului in care respectivul operator economic este infiintat sau cu cele ale statului membru al autoritatii contractante. S-a avut astfel in vedere clarificarea si eliminarea situatiilor artificiale de excludere de la o procedura de atribuire in ceea ce priveste plata taxelor si impozitelor. Mai departe, in cazul operatorului economic care a participat anterior la pregatirea procedurii de atribuire, fapt de natura a conduce la o distorsionare a concurentei ce nu poate fi remediata prin masuri de o severitate mai redusa, ci numai prin excluderea acestuia de la procedura, noua OUG 114/2020 prevede ca, inainte ca autoritatea contractanta sa excluda din procedura un operator economic care se afla in aceasta situatie, aceasta trebuie sa-i acorde respectivului candidat/ofertant posibilitatea de a demonstra ca implicarea sa in pregatirea procedurii de achizitie nu este de natura a denatura concurenta. Aceasta completare are menirea de a acorda si operatorilor economici participanti la pregatirea procedurii de atribuire posibilitatea de a furniza dovezi in sensul in care motivele de exlcudere nu le sunt aplicabile, sau dovezi care sa arate ca au luat si implementat anumite masuri pentru a-si demonstra in concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere. 
 
Ceea ce adauga noua OUG 114/2020 in plus fata de reglementarea anterioara este legat de evaluarea efectiva a dovezilor furnizate de catre operatorii economici vizati. Prevederea este preluata din textul OUG 23/2020 si statueaza, astfel, ca aceasta evaluare urmeaza a se face de catre autoritatea contractanta, tinand seama de gravitatea si circumstantele particulare ale motivului de excludere (infractiune sau abatere) avut in vedere. Nici legislatia primara, nici cea secundara nu includ insa mai multe prevederi pentru a ghida autoritatile contractante in realizarea unei asemenea evaluari. Jurisprudenta nationala este, de asemenea, insuficienta pentru a putea genera anumite directii in acest sens. In conditiile in care profesionalizarea aparatului implicat in derularea procedurilor de achizitie publica din Romania este inca in curs de perfectionare, iar numarul functionarilor publici la nivel de autoritati contractante este, de multe ori, insuficient, obiectivitatea, legitimitatea si autoritatea unei asemenea evaluari ridica semne de intrebare si, posibil, noi motive de contestare. De altfel, jurisprudenta recenta a Curtii Europene de Justitie pare sa indemne spre o abordare conform careia examinarea caracterului adecvat al masurilor corective luate de un operator economic trebuie sa fie incredintata autoritatilor judiciare, cu conditia ca regimul national instituit in acest scop sa respecte toate cerintele prevazute de Directivele Europene in acest sens si ca procedura aplicabila sa fie compatibila cu termenele impuse de procedura de atribuire a contractelor. La nivel doctrinar, exista si recomandari de numire/ infiintare a unor institutii special insarcinate cu o asemenea evaluare la nivel national, menite sa degreveze sarcina instantelor de judecata sau ale forurilor judiciare specializate in materie de achizitii publice. Ramane de vazut in ce masura „clarificarea” adusa de OUG 114/2020 se dovedeste a fi una potrivita sau va face obiectul unor modificari subsecvente.
 
Termenul pentru prezentarea documentelor justificative de catre ofertantul clasat pe primul loc, care dovedesc informatiile cuprinse in Documentul Unic de Achizitie European, a fost stabilit la 5 zile lucratoare in cazul procedurilor simplificate, si  incepe sa curga numai dupa intocmirea clasamentului. Acest termen poate fi prelungit cu inca maxim 5 zile lucratoare, la solicitarea motivata a ofertantului respectiv. Tot in cazul procedurilor simplificate, organizate pentru  atribuirea contractelor din cadrul proiectelor de infrastructura finantate din fonduri europene, operatorii economici pot beneficia de doua sanse de a prezenta  clarificari/completari ale documentelor prezentate de acestia in cadrul ofertelor sau solicitarilor de participare pe parcursul procesului de evaluare, in situatia in care informatiile sau documentele prezentate sunt incomplete sau eronate sau in situatia in care lipsesc anumite documente.
 
Pentru accelerarea finalizarii procedurilor de atribuire si eficientizarea procesului de evaluare, OUG 114/2020 introduce noi termene clare in care autoritatea contractanta trebuie sa intocmeasca raportul procedurii cuprinse intre 20 si 100 de zile lucratoare calculate de la data limita de depunere a ofertelor, in functie de tipul procedurii pentru care a optat, si impune publicarea raportului intermediar si a raportului procedurii in SEAP in aceeasi zi cu transmiterea comunicarii privind rezultatul procedurii, cu respectarea caracterului confidential al informatiilor marcate si dovedite ca atare de catre operatorii economici participanti.
 
Nu in ultimul rand, pentru a asigura conformitatea cu prevederile directivelor in materie, OUG 114/2020 aduce clarificari in ceea ce priveste modificarea substantiala a unui contract de achizitie publica si prevede ca modificarea unui contract sau a unui acord-cadru, pe durata sa, este considerata a fi substantiala doar atunci cand, prin aceasta modificare, contractul sau acordul-cadru prezinta caracteristici care difera in mod substantial de cele ale documentului initial. De asemenea, pentru asigurarea transparentei, autoritatile contractante urmeaza sa publice in SEAP toate modificarile contractelor de achizitie publica sau ale acordurilor-cadru, astfel incat sa rezulte durata si pretul final la finalizarea acestora sau la incetarea din orice motive. Desi aspectele legate de modificarile contractului de achizitie publica sunt detaliate pe larg intr-o instructiune emisa de Autoritatea Nationala pentru Achizitii Publice („ANAP”) inca din 2017, apreciem ca acesta ar fi fost un prilej bun ca Guvernul sa implementeze o serie de reguli clare si la nivelul legislatiei principale sau secundare avand in vedere tendinta instantelor judecatoresti de a cataloga „legislatia tertiara” drept un simplu instrument de indrumare.  
 
In ceea ce priveste modificarile aduse de OUG 114/2020 legii privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, acestea sunt legate de transpunerea corecta a prevederilor directivei europene in materie. Cele mai importante modificari vizeaza stabilirea criteriilor de atribuire a unui contract de concesiune, in sensul ca entitatii contractante nu i se atribuie o putere discretionara in sensul unei libertati nelimitate de alegere a acestor criterii, fara insa a oferi mai multe detalii in acest sens. Totodata, in cazul in care entitatea contractanta primeste o oferta care propune o solutie inovatoare cu un nivel exceptional de performanta functionala, care nu ar fi putut fi prevazut de catre o entitate contractanta diligenta, aceasta poate, in mod exceptional, sa modifice ordinea criteriilor de atribuire, pentru a tine seama de solutia inovatoare respectiva. In acest caz, daca criteriile de atribuire au fost publicate la momentul publicarii anuntului de concesionare, iar ordinea de importanta a acestora se modifica pentru a tine seama de solutia inovatoare ofertata, entitatea  contractanta  va publica  un  nou  anunt  de concesionare, cu respectarea termenelor minime prevazute de legislatie, si pentru a asigura informarea transparenta, egala, nediscriminatorie si proportionala a tuturor participantilor la procedura. Nici in acest caz nu se prevad mai multe detalii referitoare la criteriile necesare pentru a stabili ca o oferta reprezinta o solutie inovatoare cu un nivel exceptional de performanta functionala, astfel ca, cel mai probabil, ar trebui sa se interpreteze prin raportare la definitia „inovarii” din Directivele Europene in materie si, eventual, la alte ghiduri disponibile la nivel national / european, in functie de obiectul concesiunii avute in vedere.
 
Sub aspectul legislatiei remediilor si cailor de atac in materia achizitiilor publice, modificarile aduse legislatiei fie reiau intr-o forma adaptata o parte dintre modificarile introduse initial prin OUG 23/2020, fie legifereaza expres anumite aspecte cu privire la care s-a format deja o practica majoritara la nivelul instantelor. Exista si o serie de elemente noi cu privire la termene, taxe de timbru, cuantumul cautiunii si competenta de solutionare a unora dintre litigiile de achizitii publice.
 
In ceea ce priveste termenele procedurale pentru introducerea contestatiilor, OUG 114/2020 aduce mai multe modificari importante:
  • sunt uniformizate termenele procedurale aplicabile in diferite etape ale contestatiei sau plangerii, stabilindu-se ca toate aceste termene se raporteaza la zile calendaristice, fiind eliminate trimiterile la zilele lucratoare. Se asigura astfel o abordare integrata si coordonata a normelor ce reglementeaza materia achizitiilor publice, in conditiile in care legile cadru definesc termenul de zile prin raportare la zile calendaristice, ca regula generala, referinta la zile lucratoare reprezentand exceptia;
  • termenul de contestatie de 5 zile prevazut anterior pentru contestatiile avand ca obiect procedurile de atribuire a caror valoare este sub pragurile valorice ce impun publicarea anuntului de participare in JOUE se mareste la 7 zile calendaristice, din dorinta de a oferi un timp suficient pentru redactarea contestatiilor in situatiile in care termenul initial de 5 zile poate include 2 zile de weekend. Observam ca legiuitorul a pastrat in continuare diferenta de termene pentru introducerea contestatiilor intre procedurile fara publicare in JOUE si cele cu publicare (7 zile, respectiv 10 zile calendaristice), desi complexitatea contestatiei nu este neaparat dependenta de valoarea achizitiei;
  • pentru situatiile in care contestatia priveste continutul documentatiei de atribuire publicata in SEAP, OUG 114/2020 clarifica si stabileste ca data luarii la cunostinta (de la care se calculeaza termenul de contestare), este data publicarii documentatiei de atribuire. Observam ca din motive de transparenta, prin aceasta modificare legiuitorul revine la o forma anterioara a Legii nr. 101/2016, anterior abrogarii acesteia de OUG 45/2018;
  • se clarifica faptul ca formularea contestatiei nu suspenda si nici nu intrerupe termenul de asteptare, autoritatea contractanta avand dreptul de a semna contractul imediat ce obtine o decizie favorabila in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor („CNSC”); de asemenea, legiuitorul a consacrat legislativ si marirea termenului de asteptare de la 6 la 8 zile pentru a evita semnarea contractului inainte de expirarea noului termen de contestare de 7 zile (in loc de 5 zile calendaristice);
  • modificarile introduse prin OUG 114/2020 permit transmiterea contestatiilor si a actelor procesuale prin mijloace alternative (posta, fax sau mijloace electronice, cu confirmare de primire). Desi este evident ca legea remediilor nu deroga de la prevederile Codului de Procedura Civila care stabilesc ca actul de procedura poate fi depus atat prin scrisoare recomandata la oficiul postal sau printr-un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, credem ca ar fi fost util sa se mentioneze ca sunt permise si in acest caz transmiterea contestatiilor si a actelor de procedura prin serviciile de curierat rapid ori alte servicii specializate de comunicare;
  • s-a eliminat prevederea conform careia cererea de interventie depusa la CNSC urma sa fie comunicata si celorlalte parti in termen de 2 zile de la primire. Legiuitorul a optat de aceasta data pentru o solutie diferita, revenind intervenientului obligatia sa inainteze cerere de interventie atat catre CNSC, cat si catre autoritatea contractanta si contestator pana la expirarea termenului de formulare a interventiei. In caz de neconformare, cererea de interventie urmeaza sa fie respinsa ca tardiva;
  • termenele de solutionare a contestatiei (dupa cum contestatia este solutionata pe fond sau pe exceptie) sunt marite de la 15 la 20 zile si, respectiv, de la 5 la 10 zile. Apreciem ca si sub acest aspect, legiuitorul a ratat ocazia de a remedia o serie de probleme determinate de adoptarea unor termene diferite pentru solutionarea contestatiilor - de exemplu, depasirea termenului de 5 zile in cazul in care contestatiile au fost conexate, iar o parte dintre acestea au fost solutionate pe cale de exceptie, iar altele pe fond;
  • o alta modificare importanta este ca instantele vor fi obligate sa acorde un termen diferit pentru solutionarea contestatiei pe fond. O masura similara a fost adoptata si in ceea ce priveste rejudecarea contestatiei ca urmare a admiterii recursului, aceasta urmand sa se faca la un termen de judecata distinct si ulterior pronuntarii instantei a solutiei in ceea ce priveste recursul. Apreciem ca masura este binevenita avand in vedere complexitatea litigiilor de achizitii publice, majoritatea instantelor adoptand aceasta varianta si inainte de modificarile aduse de OUG 114/2020 in vederea respectarii principiilor oralitatii, contradictorialitatii si dreptului la aparare.
 
In ceea ce priveste taxele de timbru, modificarile vizeaza urmatoarele aspecte:
  • se clarifica faptul ca plangerea formulata impotriva deciziei pronuntate de CNSC este scutita de plata oricarei taxe judiciare de timbru. Desi la prima vedere textul pare redundant, solutia este oportuna in conditiile in care mai existau instante care considerau ca se datora taxa de timbru si in acest caz;
  • se reiau si prevederile adoptate initial prin OUG 23/2020, contestatiile formulate pe cale judiciara urmand sa se taxeze cu 2% din valoarea estimata a contractului de achizitie publica, dar nu mai mult de 100.000.000, recursul taxandu-se cu 50% din aceasta taxa. Autoritatile contractante, in schimb, raman scutite de obligatia achitarii taxei judiciare de timbru.
 
In legatura cu al doilea aspect, se impun mai multe comentarii. Intrucat prin Decizia CCR 221/2010, Curtea Constitutionala a Romaniei („CCR”) nu a analizat constitutionalitatea intrinseca a prevederilor OUG nr. 23/2020, nu este exclus ca CCR sa primeasca din nou sesizari cu privire la neconstitutionalitate acestor prevederi motivate pe ingradirea nejustificata a liberului acces la justitie. Similar cu criticile aduse anterior in spatiul juridic, apreciem si noi ca sarcinile pecuniare impuse operatorilor pot fi considerate disproportionate. Consideram ca neconstitutionalitatea provine inclusiv din raportarea legiuitorului la valoarea estimata a contractului, desi instantele solutioneaza cereri care au ca obiect si anularea, nulitatea sau executarea contractelor - or, valoarea efectiva a contractului este diferita de cea estimata in perioada atribuirii. Constitutionalitatea textului ramane indoielnica mai ales prin raportare la art. 56 alin. (1), ce a fost modificat de legiuitor - cererile raportandu-se in acest din urma caz la 2% din valoarea cererii (dar nu mai mult de 100.000.000 de lei). 
 
Cu privire la reglementarea cautiunii, legiuitorul stabileste o serie de reguli noi. Abordarea legiuitorului privind mentinerea cautiunii pare sa fie indreptatita avand in vedere informatiile publicate recent in Raportul de activitate al CNSC pe anul 2019. Conform Raportului, in intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2019 au fost formulate 2.803 contestatii, inregistrandu-se o scadere cu 22,72% a numarului de dosare fata de anul 2018. 
 
Astfel, distinct de clarificarea aspectelor referitoare la procedura restituirii cautiunii, celelalte elemente de noutate demonstreaza ca aceasta ramane esentialmente un mijloc de descurajare a contestatiilor:
  • cautiunea se va calcula tinand cont de doua elemente - atat prin raportare la pragurile valorice prevazute de legislatia primara, dar si in functie de momentul la care este formulata contestatia (inainte sau dupa depunerea ofertelor);
  • in cazul unei proceduri de atribuire a acordului-cadru, cautiunea se va raporta la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent ce se intentioneaza a se atribui in baza acordului-cadru respectiv.
 
Sub aspectul competentei de solutionare a litigiilor, apreciem ca este oportuna instituirea unei competente alternative teritoriale in legatura cu cererile privind acordarea de despagubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate in cadrul procedurii de atribuire si a celor privind anularea si nulitatea contractelor: in speta, Tribunalul, sectia de contencios administrativ si fiscal in circumscriptia caruia isi are sediul social/domiciliul reclamantul sau cel la care se afla sediul autoritatii contractante. In ceea ce priveste procesele si cererile care decurg din executarea contractelor administrative in prima instanta, se renunta la competenta instantei de drept comun, legiuitorul stabilind ca acestea se vor solutiona in prima instanta de catre sectia civila a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul autoritatii contractante sau in circumscriptia in care isi are sediul social/domiciliul reclamantul
 
Conform expunerii de motive, intentia legiuitorul a fost ca litigiile de acest fel sa fie solutionate in prima instanta doar de catre tribunale. Totodata, si in acest caz, observam ca s-a instituit o competenta teritoriala alternativa. 
Alte modificari aduse legii remediilor si cailor de atac in materia achizitiilor publice vizeaza (i) aspectele legate de obligatiile operatorilor economici de a declara si proba documentele cu continut confidential, 
asigurandu-se astfel coroborarea cu prevederile legislatiei-cadru, (ii) clarificarea aspectelor legate de conexarea cauzelor, aceasta masura avand drept scop evitarea deciziilor neunitare pentru aceeasi speta atunci cand procedura e impartita pe loturi, (iii) reintroducerea amendamentelor aduse initial prin OUG 23/2020 cu privire la solutionarea litigiilor si posibilitatea de a formula recurs, fiind mentinuta prevederea conform careia hotararea pronuntata in cazul proceselor care decurg din executarea contractelor administrative poate fi atacata numai cu apel, in termen de 10 zile (calendaristice) de la comunicare, precum si (iv) stabilirea faptului ca achizitia directa nu intra in competenta CNSC de solutionare a contestatiilor (similar cu modificarile aduse prin OUG 23/2020).
 
Concluzii
Desi modificarile introduse prin OUG 114/2020 sunt, in marea lor majoritate, binevenite din perspectiva armonizarii legislatiei nationale cu cadrul legal european, a cresterii gradului de claritate a prevederilor legale sau a urgentarii solutionarii contestatiilor, apreciem ca anumite aspecte pe care mediul privat le-ar fi dorit reglementate sau clarificate au ramas deschise discutiilor si susceptibile de a beneficia de clarificare sau interpretare, cel putin deocamdata, prin intermediul solutiilor pronuntate de forurile judiciare competente sau prin intermediul unor noi instructiuni emise de ANAP. In acest context, nu excludem ca in viitorul nu foarte indepartat sa fim din nou in situatia in care cadrul normativ in materie de achizitii publice sa sufere amendamente suplimentare, situatie in care consultarea pro activa a mediului de afaceri si cunoasterea prioritatilor acestuia s-ar putea dovedi mai mult decat oportuna.

*** Articol realizat de Carmen Calabache - Associate (foto stanga) si Oana Voda - Senior Associate (foto dreapta) la Filip & Company.
 
Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
hiltiALLBIMRAWLPLUGABONARE REVISTE
ROCKWOOL 196
Editia
IANUARIE/FEBRUARIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 180 (Ianuarie-Februarie 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
rigips
MAKITA
ness project
FRONTALE
leviatan
Acvatot 2019
concelex
strabag nivel 1
ERBASU CONSTRUCT
noark
quadratum
CDS
Ubitech
theda mar
viarom
CONCEPT STRUCTURE

Parteneri

top 500
AHK 2022
HABITAT
FPSC_2019
econet
top 500
AICPS_30
ROGBC 2016
top 500
ef-de-n

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigeretamplarie aluminiu Termopan Salamander