Potrivit previziunilor economice din primavara anului 2021, economia UE va creste cu 4,2 % in 2021 si cu 4,4 % in 2022. Se preconizeaza ca economia zonei euro va creste cu 4,3 % anul acesta si cu 4,4 % anul viitor. In ceea ce priveste Romania, PIB-ul va creste cu 5,1% in 2021, respectiv cu 4.9% in 2022. In privinta inflatiei, in cazul Romaniei, in 2021 se va inregistra o usoara crestere la 2,9%, fiind urmata de o scadere la 2,7% in 2022.

Aceasta reprezinta o imbunatatire semnificativa a perspectivelor de crestere in comparatie cu previziunile economice din iarna anului 2021 pe care Comisia le-a prezentat in februarie. Ratele de crestere vor continua sa varieze la nivelul UE, insa economiile tuturor statelor membre ar trebui sa revina la nivelurile de dinainte de criza pana la sfarsitul anului 2022.

Pandemia de coronavirus reprezinta un soc de proportii istorice pentru economiile Europei. Economia UE s-a contractat cu 6,1 %, iar economia zonei euro cu 6,6 % in 2020. Desi, in general, intreprinderile si consumatorii s-au adaptat pentru a face fata mai bine masurilor de izolare, unele sectoare, cum ar fi turismul si serviciile prestate in persoana, continua sa sufere.

Redresarea economiei Europei, care a inceput vara trecuta, a stagnat in al patrulea trimestru al anului 2020 si in primul trimestru al anului 2021, intrucat au fost introduse noi masuri de sanatate publica pentru a limita cresterea numarului de cazuri de COVID-19. Se preconizeaza ca economiile UE si ale zonei euro se vor redresa puternic pe masura ce ratele de vaccinare cresc, iar restrictiile sunt relaxate. Aceasta crestere va fi determinata de consumul privat, de investitii si de cresterea cererii de exporturi ale UE din partea unei economii mondiale consolidate.

Se preconizeaza ca investitiile publice, ca procent din PIB, vor atinge cel mai inalt nivel din ultimii zece ani in 2022. Acest lucru va fi sustinut de Mecanismul de redresare si rezilienta (RRF), instrumentul-cheie aflat in centrul NextGenerationEU.

Conditiile de pe piata fortei de munca se imbunatatesc incet dupa impactul initial al pandemiei. Ocuparea fortei de munca a crescut in a doua jumatate a anului 2020, iar ratele somajului au scazut fata de nivelurile lor maxime in majoritatea statelor membre.

Schemele de sprijin public, inclusiv cele sprijinite de UE prin instrumentul SURE, au impiedicat cresterea dramatica a ratelor somajului. Cu toate acestea, pietele fortei de munca vor avea nevoie de timp pentru a se redresa pe deplin, deoarece exista posibilitatea ca programul de lucru sa creasca inainte ca intreprinderile sa fie nevoite sa angajeze mai multi lucratori.

In UE, rata somajului este estimata la 7,6 % in 2021 si la 7 % in 2022. In zona euro, rata somajului este estimata la 8,4 % in 2021 si la 7,8 % in 2022. Aceste rate raman mai ridicate decat nivelurile din perioada anterioara crizei.

Inflatia a crescut puternic la inceputul acestui an, ca urmare a cresterii preturilor la energie si a unei serii de factori temporari si tehnici, cum ar fi ajustarea anuala a ponderilor acordate bunurilor si serviciilor in cosul de consum utilizat pentru calcularea inflatiei. Inversarea unei reduceri a TVA-ului si introducerea unei taxe pe emisiile de carbon in Germania au avut, de asemenea, un efect semnificativ.

Inflatia va varia semnificativ in cursul acestui an, deoarece preturile estimate ale energiei si variatiile ratelor TVA genereaza fluctuatii semnificative ale nivelului preturilor in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut.

In UE, inflatia se va situa, conform previziunilor, la 1,9 % in 2021 si la 1,5 % in 2022. In zona euro, inflatia se va situa, conform previziunilor, la 1,7 % in 2021 si la 1,3 % in 2021.

Sprijinul public pentru gospodarii si intreprinderi a jucat un rol vital in atenuarea impactului pandemiei asupra economiei, dar a condus la cresterea nivelului datoriei statelor membre.

Se preconizeaza ca deficitul public general agregat va creste cu aproximativ jumatate de punct procentual pana la 7,5 % din PIB in UE in acest an si cu aproximativ trei sferturi dintr-un punct procentual, ajungand la 8 % din PIB in zona euro. Se preconizeaza ca toate statele membre, cu exceptia Danemarcei si a Luxemburgului, vor inregistra un deficit de peste 3 % din PIB.

Cu toate acestea, pana in 2022, se preconizeaza ca deficitul bugetar agregat va ajunge la jumatate, pana la putin sub 4 %, atat in UE, cat si in zona euro. Se preconizeaza ca numarul statelor membre cu un deficit de peste 3 % din PIB va scadea semnificativ.

In UE, se preconizeaza ca ponderea datoriei publice in PIB va atinge un nivel maxim de 94 % in acest an, inainte de a scadea usor la 93 % in 2022. Se preconizeaza ca ponderea datoriei in PIB in zona euro va urma aceeasi tendinta, urmand sa creasca la 102 % in acest an si apoi sa scada usor la 101 % in 2022.

Riscurile asociate perspectivelor sunt ridicate si vor ramane astfel atat timp cat spectrul pandemiei de COVID-19 afecteaza economia.

Evolutiile situatiei epidemiologice, precum si eficienta si eficacitatea programelor de vaccinare s-ar putea dovedi a fi mai bune sau mai slabe decat se presupunea in scenariul central al acestei previziuni.

Aceasta previziune poate subestima tendinta gospodariilor de a cheltui sau dorinta consumatorilor de a mentine niveluri ridicate de economii de precautie.

Un alt factor il constituie momentul retragerii masurilor de sprijin, care, daca este prematur, ar putea pune in pericol redresarea. Pe de alta parte, o retragere intarziata ar putea duce la crearea unor denaturari ale pietei si a unor bariere in calea iesirii de pe piata a intreprinderilor ineficiente.

Impactul dificultatilor financiare ale intreprinderilor asupra pietei fortei de munca s-ar putea dovedi mai grav decat se anticipase.

O crestere mai puternica la nivel mondial, in special in SUA, ar putea avea un impact mai bun asupra economiei europene decat se preconizase. Cu toate acestea, o crestere mai puternica in SUA ar putea impulsiona randamentele obligatiunilor suverane ale SUA, ceea ce ar putea provoca ajustari necontrolate pe pietele financiare, cu un impact grav indeosebi asupra economiilor emergente cu datorii valutare ridicate.

Valdis Dombrovskis, vicepresedintele executiv pentru o economie in serviciul cetatenilor, a declarat: „Desi nu am iesit inca din criza, perspectivele economice ale Europei arata mult mai bine. In contextul in care ratele de vaccinare cresc, restrictiile se relaxeaza, iar vietile oamenilor se intorc lent la normal, am actualizat previziunile pentru economiile din UE si din zona euro pentru anul acesta si pentru anii urmatori. Mecanismul de redresare si rezilienta va contribui la redresare si va fi un adevarat factor de schimbare in 2022, cand va impulsiona investitiile publice la cel mai inalt nivel in decursul unui deceniu. Mai sunt inca multe de facut si exista in continuare multe riscuri cu care trebuie sa traim atat timp cat pandemia nu ia sfarsit. Pana cand vom ajunge intr-un moment de stabilitate, vom continua sa facem tot posibilul pentru a proteja populatia si pentru a mentine intreprinderile pe linia de plutire.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Spectrul pandemiei provocate de COVID-19 incepe sa paraseasca economia Europei. Dupa un inceput slab al anului, estimam o crestere puternica atat in 2021, cat si in 2022. Sprijinul bugetar fara precedent a fost - si ramane - esential pentru a ajuta lucratorii si intreprinderile din Europa sa faca fata crizei. Se estimeaza ca nivelul deficitelor si al datoriei va atinge un nivel maxim in acest an, inainte de a incepe sa scada. Impactul NextGenerationEU va incepe sa fie resimtit anul acesta si anul viitor, dar mai avem multe de facut - in Bruxelles si in capitalele nationale - pentru a valorifica la maximum aceasta oportunitate istorica. Desigur, mentinerea ritmului actual sustinut al vaccinarilor in UE va fi cruciala - atat pentru sanatatea cetatenilor nostri, cat si pentru economiile noastre. Asadar, sa trecem la treaba.”