- Cladirile noi de buna calitate din judetul Arges si mai ales din municipiul Pitesti si zona sa periurbana sunt mai ales din categoria vilelor individuale (locuinte cu un regim de inaltime, in general, P si P+1E, cu terenuri relativ bune). Unele dintre ele au fost remarcate si la diverse expozitii-concurs nationale si locale, de tipul anualelor sau bienalelor de arhitectura. Investitiile mari care merita remarcate se gasesc mai degraba in restaurarea, renovarea sau imbunatatirea eficientei energetice la cladirile publice. Tocmai s-a incheiat reabilitarea sediului Consiliului Judetean Arges (cladire de la inceputul anilor 1970, autori Cezar Lazarescu, Mircea Ochinciuc), sediul Muzeului Judetean de Istorie (fosta prefectura a judetului Arges - sfarsitul secolului al XIX-lea, arh. Dimitrie Maimarolu) si este pe cale sa se incheie santierul Galeriei de Arta Rudolf Schweitzer-Cumpana (Primaria Veche a Pitestiului - sfarsitul secolului al XIX-lea, arh. Ion Socolescu). Poate nu toate deciziile au fost in mod evident inspirate in ce priveste reabilitarea sau restaurarea unor cladiri publice, dar, in ansamblu, rezultatele par mult peste media fondului construit existent in Arges. Nu este surprinzator ca lucrarile care atrag cel mai mult atentia sunt cele din categoria investitiilor publice si nici ca acestea se refera la reabilitari de constructii existente, aflate in proprietatea institutiilor statului. Orasele din Arges sufera foarte mult din cauza ca nu sunt actualizate planurile generale de urbanism. De altfel, si politicile publice de imbunatatire a fondului construit si a spatiilor publice sunt relativ limitate ca scop, cu deficiente in aplicare si lipsite de instrumente capabile de a gestiona predictibil actiunile comune ale proprietarilor, relatiile de vecinatate si de a reconcilia interesul public cu cel privat. In plus, proprietatile foarte fragmentate fac foarte dificila initierea de lucrari noi de anvergura. Din aceste motive, motorul investitiilor in imobiliare nu pare sa functioneze optim. 

In plus, inca nu s-au desfasurat concursuri publice de solutii in Arges, inca avem multe cladiri extrem de valoroase cu situatia proprietatii nerezolvata si nu e clar in ce masura exista vointa si capacitate, la nivel national, de definire a unor criterii de calitate pentru licitatiile care privesc imbunatatirea performantei energetice a blocurilor de locuinte. Din pacate, investitiile care privesc cresterea eficientei energetice a cladirilor de locuinte colective va afecta mult felul in care arata zonele centrale ale multor orase de provincie, fara sa existe in acest moment o viziune despre modul in care, in urma termoizolarii, se poate pastra un nivel de complexitate pe potriva conceptiei initiale de arhitectura.

 

- Majoritatea proiectelor care se inregistreaza la filiala trateaza teme asociate locuintei individuale: locuinte noi, extinderi, anexe, imprejmuiri etc. Cererea de servicii pe plan local pare puternic afectata de faptul ca principalul motor al pietei imobiliare din Arges, respectiv Pitestiul, are o suprafata administrativa foarte mica in raport cu numarul de locuitori. De altfel, ultimul recensamant arata foarte clar cum populatia tuturor comunelor limitrofe Pitestiului a crescut, in timp ce Pitestiul a scazut. Aceasta situatie este cauzata de lipsa de terenuri propice dezvoltarii. Se lucreaza pe suprafete mici, cu probleme de vecinatate, iar exigentele avizatorilor sunt vizibil mai mari ca in trecut. In acelasi timp, regulile si procedurile necesare construirii in comunele limitrofe s-ar putea sa fie ceva mai putin restrictive, terenurile mai ieftine si parcele mai mari disponibile. Nu este clar, insa, cat timp mai poate sa functioneze aceasta solutie a locuintelor individuale raspandite pe suprafete mari, daca vor creste asteptarile locuitorilor in ceea ce priveste infrastructura, utilitatile si disponibilitatea de servicii locale. 

 

- Cel putin in ce priveste proiectele care apar in CTATU Pitesti si CZMI 13 (care acopera Arges, Dambovita, Teleorman, Valcea) se constata progrese evidente in folosirea BIM, chiar si la nivelul unor arhitecti mai in varsta. La nivel privat, intalnim si colegi tineri care exploreaza solutii cu ajutorul inteligentei artificiale. Arhitectii, in general, sunt deschisi la nou. De altfel, solutiile BIM nici nu mai sunt asa o noutate. Probleme apar mai degraba la nivelul proiectarii integrate cu toti colaboratorii, iar de administrarea ulterioara a cladirilor folosind informatiile integrate in proiect nici nu se pune deocamdata problema. Din pacate, este foarte posibil ca proiectarea de tip BIM sa creeze deja discrepante pe piata locala de proiectare, intre firmele capabile sa mobilizeze echipe complexe pe o singura platforma integrata si sa-si asume lucrari publice, de anvergura, si ecosistemul de firme mici. Firmele mici, specializate pe una-doua profesii, pot fi foarte performante pe domeniul propriu, dar se vad limitate de lipsa de colaboratori compatibili la nivel de platforma de lucru. Tehnologiile noi costa mult, oferta de platforme este diversa, cererea locala de servicii de proiectare din domeniul privat este inca limitata ca asteptari, iar distanta care se creeaza, treptat, intre comanda publica si cea privata, creeaza deja cativa campioni locali de proiectare care, din pacate, nu includ arhitecti in rol antreprenorial. 

 

- Filiala noastra are doua proiecte importante proprii in curs, finantate de OAR prin Timbrul de arhitectura. Cel mai solicitant este Bienala de arhitectura Oltenia-Muntenia (Bienala OM), care reuneste lucrarile arhitectilor din zece judete. Directorul acestei editii, arh. Dragos Dordea, a propus ca tema Bienalei sa trateze fondul construit recent, din perioada 1960-1989, vizat in mod special de politicile de imbunatatire a performantei energetice finantate prin PNRR. Astfel, printre temele propuse spre dezbatere sunt: materialele de finisare posibil de a fi folosite peste termoizolatii, imbunatatirea accesibilitatii blocurilor, spatiilor publice si dotarilor de cartier, precum si arta si decoratia murala a perioadei. Politicile de eficientizare energetica vor afecta in mod disproportionat orasele industrializate in perioada 1960-1989 si ar fi un esec al societatii noastre ca aceste politici publice sa conduca spre rezultate mai slabe decat conceptia initiala a fondului construit al perioadei vizate. Al doilea proiect important al filialei urmareste implicarea adolescentilor din Curtea de Arges intr-un demers de explorare, constientizare si promovare a patrimoniului orasului regal. Responsabila de proiect, arh. Iarina Tava, a conceput o serie de ateliere, care ii ajuta pe adolescenti sa se familiarizeze cu cele mai importante monumente din Curtea de Arges, pe care sa le descrie intr-un audioghid destinat si locuitorilor si turistilor. Ambele proiecte sunt finantate de OAR, prin Timbrul de Arhitectura, finantari obtinute de Filiala Arges la cel mai recent apel de proiecte, din 2023. In plus, urmarim cu atentie o premiera pentru judetul Arges, o interventie a Ambulantei pentru monumente asupra unei biserici din Domnesti, un monument absolut superb, care merita toata atentia pentru a-i limita degradarile care deja se fac simtite. Totodata, ne bucuram de parteneriatul cu Fundatia Acasa in Muscel, care va organiza in Campulung luna arhitecturii in aceasta primavara. Fundatia va lansa o aplicatie mobila cu trasee turistice concepute de elevi de liceu locali, ce reunesc vile de patrimoniu, vile de autor si locuinte vernaculare, toate menite sa puna in valoarea fondul construit extraordinar de valoros al municipiului Campulung.