Razboaiele, criza energetica, inflatia record, inasprirea conditiilor financiare, fragmentarea sistemului economic global, digitalizarea si schimbarile climatice au venit cu noi si noi riscuri si incertitudini atat pentru societate, cat si pentru mediul de afaceri, care se confrunta cu presiuni si costuri tot mai mari.

Riscurile generate de situatiile enumerate mai sus sunt in stransa dependenta, ceea ce inseamna ca se amplifica reciproc, iar impactul cumulat poate fi mult mai puternic. Spre exemplu, razboiul din Ucraina a generat o criza energetica si o inflatie record care au determinat la randul lor bancile centrale din intreaga lume sa intervina prin majorari ale ratelor dobanzilor. Aceste probleme imediate, care au afectat masiv doua sectoare cheie: energia si sistemul bancar, s-au intensificat si agravat reciproc cu impact direct asupra cresterii si profitabilitatii companiilor din toate industriile. In astfel de vremuri adaptarea organizatiilor la cerintele unui context macroeconomic in continua expansiune, extrem de dinamic si competitiv, necesita un management al riscurilor coerent si consecvent. 

Drept urmare, abordarea managementului ar trebui sa prioritizeze elaborarea de strategii clare si reguli de conduita organizationala coerente, iar gestionarea riscului ar trebui sa fie un obiectiv strategic de prima importanta. Studiile arata insa un grad ridicat de scepticism in organizatii in ceea ce priveste modalitatea in care companiile vor putea gestiona riscurile fie ele politice, sociale sau economice. Potrivit PwC CEO Survey 2023, o mare parte dintre directorii generali din Romania au indoieli ca organizatiile pe care le conduc vor avea viabilitate economica peste zece ani, daca vor functiona in conditiile actuale. 

La nivel local, raportul PwC CEO Survey arata ca pentru companiile din Romania predomina in ultimul an ingrijorarea ca sunt expuse din punct de vedere financiar la riscuri precum inflatia, volatilitatea economica si riscul geopolitic. Astfel, circa jumatate dintre directorii executivi locali, deloc surprinzator avand in vedere contextul actual, considera ca organizatia lor este expusa in fata conflictelor geopolitice si isi propun sa revizuiasca lista pietelor pe care activeaza si, deopotriva, sa-si diversifice oferta de produse si servicii. Daca ne uitam la succesiunea in timp a acestor previziuni, putem observa ca un climat atat de tensionat din cauza riscurilor crescute influenteaza puternic perceptia. Si atunci este necesar sa schimbam felul in care privim riscurile, sa le analizam din multiple unghiuri pentru a le raspunde adecvat, a construi rezilienta si a le transforma in oportunitati.

In plus fata de cele de mai sus, multitudinea de reglementari este identificata de asemenea ca o provocare, avand in vedere in special costurile de conformare. Astfel, daca vorbim despre schimbarile climatice si ESG, exista o avalansa de directive europene si reglementari privind raportarea si transparenta pe care companiile trebuie sa le respecte pentru a combate riscurile climatice, dar si pentru a se conforma cerintelor de sustenabilitate. Cifrele si rezultatele financiare nu mai sunt suficiente pentru a convinge investitorii sau bancile sa finanteze dezvoltarea unei companii, iar accentul este pus tot mai mult pe impactul pe care activitatea organizatiei il are asupra mediului si societatii, precum si a felului in care organizatia este guvernata. Sondajul PwC CEO Survey arata ca majoritatea directorilor executivi se asteapta la un anumit grad de impact al schimbarilor climatice in acest an – in principal in profilurile lor de cost – de exemplu, costurile de respectare a noilor reglementari, deprecierea activelor si obligatiile de asigurare -, unde aproximativ jumatate dintre respondenti preconizeaza un impact moderat, mare sau foarte mare. Cele mai frecvente actiuni pe care tot mai multe companii le implementeaza deja sau au in plan sa le realizeze se refera la decarbonizare sau reducerea amprentei de carbon si la inovarea in materie de produse si servicii ecologice.

Dintre reglementarile actuale, conform sondajului Digital Trust Insights din acest an, aproximativ o treime dintre directorii de companii identifica patru tipuri ca fiind cele cele mai importante pentru a asigura cresterea viitoare a organizatiei lor: reglementarea inteligentei artificiale, armonizarea legilor privind protectia cibernetica si a datelor, raportarea obligatorie a gestionarii, strategiei si guvernantei in materie de riscuri cibernetice si cerintele de rezilienta operationala. Nu mai putin de trei sferturi dintre acestia se asteapta ca respectarea acestor reglementari sa necesite resurse semnificative financiare si de timp, mai ales ca, in cazul securitatii cibernetice, atacurile de tip ransomware sunt tot mai frecvente si mai sofisticate si reprezinta o amenintare la adresa afacerilor in orice moment, dar cu precadere in perioade de incertitudine sau schimbari. 

Avand in vedere interconectarea dintre toate riscurile mentionate, devine necesara construirea unei viziuni panoramice a gestionarii riscurilor, care sa depaseasca analiza traditionala. Gestiunea riscului ar trebui sa includa evaluari periodice care sa identifice declansatorii si semnalele de risc, sa ajute companiile sa inteleaga interdependentele dintre riscuri si sa propuna actiuni pentru cresterea rezilientei si transformarea riscurilor in oportunitati.

Managementul riscului presupune ca riscurile sa fie identificate si definite in raport cu obiectivele companiei si cum pot fi acestea urmate in conditii dificile. Companiile ar trebui sa dezvolte un plan solid pentru gestionarea riscurilor, adaptat nevoilor lor specifice, plan care va trebui sa aiba ca punct de plecare identificarea riscurilor si mecanisme de adresare a acestora dar si modalitati de diseminare a acestor elemente in cadrul companiei. Fiecare angajat din companie ar trebui sa stie cum sa reactioneze in fata unei suspiciuni de frauda sau in cazul unor atacuri cibernetice, dupa cum managementul companiei ar trebui sa aiba o viziune pe termen lung vizand combaterea efectelor riscurilor economice, climatice, politice si un plan de adaptare la noile reglementarilor legale. Odata identificate si adresate, riscurile pot fi evitate si pot genera noi ideii sau oportunitati de business sau de maximizare a eficientei afacerii. Cheia este mobilizarea intregului management al companiei in aceasta directie. In cazul securitatii cibernetice, de exemplu, acest lucru poate varia de la faptul ca directorii executivi vorbesc public despre angajamentul lor fata de securitatea cibernetica pana la folosirea influentei lor pentru a inspira schimbari radicale.

Multe organizatii nu au un limbaj comun al riscurilor care sa le permita sa aiba o imagine completa a acestora si sa ia decizii legate de riscuri in mod productiv. De aceea, este nevoie de investitii in procese si sisteme de gestionare a riscurilor pentru a ajuta o organizatie sa implementeze o abordare standardizata si coerenta a gestionarii acestora. Rapoartele PwC concluzioneaza ca, desi directorii executivi sunt preocupati de riscuri, prea putine companii au o abordare integrata si disciplinata cu privire la managementul acestora.  Totusi, aceleasi rapoarte arata ca liderii de afaceri sunt pe deplin constienti de nevoia de schimbare a companiilor si, de asemenea, se gandesc la strategiile de care au nevoie in acest sens si la modalitatile de a valorifica crizele actuale pentru beneficiul pe termen lung. 

Sunt multe provocari pe care mediul de afaceri din Romania trebuie sa le depaseasca in viitorul apropiat. Acestea sunt extrem de diverse si dificil de abordat, iar cresterea competitivitatii si accesul la pietele internationale sunt puternic influentate de aplicarea riguroasa a principiilor si practicilor de management international. Avand in vedere contextul macroeconomic si particularitatile sale specifice, abordarea tehnicilor de gestionare a riscului devine cruciala.

 

***Autori: Anda Rojanski - Partener D&B David si Baias, Mircea Bogza -  Partener PwC Romania si Ana Maria Iordache - Partener D&B David si Baias.