Gradul de indatorare al mediului de afaceri activ in Romania creste la maximul ultimului deceniu, investitiile pe termen lung scad la nivelul minim al ultimului deceniu iar capitalul de lucru a devenit negativ (companiile depind de rostogolirea datoriilor pe termen scurt). Aceste fenomene sunt mai accelerate in randul companiilor mici, recent infiintate si mai apropiate de Est.

1. Investeste pe termen lung (active imobilizate) cu resurse atrase pe termen lung (capitaluri permanente = capitaluri proprii + datorii pe termen lung), de preferat cu profituri reinvestite in companie.

Daca profiturile sunt insuficiente pentru a finanta investitiile pe termen lung, incearca o capitalizare a companiei, atragerea unui credit de la entitati afiliate (daca exista companii in grup) sau contracteaza un credit bancar pe termen lung dedicat proiectului (credit pentru investitii).

Ai grija sa consideri diferite scenarii de stress cu privire la evolutia beneficiilor investitiei sau nivelul dobanzii;

2. In masura in care mixul de solutii de finantare de la punctul anterior nu genereaza sumele necesare pentru a sustine investitiile pe termen lung, incearca sa atragi un investitor strategic (spre exemplu: un fond de investitii cu experienta in sectorul tau de activitate).

Un asemenea partener nu iti va aduce doar resursele financiare necesare, ci va contribui si cu experienta manageriala, idei noi (diversitate in luarea celor mai bune decizii), un plus de credibilitate in radarul creditorilor (premisele unei finantari mai ieftine de la creditori), precum si alinierea intereselor actionarilor si a celorlalti parteneri strategici din companie (eliminarea conflictelor de interese).

O detinere partiala a unei companii in extindere sustenabila pe termen lung este mult mai valoroasa comparativ cu o pozitie majoritara sau singulara (completa) a unei companii vulnerabile cu risc major de insolventa

3. In masura in care nu gasesti un asemenea partener strategic, te poti orienta catre finantarea din piata de capital printr-o tranzactie IPO (Vanzare Publica Initiala), vanzand astfel un pachet minoritar sau chiar majoritar din companie. Astfel, resursele financiare atrase pot fi mai ieftine, iar compania trebuie sa urmeze rigorile de transparenta ale unei firme publice, cotate la bursa;

4. O alternativa ieftina de finantare este reprezentata si de emisiunea de obligatiuni corporative, prin care emitentul primeste o suma de bani (valoarea notionala, sau principalul) de la cumparator, cu obligatia de a plati o dobanda (rata cuponului) si de a rambursa principalul la scadenta;

5. Daca nici una dintre variantele de mai sus nu functioneaza, o alternativa de a converti o categorie de active fixe imobile (terenuri, in masura in care compania dispune de aceste resurse) in active fixe mobile mai productive (masini, echipamente), este vanzarea terenului respectiv si inchirierea inapoi pentru o perioada determinata.

Vanzarea terenului genereaza o suma de bani importanta la momentul initial, care poate fi folosita pentru finantarea integrala sau partiala a investitiei, urmand ca profiturile suplimentare generate de investitia respectiva sa acopere chiria aferenta utilizarii terenului.

Strategia poarta denumirea de „sell and lease back” (vinde si inchiriaza inapoi) si elibereaza un capital semnificativ anterior blocat in terenul respectiv, dar in acelasi timp, poate genera o plata importanta sub aspectul taxelor fiscale (in cazul in care terenul este vandut la o valoare superioara costului istoric de achizitie);

6. Daca nici una din variantele de mai sus nu poate fi abordata, iar investitia este absolut necesara (din cauza gradului foarte avansat de uzura fizica (deteriorare) sau morala (cauzat de progresul tehnologic) al masinilor si echipamentelor existente), poti initia o discutie cu cei mai importanti furnizori ai companiei pentru extinderea termenelor de plata in vederea finantarii investitiilor respective, cu urmatoarele conditii:

- comunicarea cu furnizorii sa fie bazata pe transparenta totala;

- investitia sa fie realizata in active sinergetice cu afacerea actuala, iar efectele benefice (veniturile si profiturile suplimentare) sa fie reorientate catre furnizori pentru reducerea termenelor de plata la nivelul anterior realizarii investitiei („inchiderea opt-ului financiar”, prin investitii pe termen lung care sa genereze profituri suplimentare reinvestite in companie si a caror incasare sa contribuie la reducerea termenului de plata al furnizorilor);

- este normal ca furnizorii sa-si exprime intentia de a inregistra activele achizitionate drept colateral pana la revenirea termenelor de plata la nivelul initial. Inregistrarea acestor garantii se realizeaza doar prin notar, iar informatia este publica pe site-ul AEGRM (unde se pot observa toate detaliile aferente garantiei: debitorul, creditorul, detaliile bunului oferit in garantie etc.).

Daca vorbim despre un prospect nou, necunoscut pana acum, care iti solicita o oferta insotita de credit comercial (termen de plata viitor si limita de credit), incearca sa-ti temperezi extazul comercial („bucuria unui nou client!”) cu o abordare mai conservatoare („cine este aceasta companie si de ce vine la mine?”), incercand sa gasesti raspunsurile la urmatoarele intrebari despre compania respectiva:

1. Ai respectat termenele de plata ale furnizorilor anteriori sau actuali?

O serie de informatii publice te pot ajuta sa-ti formezi o parere obiectiva: exista procese comerciale deschise impotriva companiei subiect:

- portal.just.ro;

- instrumente refuzate la plata (informatii care pot fi interogate prin intermediul unei banci);

- credite bancare restante (informatii care pot fi interogate printr-o banca, doar cu acordul firmei subiect interogate);

- structura grupului de companii relationate direct sau indirect prin actionar sau administrator (pentru a verifica daca actionarul respectiv a fost implicat in companii care au intrat in insolventa);

2. Ai solicitat nejustificat termene de plata extinse catre ceilalti furnizori, anteriori sau actuali, pentru a putea finanta investitii pe termen lung sau alte nevoi financiare?

Aplicand tehnica exemplificata mai devreme asupra firmei insolvente si cea cu risc scazut, poti constata daca firma respectiva a respectat principiul alinierii maturitatii activelor cu cel al pasivelor;

3. Termenul de plata solicitat de catre prospect nu ar trebui sa depaseasca durata cumulata de rotatie a stocurilor si de colectare a creantelor.

Daca acesta este mai mare, atunci compania respectiva iti solicita un termen de plata mai extins pentru a finanta posibile investitii pe termen lung, sau alte nevoie financiare ale companiei (ex: acordarea unor credite catre terte companii, plata unor dividende, rambursarea creditelor contractate de la banci, acoperirea unor cheltuieli care nu au legatura, in mod direct, cu activitatea firmei subiect);

4. Care urmeaza sa fie ponderea livrarilor efectuate de tine comparativ cu cele ale celorlalti furnizori?

Aceasta pondere se calculeaza foarte usor, prin simpla impartire a limitei de credit solicitate de catre compania respectiva cu soldul furnizorilor din bilantul aferent ultimului exercitiu financiar disponibil (sau, pentru o informatie mai actualizata, ultima balanta disponibila). Pozitia unui furnizor majoritar sau prioritar la plata este in general preferabila, dar in nici un caz suficienta. Daca exista diferiti furnizori secundari (posibili concurenti cu firma ta) care nu sunt platiti la timp si care nu mai pot esalona facturile la plata, acestia din urma pot cere insolventa firmei subiect, iar la masa credala prioritatea furnizorilor este stabilita doar in functie de garantiile obtinute si rangul acestora. Pentru articolul complet, click aici!