- Romania este in pozitia de a schimba felul in care arata infrastructura tarii, datorita fluxului mare de investitii care vin de la Uniunea Europeana, fiind printre tarile care vor primi cei mai multi bani de la UE in urmatorii ani. Aceasta oportunitate este seculara, iar guvernul de la Bucuresti, autoritatile si companiile private trebuie sa discute si sa gaseasca cele mai bune solutii pentru a maximiza valoarea adaugata a acestor bani pe piata. Toate aceste investitii vor necesita mai multi ingineri, mai multe companii si mai multi muncitori in constructiile de infrastructura, pentru ca numarul acestora din prezent nu va fi suficient pentru a cheltui acesti bani. 

Lipsa de ingineri este o problema globala. Franta, de pilda, ar avea nevoie de inca 10.000 de ingineri anual pentru a suplini nevoia pietei. Solutia este cresterea numarului de ingineri pregatiti de universitati si de scolile de inginerie, dar si calificarea tehnicienilor din companii, care pot deveni ingineri, deci, calificarea interna este o alta solutie-cheie pentru a creste numarul de ingineri in fiecare tara.

 

 

Apoi, este nevoie de mai multi constructori. In Romania exista deja contractor din China, Turcia, Uniunea Europeana, dar este inca nevoie de mai multi. Mai este o tara aflata in dezvoltare puternica, in acest moment - Arabia Saudita, care experimenteaza o adevarata revolutie politica, culturala, economica si sociala, construieste noi orase si isi muta intreaga economie catre turism, energie verde, servicii financiare si real estate. Si ei au nevoie de contractori si vedem ca este dificil si pentru ei sa atraga noi companii pe piata, pentru ca numarul de contractori la nivel global, este limitat.

Cred ca stakeholderii de pe piata de constructii din Romania trebuie sa reflecteze la care sunt cele mai bune solutii sa creasca numarul de ingineri, de contractori. Si acest lucru inseamna investitii in universitati, iar legislatia de lucru din Romania trebuie schimbata.

 

- Romania are o problema cu luarea deciziilor. Toate procesele decizionale trebuie scurtate, grabite, pentru ca daca banii nu vor fi cheltuiti, acestia vor ajunge la alte tari, pregatite sa ii atraga. 

 

- Activitatea Egis in Romania s-a triplat in ultimii 3 ani. In 2021 aveam 5 milioane de euro venituri si in 2023 am ajuns la 14 milioane de euro. Cea mai mare parte a acestei cresteri este organica, dar se datoreaza si achizitiei Italrom, investitiilor pe care le-am realizat, dar si dimensiunii pietei. In acelasi timp, ne-am diversificat activitatea. Am inceput in activitatea in Romania prin contractarea de proiecte de supervizare a lucrarilor de constructii si, in plus, acum asiguram si servicii de proiectare si consultanta. Ne-am extins si in domeniul cailor ferate, dar si al celui de alimentare cu apa. 

Speram sa deschidem noi piete in viitor, ne propunem sa intram in domeniul energiei, mai ales nucleara. Am vazut ca sunt proiecte de investitii de 10 miliarde euro in sectorul nuclear, in Romania. Egis este un competitor exceptional pe acest sector. In Franta, am lucrat la fiecare constructie nucleara si sunt 54 de reactoare active, pentru care am asigurat servicii de inginerie civila. Asadar, Egis are o istorie de 50 de ani in ingineria nucleara din Franta si am vrea ca si Romania sa beneficieze de expertiza pe care o putem aduce din Franta, dar si din alte tari. De exemplu, in Marea Britanie lucram la constructia centralei Hinkley Point, dar avem proiecte nucleare mari si in Canada, Brazilia si Arabia Saudita. 

 

 

- Desigur, ne intereseaza si proiectul de la Cernavoda. Putem asigura activitati de consultanta pentru strategie - de la ce tip de centrala nucleara este potrivita pentru constructie (centrala de mari dimensiuni, reactoare modulare mici etc.), apoi, odata ce decizia de a construi, de pilda, un reactor nou, noi putem asigura management de proiect, putem realiza designul noii centrale si, de asemenea, putem asigura managementul deseurilor noii centrale, deoarece in urma cu cativa ani am preluat o companiei din Marea Britanie - Galson Sciences Ltd., renumita la nivel global in managementul deseurilor radioactive. Asadar, putem asigura o multitudine de servicii complexe pentru Guvernul Romaniei. Totul va depinde solicitari.

 

- Ne dorim sa crestem cota de piata a afacerilor din sectorul de energie in veniturile totale ale grupului Egis. De exemplu, daca in acest moment proiectele de energie genereaza 10% din afacerile globale ale companiei, am dori ca ponderea acestora sa creasca la 20%. Acest lucru este posibil, mai ales ca nevoia de energie va creste semnificativ si, de asemenea, productia de electricitate, deoarece pentru a atinge tintele de neutralitate a carbonului, trebuie sa crestem productia de energie electrica cu minimum 40%. Apoi, odata ce aceasta energie este produsa, ea va trebui transportata. Deci, va fi nevoie de extinderea si modernizarea retelelor de distributie in toate tarile lumii. Fara electrificarea mobilitatii, a fabricilor, a economiei, este imposibila atingerea tintelor de neutralitate a emisiilor. De aceea, un alt sector in care Egis va investi in anii urmatori este cel de transport si distributie a energiei electrice. Vom investi organic, dar avem in plan si achizitii pe mai multe piete, in sectorul de transmisie si distributie.

 

 

- Sunt doua motive. In primul rand, excelenta tehnica a angajatilor este unul dintre marile avantaje ale Romaniei, faptul ca formeaza ingineri foarte inalt calificati in domeniul infrastructurii. Cel de-al doilea motiv este ca infrastructura va continua sa creasca semnificativ in urmatorii ani, datorita nevoii de a recupera diferentele fata de tarile din UE in ceea ce priveste drumurile, caile ferate, dar si datorita finantarilor europene disponibile, care creeaza oportunitati foarte mari pentru mediul de business. Romania va beneficia de 30 de miliarde de euro in urmatorii ani, datorita planului de stimulare al UE. Totul va depinde de abilitatea Romaniei de a accesa acesti bani, ceea ce va necesita mai multi ingineri si mai multi constructori.

 

- In primul rand, cum spuneam si mai devreme, este necesara accelerarea proceselor de luare a deciziilor. Apoi, autoritatile contractante din Romania trebuie sa fie mai deschise in documentatiile de achizitii publice. Romania este, din acest punct de vedere, o tara prescriptiva. Documentatiile de achizitii publice sunt foarte precise, acurate, si nu lasa loc pentru inovatii. Legislatia se concentreaza pe oameni care au facut foarte multe proiecte, deci pe numarul de proiecte. Din punctul meu de vedere, focusul nu trebuie sa fie pe numar, ci si pe nivelul de competenta al inginerului, care este recunoscut. 

Apoi, este nevoie ca Romania sa fie suficient de atractiva pentru a atrage ingineri din alte parti ale lumii (Ucraina, Polonia, Marea Britanie). Acest lucru poate fi facut prin a nu acorda contracte in care criteriul pretului sa conteze atat de mult. Abilitatile tehnice ar trebui sa fie criteriul principal de selectie, deoarece o companie care poate proiecta o linie de metrou sau o centrala nucleara trebuie sa aiba o anumita dimensiune. Ori, in Romania, nu sunt foarte multe companii de proiectare cu, sa spunem, 200 de angajati, cum avem noi in acest moment. 

Totodata, cred ca Romania trebuie sa usureze poverile din facturari. In acest moment, recunoasterea reperelor, etapelor dintr-un proiect dureaza foarte mult. Comunitatea de business din Romania, din domeniul constructiilor, dar nu numai, poate fi mult mai atractiva numai cu cateva schimbari minore ale legislatiei. Mai mult decat atat, este nevoie de mai multi contractori, pentru ca vor veni foarte multe proiecte, si numai un mediu flexibil si modern de business poate atrage marile companii.

In plus, este nevoie de o rebalansare a infrastructurii de transport intre rutier si feroviar. Ca tara membra a UE, Romania trebuie sa se concentreze si pe provocarile schimbarilor climatice si sustenabilitate. Si, pentru a-si indeplini tintele de sustenabilitate, Romania va trebui sa investeasca mai mult in caile ferate. Si Romania are loc pentru o infrastructura de cai ferate rapide. Apropo, noi lucram deja la o linie de cale ferata de mare viteza, si cred ca este nevoie de aceasta rebalansare intre rutier si feroviar in urmatorii 5-10 ani. 

 

Coridorul de mobilitate urbana de la Oradea – piata Emanoil Gojdu (constructie) 

 

- Nu cred ca Romania va avea probleme de cofinantare. Comparativ cu alte tari din UE, Romania este inca intr-o situatie sustenabila din punct de vedere al datoriilor si cred ca poate aduce bani pe piata, si care sa nu vina din taxe aditionale. Cred ca este inca suficient loc pentru Romania sa obtina bani pentru cofinantarea proiectelor de investitii. 

Fiecare proiect este mult mai dificil in implementare. Si, chiar daca Romania nu va cheltui toti banii pe care ii are la dispozitie, si va cheltui numai jumatate sau doua treimi din acestia, va face oricum o foarte mare diferenta in vietile romanilor. 

Un alt aspect ce trebuie mentionat este ca, in ceea ce priveste perspectivele de crestere ale Romaniei, faptul ca va fi conectata cu alte tari din UE este cheia. De aceea, infrastructura interna a tarii este deosebit de importanta pentru dezvoltare, cum este si conectarea tarilor istorice ale UE cu noile tari din spatiul comunitar. Si dau aici un singur exemplu, Rail Baltica, care va lega Tarile Baltice si Germania. Numai aceasta ruta va schimba potentialul de crestere al Tarilor Baltice, deoarece va facilita mobilitatea oamenilor si a bunurilor, cu un impact scazut al emisiilor, deoarece transportul se va realiza pe calea ferata, nu cu autocamioane. Conexiunea dintre tari este, probabil, cheia pentru a avea un dublu dividend al investitiilor pe care Romania le realizeaza in reteaua sa, mai ales in caile de transport din Bucuresti catre partile de nord si vest ale tarii. 

 

- In majoritatea tarilor europene, deja in licitatii sunt incluse criterii ESG. Este important, pentru ca infrastructura pe care o construim acum este mult diferita de cea pe care am construit-o in urma cu 20 de ani, din multe puncte de vedere. In primul rand, noile infrastructuri trebuie sa fie reziliente, pentru ca impactul climei va fi mult mai mare, de exemplu, asupra unui pod, decat avea in urma cu 10 ani. Astfel, in calculele pe care inginerii le fac acum, trebuie sa tina cont de fenomenele meteorologice si de clima din viitor, care vor fi mult mai dure. Noi numim acest proces Eco-conception, adica, inginerul tine cont, in proiectare, de fenomenele de mediu ale viitorului, ceea ce nu faceau in urma cu 20 de ani.

De aceea, inteligenta artificiala nu va putea niciodata sa inlocuiasca rolul unui inginer, pentru ca AI analizeaza date din trecut si noi vorbim acum despre date din viitor. AI va permite inginerilor sa lucreze mai repede, dar vom avea nevoie de ideile acestora pentru a putea sa construim o infrastructura rezilienta. In acest caz, Romania are o sansa uriasa sa construiasca, inca de la inceput, o infrastructura adaptata viitorului.

 

Coridorul de mobilitate urbana de la Oradea – piata Emanoil Gojdu (proiectare) 

 

Un alt aspect se refera la emisii. Si aici, deciziile vor trebui luate in termeni de reducere a emisiilor in cazul tuturor noilor structuri construite, fie ele autostrazi, poduri sau cai ferate. La Egis, am definit o metodologie prin care evaluam emisiile in procesul de constructie a unui drum in urma cu 10 ani si emisiile rezultate in prezent, utilizand metodologia Eco-conception. Deci, le putem explica clientilor ca prin utilizarea Eco-conception, emisiile se pot reduce cu un procent exact fata de felul in care proiectam aceeasi infrastructura in urma cu 10 ani. 

Asadar, este o dezvoltare uriasa a modului in care inginerii interactioneaza sau lucreaza in acest moment. Rezulta si de aici ca rolul inginerului a crescut semnificativ in ultimii ani.

Se estimeaza ca populatia globului va creste cu inca doua miliarde de oameni pana in 2050, ceea ce inseamna ca vor trebui construite case pentru ca acestia sa traiasca, drumuri pentru mobilitate, transport public pentru a nu folosi masini proprii in orase etc. Si constructia de infrastructura este responsabila pentru peste 50% din emisiile globale. Deci, emisiile vor continua sa creasca, pentru ca numarul infrastructurilor va creste. In acelasi timp, guvernele, autoritatile si companiile, cum este si Egis, isi iau angajamente sa reduca emisiile. Deci, cum putem echilibra aceasta crestere a cererii de constructii, care cresc emisiile, cu nevoia de a le scadea? Raspunsul este tot la ingineri, pentru ca numai ei pot gasi solutii inovatoare prin care sa continue dezvoltarea de infrastructuri, dar, in paralel, sa reduca emisiile de carbon. De aceea, avem nevoie de cat mai multi ingineri.

 

- Egis inca este compania de inginerie numarul unu in Ucraina. Cand a inceput razboiul, aveam in Ucraina 170 de angajati in zona estica a tarii, pe care i-am mutat in zona de vest, in hoteluri si vile inchiriate. Si subsidiarele Egis din Romania si Polonia au ajutat cu relocarea femeilor din companie si a copiilor lor, pentru a primi adapost in aceste tari vecine. Dar ne-am dorit sa mentinem angajati si in Ucraina, care sa participe la reconstructia tarii, in momentul in care razboiul va fi incheiat. Acestora, compania le plateste salariile, sa ii sustinem financiar, si am canalizat chiar lucrari din alte zone ale lumii pentru a-i tine ocupati si a nu se gandi numai la razboi. Ca rezultat, inca avem 150 de angajati in Ucraina si, apoi, am contractat deja proiecte de reconstructie sau, mai degraba as spune de rezilienta. Pentru ca o parte a infrastructurii (de transport, energie) sunt distruse in fiecare zi si noi lucram deja la planurile de reconstructie pentru aceste infrastructuri critice si pentru a sustine Ucraina sa reziste atacurilor Rusiei.

 

 

- Egis este lider absolut in domeniul ingineriei, operarii si mentenantei infrastructurilor din Franta, si compania s-a transformat complet in ultimii 4 ani. In 2020, cifra de afaceri a grupului a ajuns la un miliard de euro, iar in 2023, veniturile au crescut la 2,3 miliarde euro. Deci, dimensiunea companiei este mai mult decat dubla, datorita unei cresteri organice de 12% pe an, mult peste media de 7% din sector. Acest lucru se datoreaza mai ales calitatii lucrarilor livrate catre clienti, care au revenit cu noi proiecte catre Egis. Apoi am deschis noi sectoare, pe toate pietele. Si un al treilea motiv care a generat aceasta crestere este ca am realizat 34 de achizitii in intreaga lume: din Columbia, pana in Australia. Si, ca rezultat, compania a devenit mult mai internationala. Bineinteles, inca suntem lideri in Franta, care a ramas cea mai mare sursa de venituri pentru grup, dar ponderea veniturilor domestice a scazut de la 40% in 2020 la 30% in 2023, ceea ce inseamna ca o serie de tari si-au crescut nivelul veniturilor. Acum avem 7 piete unde realizam venituri anuale de peste 100 de milioane de euro: Canada, SUA, Marea Britanie, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Australia si Franta. Operam in peste 100 de tari, dar avem 25 de piete mai mari, pe care ne concentram activitatea si investitiile, si Romania este una dintre ele.

As mai mentiona ca 80% din businessul global al Egis este in domeniul arhitecturii, consultantei si ingineriei. Am creat un nucleu important de arhitecti, avem 1.200 de arhitecti in intreaga lume, in 21 de studiouri diverse si lucram in proiectarea de drumuri, linii de metrou, centrale nucleare etc. 

De asemenea, 20% din business este realizat downstream, in mentenanta de infrastructura pentru drumuri (avem 50 de contracte de operatiuni si mentenanta in infrastructura de drumuri, la nivel global) si operam linia automata de metrou din Salonic, din Grecia. 

Ne intereseaza sa intram si pe piata de mentenanta si operatiuni din Romania, dar si in sectorul de concesiuni.