Datele prezentate de ING arata ca in zona Euro timpul mediu lucrat de o  persoana angajata este cu 2,2% mai mic fata de perioada pre-pandemica, iar acest lucru are un impact mare asupra pietei muncii. Din aceasta cauza, 3,8 milioane de oameni au in prezent un loc de munca, ceea ce nu ar fi fost valabil in anii precedent, cand regiunea nu se confrunta cu presiuni asa de mari asupra salariilor. Tendinta mentionata anterior este observata in majoritatea sectoarelor si atat pentru barbati, cat si pentru femei, precum si pentru toate grupele de varsta. In lipsa unui astfel de factor perturbator, penuria de forta de munca s-ar atenua rapid, la fel ca si presiunile salariale. De asemenea, in pofida faptului ca economia zonei euro a stagnat in mare masura, iar crearea de noi locuri de munca este accentuata, piata muncii pare a fi mai restransa ca niciodata. Vestea buna este ca rata somajului a scazut la un minim istoric de 6,4% din cauza acestui fapt, cu toate ca acest lucru va determina ca inclusiv inflatia sa se situeze pentru o lunga perioada deasupra tintelor estimate de BCE. Redresarea economica puternica si imbatranirea populatiei sunt adesea mentionate drept motivele-cheie ale penuriei de forta de munca, ceea ce, conform celor prezentate anterior, nu reprezinta o motivatie care sa poata fi sustinuta cu argumente solide. Calcule pragmatice arata ca excesul de 3,8 milioane de muncitori echivaleaza cu aproximativ doua puncte procentuale de somaj. De asemenea, dinamica actuala a PIB-ului se coreleaza cu o rata a somajului de circa 7,5%, constituind o dovada in plus a corectitudinii calculului cu privire la excesul fortei de munca.  Daca s-ar atinge, ipotetic, acest nivel, ar fi suficient pentru a atenua aproape complet dezechilibrele mai ales in ceea ce priveste remuneratiile lucratorilor. Celalalt argument fortat, referitor la imbatranirea populatiei poate fi usor contrazis, avand in vedere faptul ca numarul de oameni care lucreaza sau isi cauta un loc de munca nu a fost niciodata mai mare decat este in prezent. Concluzia analizei ING este ca daca numarul mediu de orele lucrate de o persoana nu va reveni rapid la nivelurile inregistrate in 2020, in perioada urmatoare se va instala o criza permanenta a fortei de munca si o dinamica mai accentuata a presiunilor salariale, cu impact negativ inclusiv asupra cresterii economice si evolutiei PIB. Pentru informatii suplimentare, click aici