Ministerul Finantelor Publice a publicat recent datele despre bugetul general consolidat la primul semestru al acestui an. Pentru a intelege evolutia unor fenomene, am analizat bugetul din primul semestru aferent ultimilor 8 ani. Mai jos explic cauzele deteriorarii deficitului fiscal si de ce aceasta evolutia are efecte negative asupra mediului de afaceri.

1. Deficitul fiscal inregistrat la primul semestru 2018 este de -14,96 mld RON, cel mai ridicat din ultimii 8 ani, de aproape 2,4 ori peste nivelul inregistrat in aceasta perioada a anului anterior. Cel mai ingrijorator este ritmul accelerat de crestere al deficitului fiscal. Astfel, deficitul fiscal inregistrat in primul trimestru a fost de 4,5 mld RON, in timp ce trimestrul doi a inregistrat un deficit fiscal aditional de 10 mld RON (dublu).

2. Deficitul fiscal record este cauzat de cresterea cheltuielilor publice (+19%) mult mai accelerata decat avansul veniturilor publice (+12,6%). Decalajul dintre cele doua, atat din perspectiva ritmului de crestere, cat si a sumelor absolute, este cel mai ridicat din ultimii 7 ani. Aceasta reflecta o rigiditate a cheltuielilor curente, relativ la veniturile fiscale nesigure - „punem caruta inaintea boilor”. Realitatea este mult mai grava, in conditiile in care veniturile publice sunt umflate artificial prin inregistrarea fondurilor structurale si pentru dezvoltare rurala (prefinantari) si a subventiilor pentru fermieri. Daca eliminam din veniturile statului (cum ar fi normal) veniturile consemnate in dreptul platilor directe in agricultura (deoarece acestea tranziteaza bugetul, nu sunt permanente), atunci veniturile publice ar creste cu 6%-7%. Privind catre viitor, ritmul de crestere al veniturilor publice ar trebui sa decelereze, in contextul in care economia incetineste mult mai repede decat era prognozat. Astfel, in acest ritm, deficitul fiscal ar trebui sa depaseasca 4% din PIB pe parcursul acestui an.

3. Autoritatile fiscale nu reusesc sa capteze cresterea economica la nivelul potential, in conditiile in care veniturile fiscale din TVA cresc mult mai lent decat avansul consumului. Astfel, veniturile din TVA cresc cu 3,3% in primul semestru al acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce veniturile din comertul cu amanuntul si ridicata cresc cu 7,5%. In 2017 consumul a crescut cu 10%, dar veniturile din TVA au crescut doar cu 3,6%. Aceasta reflecta cresterea evaziunii fiscale si a economiei subterane, precum si probleme grave la eficienta colectarii veniturilor publice.

4. Cheltuielile cu salariile si asistenta sociala inregistreaza cel mai accelerat ritm de crestere din ultimii 8 ani. Astfel, inregistram o crestere de 24% la categoria cheltuielilor de personal (dupa o crestere cu 19% in primul semestru al anului anterior) si +14% la asistenta sociala, aceste doua componente cumuland 62% din cheltuielile publice. Aceasta reflecta rigiditatea cheltuielilor publice, deoarece majoritatea sunt recurente.

5. Cresterea salariului mediu nu se reflecta in dinamica veniturilor fiscale din salarii si venit. Acestea reprezinta constant intre 1,2%-1,4% din PIB in primul semestru din ultimii 8 ani, desi salariul mediu brut nominal a crescut cu 56% in aceasta perioada, iar inflatia cumulata a fost de aproximativ 11%. Aceasta reflecta cresterea muncii la negru.

6. Cresterile de salarii se reflecta in avansul consumului, care alimenteaza presiuni inflationiste semnificative in contextul unei productii domestice limitate. Astfel, inflatia anuala creste la 5,4% in luna Iunie. Dobanzile din piata monetara interbancara cresc in linie cu inflatia, in contextul lansarii unei politici monetare restrictive intr-un ritm acomodativ (gradual) de catre BNR. ROBOR cu maturitate la 3 luni a fost cotat vineri (27 iulie) la 3,45%, de 3,5 ori mai mult decat aceeasi perioada a anului anterior.

7. Romania inregistreaza cel mai ridicat nivel al inflatiei din UE in primul semestru al acestui an (ilustrarea in graficul 7.1) si ritmul de crestere este mult mai accelerat comparativ cu media inregistrata de tarile din UE(28).

8. Inflatia in crestere si orientarea consumului catre importuri (in conditiile unei productii domestice limitate din cauza investitiilor timite din mediul privat) alimenteaza presiuni asupra monedei nationale, care se depreciaza in raport cu EUR si USD.

9. Deficitul este finantat la costuri pe termen scurt din ce in ce mai mari. Astfel, costul obligatiunilor emise de statul Roman cu maturitate la 12 luni a crescut la 3,34%, de aproape 4 ori mai mari decat nivelul inregistrat anul trecut pe vremea aceasta. Aceasta reflecta faptul ca investitorii privesc cu ingrijorare aceste evolutii, riscul perceput este in crestere si, implicit, dobanzile cerute sunt mai mari.

10. Toate aceste evolutii accelereaza fenomenul polarizarii din mediul de afaceri si pun presiune in mod special pe companiile mici si mijlocii. Companiile cu venituri sub 1 mil EUR inregistreaza o cifra de afaceri consolidata la finalul anului 2017 de 194 mld RON, cu 14% mai putin comparativ cu nivelul inregistrat la finalul anului 2008, respectiv 225 mld RON. Astfel, aceste firme concentreaza doar 14% din veniturile consolidate la nivelul intregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu 26% la finalul anului 2008. Veniturile companiilor mici au scazut si mai mult, in contextul cresterii veniturilor companiilor mari (veniturile companiilor care inregistreaza o cifra de afaceri peste 1 mil EUR au crescut de la 640 mld RON in 2008 la 1.158 mld RON in anul 2017. Polarizarea prin concentrarea veniturilor in randul firmelor mari reflecta diminuarea paturii de mijloc si scaderea competitivitatii generale a mediului de afaceri activ in Romania. Implicatiile pentru dezvoltarea stabila a tarii sunt nefavorabile, deoarece patura de mijloc are rolul de amortizare a socurilor negative pe parcursul etapelor de recesiune din ciclul economic. Mai exact, putem observa o volatilitate ridicata in perioada urmatoare in ceea ce priveste profitabilitatea companiilor, evolutia locurilor de munca, consumul si increderea consumatorului - Ilustrarea in graficul 10.1. De asemenea, companiile cu venituri sub 1 mil EUR inregistreaza in ultimul deceniu o cifra de afaceri medie intre 0,11 - 0,13 mil RON pentru fiecare angajat, aproape de patru ori mai putin decat media inregistrata de companiile mari (cu venituri peste 1 mil EUR) la finalul anului 2017 (acestea din urma inregistrand o dublare a eficientei muncii in ultimul deceniu). Desi salariul mediu nominal net a crescut in aceasta perioada de la 1.700 RON (anul 2008) la aproximativ 2.700 RON (anul 2017), nivelul cifrei de afaceri / angajat a ramas stabil la un nivel modest in cazul microintreprinderilor. Astfel, companiile mici au avut de suferit deoarece competitivitatea scazuta a acestora a fost depasita de cele cincisprezece majorari consecutive ale salariului minim pe economie in ultimul deceniu, alimentand cresterea costurilor.