Cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape 3 ori din 2015 pana in 2019, de la 25 milioane de lei la 71 milioane de lei.

Intre anii 2015-2019, numarul mediu anual de beneficiari PPE participanti la targuri a fost de 395. In acelasi timp, numarul mediu anual de beneficiari participanti la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan si participanti la diverse targuri. In realitate, numarul beneficiarilor scade atunci cand sunt identificati participantii cu aceiasi asociati, din acelasi grup de societati, cu aceiasi administratori sau cu adrese identice.

Raportat la numarul de targuri si misiuni finantate in 2015, respectiv 2019, se constata ca numarul mediu al societatilor care au participat la targuri a scazut de la 9 firme/ targ si 8 firme/ misiune la 8 firme/ targ si 7 firme/ misiune. Asadar, cresterea cheltuielilor PPE, a avut loc fara extinderea, sau chiar cu restrangerea, numarului de societati beneficiare de finantare. Mai degraba, s-a marit finantarea catre acelasi numar de societati, arata o analiza a MEAT.

Analizand distributia sumelor de finantare catre societatile beneficiare, suma de bani medie cu finantarea societatilor pentru participarea la targuri a fost 118.000 lei in 2019. Cu toate acestea, o discrepanta importanta exista intre firmele care au mai beneficiat in trecut si cele noi (care nu au mai fost beneficiat de finantare si anii anteriori). Pentru firmele noi, suma medie a fost de 89.000 de lei, in timp ce pentru firmele care au fost finantate si in fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finantata in 2019 a fost de 145.000 de lei.

Raportat la numarul societatilor finantate in anul 2019 pentru participare la targuri internationale, peste jumatate din ele au fost finantate si in anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ele au avut legaturi prin intermediul asociatilor/ administratorilor comuni cu alte societati beneficiare din acelasi an si din anii precedenti. Totodata, in 2019, numarul de firme care nu au mai beneficiat de finantare si anii anteriori a fost sub 35% din beneficiarii anului 2019, insa dintre acestea aproximativ un sfert au avut acelasi tip de legaturi cu alte societati beneficiare din acelasi an si din anii precedenti.

Astfel, programul este departe de a „beneficia tuturor agentilor economici”, asa cum se pretinde. In ciuda acestui fapt, in „Bilantul PPE 2019” prezentat in sedinta Consiliului de Export din 23.12.2019, copresedintele consiliului noteaza succesul programului printr-un numar de „peste 900 de beneficiari”, noteaza MEAT.

Asadar, desi costurile PPE au crescut de aproape 3 ori, cresterea cheltuielii bugetare nu a reflectat neaparat o extindere a beneficiilor PPE catre un numar semnificativ mai mare de antreprenori, ci dublarea subventiei medii per beneficiar, care a crescut de la 63.000 de lei in 2015 la 118.000 de lei in 2019.

"Proiectul de fata vine pentru ca este necesara o politica de promovare a exportului care sa fie accesibila tuturor potentialilor exportatori, una care sa nu avantajeze anumiti beneficiari in defavoarea altora. Programele care dau banii statului preferential afecteaza existenta si succesul unor intreprinderi in defavoarea altora. Implementarea lor prin intermediul unui comitet central de decizie, chiar si in parteneriat cu anumite structuri private, contribuie la limitarea accesibilitatii acestor ajutoare si la crearea unui segment de firme conectate politic care sunt eterne beneficiare de ajutoare. Modul acesta de promovare a exportului provine dintr-o filosofie interventionist-socialista. In contrast cu aceasta, este necesara o abordare liberala caracterizata prin accesibilitate, egalitate in fata legii si responsabilitate. O asemenea abordare liberala poate fi realizata prin implementarea unui sistem de deductibilitate extinsa a cheltuielilor legate de activitatea de export pentru toate firmele care isi doresc acest lucru. Astfel, statul poate sa incurajeze exportul intr-un mod prin care sa poata beneficia orice intreprindere romana si fara a le favoriza pe unele in pofida altora. Acest sistem este accesibil tuturor, nu confera avantaje doar unor firme si, mai mult, incurajeaza responsabilitatea antreprenoriala a deciziilor de cheltuire a banilor. Incurajeaza responsabilitatea deoarece costul participarii la actiuni de promovare este impartit intre firma si stat. Astfel intreprinderile au stimulentul sa fie chibzuite cu cheltuielile ocazionate. Un astfel de stimulent nu exista atunci cand un organism central poate cheltui banii publici", subliniaza reprezentantii MEAT, intr-un comunicat.

Alte beneficii sunt reprezentate de extinderea optiunilor de evenimente pentru exportatori. Acestea nu ar mai fi decise in mod limitativ in cadrul Consiliului de Export, in functie de negocierea unui buget intre diferite sectoare. Ar deschide oportunitatea participarii exportatorilor la targuri si misiuni tintite pe piete sau nise alese conform propriilor nevoi si planuri de afaceri.

Nu in ultimul rand se evita costurile administrative, de implementare, contractarea in cadrul procedurilor de achizitii publice, costuri legate de implementarea masurilor Curtii de Conturi, litigiile generate si pierdute in legatura cu incidentele ivite in PPE.

Pentru a consulta proiectul de act normativ, click aici, iar pentru Nota de Fundamentare, click aici. Documentele sunt disponibile si in sectiunea de Transparenta decizionala de pe site-ul MEAT.