Despre semnatura electronica se cunosc destul de putine aspecte corecte din punct de vedere juridic, astfel incat, prin acest scurt articol, incercam sa aducem in discutie 4 dintre cele mai importante aspecte care ar trebui cunoscute.

Semnatura electronica poate aduce avantaje majore in ceea ce priveste eficienta desfasurarii activitatii societatilor comerciale, persoanelor fizice si nu in ultimul rand, eficienta autoritatilor publice, prin reducerea birocratiei si a volumului de munca. Timpul, costurile printarii si transmiterii documentelor in format fizic prin curier, statul la cozi in relatia cu autoritatile publice, sunt numai cateva dintre avantajele majore pe care utilizarea corecta a semnaturii electronice le poate aduce.

In Romania, prima lege privind semnatura electronica dateaza din anul 2001, iar la nivel european exista un Regulament din anul 2014, care este direct aplicabil in toate Statele Membre U.E. In plus, in luna martie 2020 a fost adoptata si o Ordonanta de Urgenta, prin care autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa primeasca inscrisurile semnate cu semnatura electronica.

Primul aspect care trebuie sa fie cunoscut este ca nu toate asa-zisele semnaturi electronice, acest termen fiind utilizat si inteles in mod eronat/incomplet, confera efectele juridice corecte. Spre exemplu, aplicarea imaginii/pozei semnaturii olografe pe un document, nu constituie semnatura electronica extinsa calificata.

Al doilea aspect care merita mentionat este ca, din punct de vedere legal, exista trei tipuri recunoscute de semnaturi electronice, si anume: semnatura electronica simpla, semnatura electronica extinsa/avansata si semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat - semnatura electronica extinsa calificata.

Al treilea aspect este ca doar semnatura electronica extinsa calificata are aceleasi efecte ca si semnatura olografa („semnatura de mana”), iar inscrisul electronic astfel semnat are aceeasi valoare juridica a unui inscris in format letric („pe suport de hartie”). Aceasta din urma presupune un dispozitiv (token utilizabil in baza unei parole) si un certificat calificat, emise de catre un furnizor autorizat, inclus intr-o lista care se regaseste pe site-ul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale. Semnatura electronica extinsa calificata, astfel autorizata, este valabila in toate Statele Membre U.E.

Al patrulea aspect este ca semnarea pe un dispozitiv electronic (spre exemplu, pad) cu un pix (pen) care transpune pe respectivul dispozitiv imitarea/reprezentarea semnaturii olografe (asa-numita semnatura grafometrica) nu transforma semnatura in cauza intr-o semnatura electronica extinsa calificata. Contrar unor opinii incorecte, exprimate un spatiul public, in contextul declaratiilor pe propria raspundere, necesare in perioada starii de urgenta, apreciem ca imitarea semnarii olografe cu degetul, pixul sau un alt instrument pe ecranul telefonului mobil, nu constituie nici semnatura electronica extinsa calificata si nici semnatura olografa, ci o struto-camila, avand in vedere mai multe argumente juridice si tehnice, pe care nu este locul sa le detaliem aici.

Semnatura electronica extinsa calificata, utlizata in mod corect, poate aduce in secolul XXI semnarea contractelor, adreselor, cererilor de chemare in judecata, declaratiilor depuse la autoritati publice, documentatiilor depuse in procedurile de licitatii publice, etc.