- Dincolo de numeroase constructii la care am participat si noi si care s-au integrat in reperele arhitecturale romanesti contemporane, realizarea noastra cea mai importanta este ca am creat si mentinut la nivel inalt in mod continuu o echipa de top in proiectarea constructiilor, o echipa cu specialisti extraordinari, o echipa cu care ne mandrim si care are competente si recunoasteri unice, un model pentru piata de proiectare din Romania.

Obiectivul nostru principal este dezvoltarea continua cu pastrarea acelorasi valori si recunoasteri care ne-au consacrat. Stiu ca poate suna "plat", insa adevarul este ca daca nu te dezvolti, dupa un timp petrecut pe un palier, cobori. Vizam, intr-o prima faza, o prezenta si mai consistenta de-a lungul intregii tari, iar apoi extinderea si recunoasterea ca un jucator important in piata serviciilor de proiectare, la nivel regional si chiar european. Pas cu pas.

 

 

- Nu voi particulariza, sunt multe, in faze diferite: concept, fezabilitate, proiectare tehnica, executie si post-construire. Vorbim de cateva spitale de mari dimensiuni si complexitate, de cateva stadioane, de mai multe complexuri de locuinte, cladiri de birouri, constructii industriale, de doua muzee importante, alte constructii publice social-culturale, religioase, militare, retail etc. Unele dintre ele au solutii inovatoare, le veti vedea pe masura ce vor fi date in operare. Nu cred ca trebuie uitat faptul ca suntem una din companiile care au in derulare contracte cadru ample cu autoritatile publice locale privind evaluarea si expertizarea constructiilor cu risc seismic ridicat, acelea care pana acum nu au mai fost (recent) evaluate. Sunt sute de cladiri de locuinte din centrul Bucurestiului (dar astfel de expertize se fac si in alte orase), majoritatea dintre ele ridicate inainte de jumatatea secolului trecut, dar si cladiri "mai noi" (1950-1960), din cartierele mari bucurestene, cladiri in care traiesc zeci de mii de oameni. Poate lucrarile in sine nu sunt la fel de spectaculoase sau inovatoare cum se intampla in cazul constructiilor noi, dar daca in final statul va reusi sa gaseasca calea in vederea consolidarii acestora, as spune ca impactul e chiar mai important intrucat pot fi astfel salvati zeci de mii oameni, evitandu-se pierderi de vieti, raniri, sinistrare, pierderi economice.

 

 

- Activitatea companiei a constat intr-o balansare importanta de la constructii private catre cele publice, dupa cum a evoluat piata cu toate particularitatile ei, puternic perturbatoare, in perioada amintita de dumneavoastra. Pentru intervalul urmator ne propunem sa mentinem un echilibru potrivit intre proiectele publice si cele private.

 

- Daca in ceea ce priveste evolutia si perspectivele grupului Popp & Asociatii sunt optimist, nu acelasi lucru il pot spune de profesia noastra, de proiectanti, la modul general vorbind. Nu am semnale bune din lumea noastra: Sunt destule cazuri de insolventa, faliment sau indatorari peste masura. Nu intamplator, facultatile de constructii au probleme serioase cu "recrutarea" studentilor, altfel spus cu tinerii doritori sa imbratiseze aceasta profesie. Este un fapt recunoscut, s-a mai vorbit recent de acest lucru, ca exista un mare deficit de specialisti in Romania. Se vorbea de un deficit de 500.000 de specialisti (de toate calificarile) pentru asigurarea necesarului de resursa umana pentru proiectele vizate a se derula prin PNRR. Adevarul este ca proiecte ar fi multe, aspiratiile mari, dar intrebarea profunda care trebuie sa ne preocupe este: cu cine le facem? Particularizand acum la domeniul proiectarii, este un fapt recunoscut ca serviciile de proiectare se situeaza pe ultimul loc in Europa la nivelul remunerarii acestor servicii. 

Tinerii vad asta si se indreapta catre domenii sau meleaguri in care munca lor este mai bine recunoscuta si, eventual, responsabilitatea mai redusa. Plata serviciilor de proiectare este inadmisibil de mica in Romania. Si piata este interesata sa o mentina asa, privatul doar exploateaza un mediu eronat gandit si intretinut de catre stat. Este inadmisibil ca proiectarea sa incaseze in medie 1-1,5% din pretul de construire (5-10% si pe alocuri pana la 15%, in alte tari) in timp ce unitatile de management pentru implementarea proiectelor ale statului sa incaseze chiar si 8%. Cu resurse implicate si indraznesc sa spun cu un nivel de calificare a personalului implicat net diferite, evident in defavoarea proiectarii. In aceste conditii, sensul societatilor comerciale dispare, pentru ca obiectivul natural pentru orice initiativa antreprenoriala este profitul. Astazi bugetele de proiectare sunt de subzistenta, profiturile sunt derizorii (acolo unde chiar sunt), o parte covarsitoare se duce pe salarii, raman foarte putini bani pentru dezvoltare. Daca ma gandesc bine, in Romania, retributia proiectarii a ramas cam aceeasi in ultimii 20 de ani in termeni neti, in conditiile in care salariile au crescut de 10 ori, iar costurile de regie de cateva ori. Legislatia romaneasca si modul cum intelege statul roman sa gestioneze problematica stau la originea situatiei destul de precare. Va dau un exemplu, de data foarte recenta. Cu toate luarile de pozitie in acest sens ale asociatiilor profesionale si patronale, ale societatii civile, prin OUG 64, publicata in MO nr. 472 din 11 mai 2022 (la care se va da o rectificare), Guvernul a hotarat ajustarea pretului contractelor si devizelor generale ca urmare a crizei COVID, a razboiului din vecinatate, a crizei energetice, a crizei pe piata materialelor de constructii, numai pentru contractele de executie si montaj, pentru materiale, manopera si echipamente, dar nu si pentru contractele de proiectare. Desi in preambulul documentului se scrie ca cresterea costurilor de construire vine ca urmare in proportie de 60% de cresterea preturilor materialelor si in proportie de 40% de cresterea costului de manopera, proiectarea nu e considerata manopera.

 

 

Avem contracte in derulare incheiate acum 2-3 ani la care lucram pe preturile de atunci, indiferent ca salariile au crescut intre timp cu 40-50%. Oare proiectarea nu inseamna si manopera? Oare inflatia aia de peste 15% nu ii afecteaza in bugetul lor si pe proiectanti, oare cresterea preturilor la energie, cresterea costurilor echipamentelor cu care lucram, nu ii afecteaza si pe proiectanti? E adevarat ca prin OUG 114 din 2018 Guvernul a acordat niste facilitati fiscale intregului sector al constructiilor, nu numai pentru proiectare pentru 10 ani, dar retragerea sau reducerea acestora par iminente. Mai trebuie sa spun ca datorita unei birocratii excesive si a unor mecanisme foarte greoaie de avizare suntem platiti de catre stat in termen mediu de 9 luni de la predarea proiectelor, uneori si la 1 an sau chiar doi? In conditiile astea o spun pe sleau: sectorul privat intretine lucrarile publice, se lucreaza pe linii de credit, sperand ca o data sa-ti recuperezi banii, dar acumuland datorii, dobanzi.

Alt exemplu: in mod declarat aproape, politic, partidul "x" nu este de acord cu plata concediilor medicale (inclusiv a celor numeroase din pandemie). A fost un moment in 2019 cand am recuperat banii pe concediile medicale pentru o perioada de vreo cinci ani, dar de atunci nu s-a mai platit nimic. Statul are in prezent restante la plata concediilor medicale de un miliard de euro si nu are de gand sa le plateasca prea curand. Dar angajatorii au platit din banii lor, fara discutie. Cand ii vom recupera? In ritmul actual al inflatiei, ceea ce vom recupera nu va mai insemna mare lucru.

Finalmente, avand in vedere cele de mai sus, dati-mi voie sa fiu rezervat, daca nu sceptic, in ceea ce priveste dezvoltarea proiectarii pe termen scurt sau mediu.

 

- In mod natural, salariile le-am crescut pentru ca scumpirile, inflatia ii afecteaza direct pe angajatii nostri.

Fluxul si ritmul proiectarii este serios perturbat, eficienta scade pentru ca nu de putine ori facem un pas inainte si doi inapoi. Se lucreaza mult, presiunea e mare, dar in final eficienta e scazuta. Da, am fost nevoiti sa modificam proiecte, "optimizarea" e un concept la moda de multi ani. Adevarul este ca business-planurile clientilor sunt bulversate, socoteala initiala nu mai are nicio legatura cu situatia actuala. In acest context au loc regandiri, regrupari, ne intoarcem inapoi sa lucram la acelasi lucru, dar in alta forma. Multe din proiectele private sunt inghetate pentru ca nu exista predictibilitate. E adevarat ca in ceasul al 12-lea, statul a demarat extrem de multe proiecte, dar deocamdata sunt doar proiecte si, cum am spus mai sus, banii vin mult mai tarziu.

In ciuda acestor dificultati cu care ne confruntam, a unei foarte probabile crize economice majore, cred totusi ca statul este nevoit sa cheltuiasca banii din PNRR, bani care vor da o gura de oxigen activitatii de proiectare si construire.

 

- Impactul pe termen lung va fi unul covarsitor, vor disparea meserii sau se vor restrange, facand loc automatizarii, robotizarii.

 

 

In sectorul constructiilor insa acest lucru a mers mult mai incet decat in alte industrii, occidentalii au constatat lucrurile astea in urma cu 15-20 de ani, noi din pacate abia acum o facem.

Am investit si investim constant in digitalizare de cativa ani, poate mai hotarat de la declansarea pandemiei, dar lucrurile se misca foarte greu. In mediul intern suntem multumiti de progres, interdisciplinar lucrurile merg mai greu, dar incep sa mearga, insa in relatiile cu alte entitati, cu autoritatile lucrurile se misca totusi extrem de incet. Voi mai da un exemplu: semnatura digitala este legiferata si "incurajata" de aproape doi ani, prin OUG nr. 140 din 2020. Cate proiecte predam astazi electronic, digital? Cate institutii publice accepta semnatura digitala? Foarte putine. In domeniul nostru, practic, niciuna. Avem semnaturi digitale, lucram cu ele, dar tot "sfanta hartie" este baza, neaparat cu cerneala de culoare albastra. Culmea este ca doar putini si dintre clientii nostri privati accepta asa ceva. Rezistenta la schimbare este foarte mare.