Patronatul Proiectantilor in Constructii din Romania (PPC) si Banca Nationala a Romaniei (BNR) au organizat luni, 21 octombrie 2024, la Palatul Culturii din Iasi, conferinta "Dezvoltarea Moldovei - proiectul-cheie pentru valorificarea potentialului de dezvoltare a Romaniei", un eveniment marcant pentru dezvoltarea regiunii Moldovei si pentru sectorul constructiilor din Romania. Acest eveniment a continua seria de conferinte dedicate rolului crucial pe care proiectarea in constructii il joaca in cresterea economica si modernizarea tarii.

Conferinta de la Iasi a evidentiat importanta strategica a Moldovei in contextul investitiilor masive din ultimii ani, subliniind rolul pe care aceasta regiune il va avea in dezvoltarea economica a Romaniei. Totodata, aceasta a fost organizata in contextul deciziei PPC  de a se extinde la nivel regional, cu deschiderea unor filiale in Iasi, Constanta, Timisoara si Cluj-Napoca, care vor  functiona ca niste centre de excelenta, facilitand colaborarea, inovatia si dezvoltarea solutiilor adaptate nevoilor specifice fiecarei zone. In plus, filialele regionale vor asigura o reprezentare mai puternica si o sustinere adecvata a companiilor din domeniul constructiilor la nivel local, facilitand, astfel, dezvoltarea unor proiecte inovatoare si sustenabile, esentiale pentru viitorul economic al tarii.

Evenimentul a reunit reprezentanti ai autoritatilor guvernamentale, ai administratiei publice locale, ai sectorului financiar-bancar, dar si profesionisti din domeniul constructiilor, cu scopul de a consolida dialogul si de a identifica solutii integrate pentru optimizarea ritmului de dezvoltare.

 

In deschiderea Conferintei, presedintele PPC, Alexandru Fulga, a evidentiat importanta colaborarii intre sectorul public si cel privat pentru dezvoltarea si accelerarea proiectelor de infrastructura, amintind ca proiectantii romani au fost si vor ramane "in prima linie" a dezvoltarii nationale. Astfel, el a facut un apel la unitatea proiectantilor din Romania: "Impreuna putem face mai mult decat individual. Proiectantii romani sunt pregatiti sa contribuie esential la dezvoltarea Moldovei si a intregii tari".

Mai departe, a anuntat ca parteneriatul cu Ministerul Dezvoltarii pentru optimizarea cadrului legislativ privind activitatea din sectorul constructiilor urmeaza sa fie semnat, si a facut un apel la sprijinul autoritatilor pentru implementarea rapida a acestuia. De asemenea, presedintele PPC a subliniat importanta parteneriatului cu Banca Nationala a Romaniei, considerand colaborarea cu BNR „un pilon important in sustinerea dezvoltarii Moldovei”.

In contextul dezvoltarii sectorului constructiilor, Alexandru Fulga a mentionat contributia acestuia la economia nationala, care se ridica la aproximativ 6-7% din PIB-ul Romaniei si a remarcat pozitionarea tarii in top 3 state europene cu cea mai mare crestere a lucrarilor de constructii in 2024. Totusi, el a atras atentia asupra provocarilor legate de birocratie si intarzierile platilor catre firmele de proiectare, subliniind necesitatea unei mai mari predictibilitati si a simplificarii proceselor pentru a asigura continuitatea proiectelor.

 

 

La randul sau, Irina Teslarasu, coordonator al PPC pentru Regiunea Nord-Est, si-a centrat interventia in jurul valorii de coeziune drept "cheie a succesului" in implementarea proiectelor de anvergura care genereaza dezvoltare economica, imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor si bunastare a societatii, per ansamblu.

Aceasta a evidentiat caracterul esential al parteneriatului public-privat pentru progresul si dezvoltarea regiunii Moldovei, nevoia de investitii in educatie si formare profesionala, precum si necesitatea de a promova invatamantul dual in parteneriat cu scolile si universitatile tehnice pentru a asigura o noua generatie de muncitori calificati. Totodata, a adus in atentia publicului si autoritatilor centrale si regionale care au participat la dezbatere chestiuni precum finantarea si stimulentele fiscale pentru proiectele de infrastructura majora cu accent pe sustenabilitate si eficienta energetica, reducerea birocratiei in procesul de avizare, o relatie corecta intre proiectanti si constructori, remunerarea corespunzatoare a proiectantilor.

"Privim inainte cu increderea ca Moldova va deveni o regiune esentiala pe harta dezvoltarii sustenabile a Romaniei. Fiecare investitie este o piatra de temelie pentru un viitor durabil, un echilibru intre traditie si modernitate, intre natura si tehnologie. Anii ce vor veni nu sunt doar despre armonie, ci si despre capacitatea noastra de a construi un nou model de dezvoltare in care trecutul se imbina in mod firesc cu ceea ce urmeaza sa devenim. Misiunea noastra, ca si constructori, este sa cream, sa inovam si sa lasam in urma o lume mai buna. Rolul si rostul creatiei este starea de bine pe care o aducem comunitatii, iar impreuna avem puterea sa transformam viziuni in realitate", a transmis Irina Teslarasu.

 

In continuare, Danut Craciun, director regional adjunct al Sucursalei Regionale Iasi a Bancii Nationale a Romaniei, a evidentiat importanta sectorului constructiilor in cresterea economica si a subliniat rolul parteneriatului dintre BNR si PPC, care sprijina dezvoltarea proiectelor sustenabile si inovatoare la nivel national si local. "Filiala PPC la Iasi va sprijini companiile locale pentru implementarea de proiecte sustenabile si inovatoare", a afirmat Craciun.

Reprezentantul regional al BNR a mai transmis ca institutia isi doreste sa joace un rol important in proiectele pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, in special autostrazile A7 si A8, care vor transforma Iasiul intr-un nod important in strategia "Romania policentrica 2035", evidentiind, totodata, si oportunitatile economice pe care Iasiul le-ar putea avea in reconstructia Ucrainei post-conflict, datorita pozitiei sale strategice. In acest context, Danut Craciun a facut apel la colaborarea dintre mediul de afaceri si administratia locala pentru a transforma Iasiul intr-un oras european prosper si inteligent. "Poate impreuna cu comunitatea locala, cu reprezentantii administratiei locale vom reusi sa facem din Iasi un oras european prosper, inteligent".

Evenimentul s-a bucurat si de prezenta reprezentantilor din cadrul structurilor guvernamentale esentiale pentru dezvoltare, printre acestia numarandu-se ministrul Finantelor, Marcel Bolos, ministrul Sanatatii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Eduard Mititelu, secretar de stat in cadrul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, institutie responsabila, printre altele, pentru reglementare, avizare, coordonare si monitorizare a proiectelor in constructii, si Razvan Popescu, secretar de stat in cadrul Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene.

 

 

Ministrul Finantelor, Marcel Bolos, a facut o trecere in revista a liniilor de finantare nationale si europene puse la dispozitia Regiunii Nord-Est, precum POR Nord-Est, a carui valoare se ridica la 1,7 miliarde de euro, si Planul National de Redresare si Rezilienta, care pot contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare prin implementarea proiectelor majore de infrastructura precum Autostrada A7 (Autostrada Moldovei) si Autostrada A8 (Autostrada Unirii).

Referindu-se la prerogativele Ministerului Finantelor, Marcel Bolos a dezvaluit ca, in etapa de definitivare a planului fiscal structural pe termen mediu al Romaniei, aflat in lucru, a urmarit protejarea investitiilor si asigurarea unei politici fiscale predictibile si suportabile pentru mediul de afaceri pentru ca acesta sa ramana creator de valoare adaugata si pentru a fi mai competitiv la nivel european.

"Anii care urmeaza sunt anii cei mai bogati in cei alocari financiare pentru investitii. 2025 este unul cu peste 7,9% din PIB pentru investitii, peste 150 de miliarde de lei reprezentand cofinantari si fonduri UE care urmeaza a fi atrase in Romania. 2026 cu 7,7% din PIB, tot pentru investitii, un buget record. 2027, 6,5% din PIB pentru investitii", a transmis ministrul Finantelor, Marcel Bolos.

 

Ministrul Sanatatii, Alexandru Rafila, a evidentiat importanta investitiilor in sanatate, educatie si infrastructura pentru dezvoltarea unei regiuni.

"Orice regiune se poate dezvolta daca exista trei conditii in zona de investitii investitie in infrastructura de transport, investitie in sanatate si investitia in educatie. Pentru ca orice companie mare care vrea sa dezvolte o afacere semnificativa intr-o astfel de regiune are nevoie de caile de comunicatii, are nevoie de personal calificat si de oameni sanatosi ca sa poata sa dezvolte intr-adevar acea regiune. Asa ca noi, la Ministerul Sanatatii, bineinteles, cu sprijinul Guvernului Romaniei, am reusit sa facem ceea ce nu s-a intamplat in ultimii 34 de ani: sa pornim zeci de santiere in toata tara", a declarat ministrul, precizand ca "incepand cu anul 2025, primele spitale noi din Romania vor fi finalizate".

Investitiile in regiunea Moldovei si in Iasi au fost detaliate de ministrul Rafila, care a vorbit despre fondurile alocate pentru modernizarea infrastructurii medicale, inclusiv prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), care prevede 2,4 miliarde de euro pentru sanatate. "Moldova a fost afectata, iar 22 de judete nu aveau niciun obiectiv in PNRR, dar acum vom echilibra acest lucru", a spus ministrul, subliniind angajamentele pentru a corecta dezechilibrele regionale. In plus, Alexandru Rafila a mentionat dezvoltarea celei mai moderne platforme de neurochirurgie din Romania, la Spitalul Dr. Nicolaie Oblu, si avizele de oportunitate acordate pentru proiecte noi la Institutul de Boli Cardiovasculare si Spitalul de Pneumoftiziologie.

 

 

De asemenea, el a vorbit despre proiectele care vizeaza digitalizarea sistemului de sanatate, preventia, dar si dotarea si modernizarea unitatilor medicale, precum spitalele regionale. Ministrul a concluzionat ca toate aceste proiecte trebuie realizate "in conditii de transparenta", evidentiind parteneriatul cu Departamentul de Justitie din SUA si Biroul Federal de Investigatii pentru combaterea coruptiei in implementare.

 

In continuare, secretarul de stat Razvan Popescu a subliniat importanta strategica a regiunii Moldovei in contextul investitiilor din ultimii ani si rolul acesteia in dezvoltarea economica sustenabila a tarii. "Regiunea Nord-Est beneficiaza de o alocare totala de 1,75 miliarde de euro in perioada 2021-2027", in timp ce zonele sudice ale Moldovei primesc o parte din fondurile programului regional Sud-Est, totalizand 1,41 miliarde de euro".

Popescu a evidentiat ca regiunea are toate premisele pentru a dezvolta o economie competitiva prin inovare, cercetare si tehnologii avansate, adaugand: "Investitiile actuale si viitoare vor fi orientate catre nevoile identificate la nivel teritorial pentru a sprijini dezvoltarea regiunii in spirit european, astfel incat sa devina mai competitiva, mai accesibila, mai sustenabila si mai atractiva".

In plus, secretarul de stat a subliniat importanta cooperarii si implicarii tuturor actorilor relevanti pentru a valorifica oportunitatile oferite de tranzitia ecologica si digitala: "Este necesara implicarea mai multor actori relevanti si aplicarea unei bune guvernante, precum si promovarea actiunilor multinivel". Popescu a facut apel la participare activa, invitand autoritatile si partenerii locali sa propuna "proiecte bune, proiecte mature, gata de a fi implementate".

 

Secretarul de stat Eduard Mititelu a amintit de adoptarea metodologiei Building Information Modeling (BIM) pentru a facilita colaborarea intre administratie si domeniul privat.

"Dezvoltarea Romaniei, lucrarile publice din Romania nu se vor realiza niciodata in exclusivitate de catre stat, ci ele se vor realiza impreuna cu operatorii economici, cu mediul privat, motorul inovarii, pentru ca privatul este un motor al inovatiei. Este necesar sa stimulam aceasta inovatie si in mediul public, sa realizam transferul de tehnologie din institutele de cercetare catre mediul privat intr-un mod mai eficient", a subliniat secretarul de stat.

La randul sau, gazda evenimentului, presedintele Consiliului Judetean Iasi, Costel Alexe, a indicat problema cu care se confrunta regiunea Moldovei, si anume investitiile in sanatate si investitiile in infrastructura, pledand pentru construirea de autostrazi si drumuri expres.

El a facut o distinctie intre cele doua autostrazi care ar trebui sa lege Moldova de celelalte regiuni, A7 si A8, acesta din urma fiind "coloana de dezvoltare economica", pe cand prima este "coloana vertebrala administrativa". "Cea mai importanta resursa a Iasului si a Moldovei astazi nu sunt resursele naturale, este tocmai resursa umana care reprezinta motorul nostru de dezvoltare", a spus presedintele Consiliului Judetean Iasi.

 

Dr. Ing. Romeo-Cristian Erbasu, presedintele Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii, a evidentiat importanta colaborarii intre proiectanti si constructori, precum si contributia sectorului constructiilor la PIB-ul Romaniei.

Erbasu a subliniat rolul esential al PPCC mentionand ca multe dintre companiile care il compun au fost initial parte din Federatie. "Este bine ca s-au cristalizat si au format separat un patronat al proiectantilor, pentru ca este foarte important ca ei sa-si apere anumite interese separat de executanti", a afirmat acesta. A atras atentia si asupra provocarilor intampinate de proiectanti in ceea ce priveste actualizarea contractelor si facilitatile financiare, subliniind ca "90% din cheltuielile proiectantilor sunt reprezentate de manopera, care este creierul, iar forta de munca continua sa creasca in costuri".

De asemenea, Erbasu a subliniat contributia semnificativa a sectorului constructiilor la economia nationala. "Constructorii, inclusiv proiectantii, au ajuns la 8,1% aport la PIB anul trecut si au fost motorul principal al cresterii economice de 2,1%", a explicat acesta, subliniind necesitatea continuarii acestei tendinte prin investitii si predictibilitate.

In ceea ce priveste relatia cu guvernul, Erbasu a accentuat nevoia de predictibilitate si transparenta in implementarea proiectelor mari de infrastructura. "Avem nevoie de continuitate si predictibilitate, nu perioade de plata in primele trei luni si dupa aceea sa vedem ca avem deficit", a spus el. De asemenea, a cerut reactualizarea acordului intre guvern si constructori, adaptat la realitatile economice actuale.

 

 

Parcursul de proiectare si implementare a unui proiect in constructii implica obtinerea de avize, printre acestea numarandu-se si cele ale Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, al carui inspector general, Dan-Paul Iamandi, a fost reprezentant de colonel doctor inginer Dragos Rosu, adjunct al inspectorului sef in cadrul Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Iasi.

Acesta a amintit de factorii externi si interni care au avut un impact asupra evolutiei pietei industriei constructiilor.

"IGSU a fost, este si va fi in continuare un partener pro-activ cu institutiile si organismele implicate in edificarea si realizarea unor obiective de investitii, speram noi, din ce in ce mai complexe. PPC va avea un rol important in andosarea sau actualizarea reglementarilor tehnice in domeniu, cat si in implementarea unor solutii tehnice moderne, existente atat pe plan mondial cat si plan european", a transmis colonel doctor inginer Dragos Rosu.

 

Florin Nistor-Chinole, prim-vicepresedintele Patronatului Proiectantilor in Constructii, a abordat cateva aspecte esentiale legate de cadrul legislativ si provocarile cu care se confrunta sectorul constructiilor.

Acesta a subliniat ca "ceea ce ar trebui imbunatatit in primul rand se refera la cadrul legislativ", evidentiind ca "un cadru de actiune se reglementeaza de sus in jos si se implementeaza de jos in sus". El a mentionat ca, desi sunt disponibili bani si proiecte, problema principala ramane implementarea acestora din cauza lipsei unei legislatii unitare.

"Speram ca in urmatorul an, codul amenajarii, teritoriului si urbanismului sa fie aprobat, astfel incat sa scurtam procesul de avizare si autorizare", a spus acesta. In prezent, obtinerea avizelor necesita intre 2 si 4 ani, ceea ce ingreuneaza derularea proiectelor. Nistor-Chinole a subliniat ca exista "intre 7 si 15 institutii care trebuie sa avizeze un proiect", iar intarzierile pot duce la expirarea avizelor si la necesitatea actualizarii studiilor de fezabilitate.

"Fac din nou un apel catre Ministerul Dezvoltarii sa finalizam acel parteneriat astfel incat intre profesionisti sa punem un pic de ordine in tot ceea ce inseamna legislatie", a afirmat el, evidentiind nevoia de a consolida legislatia pentru a evita contradictiile si incoerentele dintre diferitele reglementari.

Dezbaterea organizata de Patronatul Proiectantilor in Constructii din Romania si Banca Nationala a Romaniei i-a oferit posibilitatea vicepresedintelui Consiliului Judetean Vaslui, Ciprian-Ionut Trifan, ales presedinte al acestei institutii, sa isi prezinte viziunea despre dezvoltarea regiunii.

Acesta a militat pentru eforturi fara granite judetene, ci sinergice, care sa asigure o dezvoltare uniforma a regiunii Moldovei, reducand astfel decalajele in raport cu alte regiuni.

"De ce n-am vorbi despre o strategie cum sa facem impreuna anumite lucruri strategice care sa dezvolte cu totul regiunea Moldovei? De ce nu am vorbi de interconectarea tuturor judetelor spre granitele regiunii Moldovei pentru a dezvolta fiecare bucata din Moldova? Daca vom avea optica de a vorbi tot timpul doar de granitele judetelor noastre, nu vom reusi sa dezvoltam regiunea Moldovei asa cum au reusit celelalte regiuni", a punctat presedintele CJ Vaslui.

 

 

Valeriu Iftime, presedinte ales al Consiliului Judetean Botosani, a subliniat, la randul sau, importanta conectivitatii si colaborarii intre judetele Moldovei pentru a stimula dezvoltarea regionala. Iftime a evidentiat ca, desi Iasiul s-a afirmat ca un pol economic, cultural, stiintific si politic, restul Moldovei, inclusiv Botosani, ramane o zona defavorizata.

"Daca Iasiul este un oras care s-a dezvoltat si este un pol economic, noi trebuie sa incurajam Iasiul. Prima mea actiune va fi legatura mea cu Iasiul si cu ce este in jurul Iasiului", a declarat Iftime, subliniind necesitatea de a centraliza eforturile de dezvoltare in jurul capitalei regionale, care poate genera influenta si putere pentru intreaga regiune.

Unul dintre principalele proiecte mentionate de Iftime este construirea unei legaturi rapide intre Botosani si Iasi. "Eu ma gandesc la un tren rapid intre Botosani si Iasi", a afirmat el, amintind de o cale ferata neterminata din trecut care ar putea relansa transportul feroviar in zona. "O cale ferata care se leaga Botosani-Iasi este salvarea Botosaniului", a adaugat el, subliniind ca o astfel de infrastructura ar stopa, de pilda, exodul de creiere prin facilitarea accesului la serviciile educationale din Iasi.

Presedintele CJ Botosani a remarcat, de asemenea, importanta dezvoltarii transportului feroviar pentru judetul Botosani, avand in vedere caracterul agricol al regiunii. "Botosani este un judet agricol si avem nevoie sa dezvoltam legaturi feroviare care sa faciliteze transportul de cereale intr-un mod sustenabil", a explicat el, subliniind impactul pozitiv al acestui demers asupra mediului si infrastructurii existente.

In contextul actual, Iftime a mai identificat oportunitati de dezvoltare datorita pozitiei de granita a judetului Botosani cu Ucraina, invitand companiile de constructii sa colaboreze cu firmele din tara vecina.

 

Vlad Grigorean, consilier judetean ales Neamt, a transmis mesajul presedintelui ales al Consiliului Judetean Neamt, Vasilica-Daniel Harpa, in cadrul Conferintei, punctand importanta constructiilor ca "pilon esential al cresterii economice" si mentionand ca proiectele de infrastructura genereaza locuri de munca si atrag noi investitii.

Un exemplu concret este constructia noului Spital de Urgenta Neamt si a Drumului expres Piatra Neamt-Bacau, care sunt "esentiale pentru imbunatatirea infrastructurii locale si pentru cresterea accesului la servicii esentiale pentru cetateni". Grigorean a subliniat, de asemenea, necesitatea unei colaborari stranse intre proiectanti, autoritati si mediul financiar, afirmand ca "proiectele bine planificate pot accelera progresul economic si pot deveni catalizatori pentru cresterea nivelului de trai".

Eforturile comune au fost evidentiate si de Vasile Asandei, coordonator ADR Nord-Est, carea remarcat caracterul paradoxal al regiunii: pe de o parte, potentialul foarte mare al acesteia, pe de alta parte nivelul redus de dezvoltare. Pentru a tura motoarele dezvoltarii regiunii la capacitate maxima, acesta a propus o corelare intre programe la nivel national, o abordare de jos in sus.

In egala masura, coordonatorul ADR Nord-Est a lansat PPC invitatia de a organiza o intalnire profesionala tehnica pentru a impartasi lectiile invatate si a identifica solutii la problemele curente.

"Cel mai important lucru pe care trebuie sa il facem in toate programele este corelare. Este inadmisibil sa avem 3 programe care finanteaza cel putin acelasi tip de proiecte. Programele acestea ar trebui corelate la nivel national, sau cel mai bine la nivel regional, si sa dezvoltam comunitatile. Sa pornim de la comunitate si apoi sursele de finantare sa fie adecvate comunitatii si nu sursele de finantare sa dicteze ce investitii sa faca", a punctat Vasile Asandei, coordinator ADR Nord-Est.

*** 

Prin organizarea acestui eveniment, PPC si-a propus nu doar sa deschida un dialog intre toti actorii relevanti, ci si sa consolideze pozitia sectorului de proiectare in constructii ca un pilon central al dezvoltarii economice a Romaniei. In acest sens, la finalul Conferintei "Dezvoltarea Moldovei – proiectul-cheie pentru valorificarea potentialului de dezvoltare a Romaniei", Alexandru Fulga, presedintele Patronatului Proiectantilor in Constructii, a subliniat importanta colaborarii intre sectorul privat si cel public. El a exprimat speranta ca evenimentele de acest tip vor facilita dialogul necesar pentru a rezolva problemele cu care se confrunta domeniul constructiilor si al proiectarii. "Sper in dialogul asta sa fie mai apropiat. Daca nu avem o legislatie pe care sa ne putem baza si pe care sa o putem utiliza foarte usor, e foarte complicat sa ne facem treaba", a declarat Fulga. El a subliniat, de asemenea, necesitatea unor proiecte de calitate care sa fie livrate constructorilor, accentuand ca sprijinul universitatilor este esential pentru a atrage noi talente in domeniu.