Sfarsitul anului 2024 a adus cateva noutati de interes in ceea ce priveste proiectele de energie regenerabila, atat din perspectiva clarificarii regimului juridic al terenurilor apartinand formelor asociative de tip composesorat, cat si din perspectiva „deblocarii” folosintei duale a pasunilor pentru proiecte de energie. 

 

Pe 17 decembrie 2024 a fost publicata in Monitorul Oficial Decizia nr. 102/2024 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept („Decizia nr. 102/2024”) intr-o chestiune privind compatibilitatea constituirii unui drept de superficie cu interdictia de instrainare a terenurilor cu destinatia de pasune detinute de composesorate si alte forme asociative de exploatare a terenurilor, prevazuta de art. 28 alin. (7) din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere (“Legea 1/2000”) ridicata de Tribunalul Maramures. In dosarul ce a generat sesizarea privind dezlegarea unor chestiuni de drept, o societate a dobandit dreptul de superficie cu titlu oneros asupra unor terenuri apartinand unei asociatii composesorale, in schimbul unui pret incasat in bugetul asociatiei composesorale. Inregistrarea dreptului de superficie in cartea funciara a fost insa respinsa de registratorul de carte funciara invocand prevederile art. 28 alin. (7) din Legea 1/2000 privind interzicerea instrainarii sub orice forma a terenurilor apartinand acestor forme asociative. 

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca incheierea in forma autentica a unui contract pentru constituirea unui drept de superficie asupra terenurilor apartinand formelor asociative este compatibila cu interdictia prevazuta in Legea 1/2000 in masura in care intinderea si exercitarea dreptului de superficie nu contravine regimului silvic sau, respectiv agricol si statutelor formelor asociative. In plus, Curtea a clarificat si faptul ca registratorul de carte funciara nu poate respinge inscrierea dreptului de superficie constituit prin inscris autentic, invocand interdictia legala de instrainare.

Decizia 102/2024 deschide astfel posibilitatea securizarii acestor terenuri de catre dezvoltatorii de proiecte de energie regenerabila prin intermediul unor contracte de constituire a unui drept de superficie pe terenuri detinute de composesorate. Totusi, aceasta posibilitate depinde de prevederile si restrictiile existente in statutele formelor asociative, fiind recomandabila consultarea acestor documente inainte de semnarea contractelor.

 

Odata cu intrarea in vigoare a Legii 254/2022 de modificare a Legii 18/1991, a fost introdusa o premiera legislativa privind posibilitatea utilizarii pasunilor in sistem dual, atat pentru pasunat si producerea de furaje, cat si pentru producerea de energie regenerabila. Cu toate acestea, in lipsa unor prevederi exprese privind procedura aplicabila utilizarii in sistem dual, dezvoltatorii proiectelor de energie regenerabila s-au lovit timp de doi ani de reticenta autoritatilor publice. 

Aceasta incertitudine a fost transata pe 23 decembrie 2024, odata cu intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr. 1700/2024 („HG 1700/2024”) privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente („Normele Metodologice”). HG 1700/2024 a introdus astfel prevederile mult-asteptate privind folosinta duala a pasunilor.

In concret, HG 1700/2024 clarifica modalitatea de existenta a activitatilor de agricultura si producere de energie electrica pe pasuni de maximum 50 ha, avand clasele de calitate III – V. Astfel, potrivit Normelor Metodologice activitatile de pasunat si producere de furaje si de producere de energie electrica pot fi realizate fie de catre unul si acelasi utilizator, detinator al suprafetei, fie de catre doi utilizatori diferiti. In masura in care pajistile permanente fac parte din domeniul public/privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si au fost concesionate sau inchiriate, atunci pentru utilizarea in sistem dual este necesar acordul utilizatorului pasunii/fanetei, cu conditia sa nu fie afectata buna exploatare a pajistilor. 

Mentionam faptul ca Normele Metodologice specifica ideea ca folosinta preponderenta a pajistilor permanente este cea a activitatilor agricole specifice pajistilor, astfel cum este definita in Normele Metodologice. De asemenea, in contractele incheiate pentru utilizarea in sistem dual trebuie incluse clauze privind suprafata agricola pentru desfasurarea activitatilor agricole, capacitatea de pasunat, perioada de pasunat, modalitatea de realizare a masurilor de gestionare a pajistilor permanente stabilite prin amenajamente pastorale, suprafata ocupata de obiectivele de investitie in energie regenerabila si masurile privind asigurarea conditiilor de bunastare a animalelor.

In ceea ce priveste procedura de scoatere din circuitul agricol a suprafetei de teren utilizate pentru producerea de energie regenerabila, Normele Metodologice prevad ca pentru utilizarea pasunilor in sistem dual, suprafata ocupata de obiectivul de energie regenerabila se scoate partial din circuitul agricol in limita a 20% din total suprafetei de 50 ha/obiectiv investitie. Aceasta suprafata este definita ca fiind suma suprafetelor pentru stalpii structurii de montaj, fundatiile turbinelor eoliene, invertoarele, statiile de transformare, unitatile de stocare a energiei electrice, sistemele independente de impamantare de protectie si paratrasnet, caile de acces, gardurile de imprejmuire, precum si alte constructii/subansamble necesare functionarii acestui obiectiv, prevazute in proiectul tehnic. Prin urmare, se pare ca Normele Metodologice clarifica dezbaterea existenta in practica privind modalitatea de scoatere din circuitul agricol a pasunilor in cazul proiectelor fotovoltaice.