Managerii din Romania estimeaza o revenire economica in 2022, considerand fondurile europene ca fiind sansa principala in redresarea economica, potrivit unui studiu realizat in Romania de Horváth & Partners (HuP), companie de consultanta in management cu peste 1.000 de experti si birouri in Europa si Orientul Mijlociu.

Anul trecut, Horváth & Partners a lansat o initiativa de ampla consultare a mediului de afaceri, inclusiv a celui din Romania, prin care a discutat cu un numar semnificativ de top manageri din companii din toate domeniile de activitate. Majoritatea considera ca prioritatile momentului sunt digitalizarea si decarbonatarea, alaturi de realinierea strategiilor si adaptarea la noi modele de business, care sa raspunda provocarilor actuale.

"Studiul a fost facut dupa o metodologie folosita de HuP la nivel international. Pentru Romania chestionarul a fost completat si cu sectiunea referitoare la tema fondurilor europene, tema pe care am considerat-o de maxima importanta in contextul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, dar si a sansei pe care aceste fonduri le reprezinta pentru relansarea economica. Studiul arata ca majoritatea executivilor din Romania considera fondurile EU ca fiind sansa principala in redresarea economica, 53% declarandu-se foarte interesati de acest subiect. Studiul mai arata ca majoritatea executivilor nu vad o redresare economica completa in 2021. Sperantele de a ne intoarce la nivelul anului 2019 se leaga de anul 2022: aproximativ 80% din respondenti in studiul international, respectiv 60% la cel facut in Romania. De precizat ca studiul a fost derulat in cea mai mare parte in 2020, inainte de ceea ce acum numim «valul 2 sau 3» al pandemiei, in consecinta e posibil ca aceste rezultate sa fie in zona mai degraba optimista", a declarat Kurt Weber (foto), Director General al Horváth & Partners Romania.

 

Realizarea unei strategii nationale de investitii aliniata cu Green Deal este prioritara pentru Romania, potrivit Horvath & Partners. Principalele tinte ale Green Deal la nivel EU, pana in 2030, vizeaza cresterea eficientei energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% si scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera, cu cel putin 55%.

Potrivit Studiului CxO, Green Deal se reflecta in prioritatile executivilor: digitalizarea si decarbonatarea domina agenda, dar nu si inovarea.

"Provocarile aduse de criza sanitara sunt, dupa ultimele informatii, departe de a se fi incheiat. Estimarile organismelor internationale (IFM,WB) apreciaza ca aceasta criza economica este cea mai grava de la al II-lea Razboi Mondial, mult mai grava decat criza din 2009. Aceasta provocare vine, insa, pentru Romania si cu o sansa extraordinara, peste 80 miliarde EUR, care ar trebui sa fie fundamentul unei recuperari rapide, dintre acestea circa 30 miliarde de euro alocate prin Planul National de Redresare si Recuperare (PNRR)", a precizat Catalin Stancu, Associated Senior Expert la Horvath & Partners.

Green Deal este cel mai ambitios plan de reconciliere a economiei cu planeta si este, in acelasi timp, cel mai pragmatic mod de a stabili tinta - o economie neutra in emisii de carbon pana in 2050. Din perspectiva Romaniei, Green Deal este in primul rand o sansa extraordinara de redefinire a competitivitatii economice.

In ultimii ani, Romania a inregistrat unul dintre cele mai mari preturi ale energiei electrice din Uniunea Europeana pe piata en-gros, avand in 2018 cel mai ridicat al patrulea pret, dupa Cipru, Grecia si Spania, conform statisticilor Eurostat. Aceeasi tendinta s-a pastrat si in 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, dupa o crestere de 16% in 2018, in conditiile unei cereri constante. Reprezentatii Horváth & Partners considera ca, daca lipsa de competitivitate a preturilor energiei electrice se pastreaza pe termen lung, aceasta risca sa afecteze competitivitatea tuturor industriilor.

 

Prioritatea zero in acest pentru Romania este realizarea unei Strategii Nationale aliniata cu Green Deal, spune Catalin Stancu, adaugand: "Romania trebuie sa fie capabila sa absoarba aproximativ un miliard de euro pe luna, echivalentul celor 80,4 miliarde euro (din exercitiul multianul curent si fondurile de reconstructie si redresare). In exercitiul bugetar anterior, Romania a avut la dispozitie in FESI (Fondurile Europene Structurale si pentru Investitii) 30,8 miliarde euro, iar la incheierea exercitiului bugetar anterior (la 31.12.2020) aveam un grad de absorbtie de 50%, adica aproximativ 15,5 miliarde euro. Chiar si luand in calcul regula n+3 (adica banii exercitiului actual se pot trage pana in 2023), e foarte probabil ca vom avea nevoie de o performanta de cel putin 3 ori mai buna (iar intr-o varianta mai pesimista ar trebui ca in aceeasi perioada de timp sa atragem de 5 ori mai multi bani). Mai mult, pentru cei peste 30 miliarde euro din PNRR toate proiectele ar trebui sa fie aprobate si contractele semnate pana in 2023 si integral utilizate pana in 2026".

Romania trebuie sa declare prioritate zero absorbtiei integrale a fondurilor europene avute la dispozitie, precum si utilizarea acestora in domeniile care creeaza competitivitate pe termen lung.

"Intre prioritati se afla digitalizarea si energia regenerabila, inclusiv tehnologiile emergente adiacente, in principal hidrogenul, care ar trebui sa determine preturi competitive ale energiei electrice peste cativa ani. Este vital ca, in cel mai scurt timp, Romania sa puna la punct o Strategie Nationala eficace de utilizare a fondurilor europene si pasii prin care se va asigura absorbtia integrala a acestora. Nu este doar sarcina autoritatilor sa intocmeasca un astfel de program, ci trebuie angrenate si companiile, inclusiv cele private, intregul mediu de afaceri care este direct interesat de clarificarea si gasirea celor mai adecvate raspunsuri la provocarile actuale. Horváth & Partners are in plan sustinerea si implicarea intr-un astfel de demers, atat prin prisma activitatii de consultanta de management, cat si a experientei de peste patru decenii in derularea a numeroase proiecte locale si regionale, inclusiv in ceea ce inseamna tehnologia hidrogenului", a spus Kurt Weber.

 

"Romania trebuie sa se implice in tehnologiile care produc si utilizeaza hidrogen obtinut fara emisii sau prin captarea acestora, pentru a putea avea o pozitie in cursa tehnologiilor viitorului, pe baza de energie curata. Suntem in postura in care am putea avea avantajul competitiv de a fi una dintre putinele tari cu rezerve semnificative de gaz natural. Acesta, in combinatie cu tehnologii de captare a carbonului, ar putea fi una dintre cele mai competitive tehnologii de producere a hidrogenului albastru, adica hidrogen fara emisii de gaz de sera", considera Catalin Stancu.

Acesta apreciaza: "Hidrogenul pare sa fie «vedeta» acestui deceniu si desi nu este o tehnologie noua, combinatia de hidrogen cu energia electrica din surse regenerabile (RES) si versatilitatea acestui element chimic par sa asigure un fel de «panaceu universal» in tranzitia catre o economie cu emisii zero: de la rezolvarea marii probleme a productiei intermitente a energiei electrice din surse regenerabile (RES), la utilizarea in industria chimica sau a otelului, la combustibili sintetici, celule de combustie, incalzire sau producere de energie electrica.

Nu intamplator hidrogenul este acum considerat «the missing link», sunt inventariate peste 40 de tipuri de aplicatii in diverse domenii industriale.

Romania ar trebui sa intre cel putin in logica unor proiecte pilot la scara industriala, mai ales ca acest tip de tehnologie va fi finantabila probabil din mai multe tipuri de fonduri europene".

UE estimeaza in Strategia Hidrogenului lansata in iulie 2020 o dezvoltare exploziva a capacitatilor de productie, in principal hidrogen verde, de la aproximativ 6000 MW la 80.000 MW in 2030, dintre care 50% in interiorul UE. Germania isi propune un plan finantat cu 9 miliarde EUR, Franta de 2 miliarde, in tarile nordice sunt in dezvoltare proiecte la scara industriala in diversele tehnologii de producere a hidrogenului.

"Exista companii, printre care se numara si Horváth & Partners, care pot oferi experienta acumulata deja si cunostinte specifice, pentru a sprijini elaborarea unei Strategii Nationale a Hidrogenului, pana la sustinerea proiectelor marilor companii sau accesul cu aceste proiecte la finantarile UE pentru dezvoltare tehnologica. Indiferent ca vom fi si noi in linia intai sau nu, trebuie sa tinem cont ca majoritatea membrilor UE au deja strategii avansate si isi propun sa aloce miliarde de euro in sustinerea acestora. Este in mod cert momentul ca Romania sa depuna eforturi substantiale pentru a ajunge in elita tehnologica a UE, prin adoptarea unei Strategii si a unui Plan al Hidrogenului verde, care sa permita companiilor locale sa concureze cu sanse egale in aceasta cursa tehnologica, in a carei coada nu ne permitem sa ramanem. In prezent, aceasta tema se afla printre primele din agenda Horváth & Partners in 2021 si ne dorim sa avem alaturi de noi cat mai multe companii de consultanta specializata cu experienta dovedita si care pot sprijini real elaborarea unor strategii complexe, dar si a proiectelor care sa fie finantabile din Fonduri UE", a conchis Kurt Weber.

Pentru a consulta varianta integrala a studiului "Prioritati majore post-Corona. Redresare economica si fonduri europene" (CxO 2021), click aici!

***

Horváth & Partners este companie internationala de consultanta de top cu o experienta de peste 30 de ani si o prezenta locala semnificativa. Cu peste 1.000 de angajati in Europa si Orientul Mijlociu, grupul are competente de baza in domeniile de management al organizatiei si optimizarea performantei si avem un important portofoliu de clienti din industrii precum energie, utilitati, petrol & gaze, bunuri de larg consum, financiara, auto, transport, retail etc.