Agenda Constructiilor
Joi, 01 Decembrie 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Arhitectura & Proiectare - STARH: Inceput de an foarte bun, cu o competitie castigata si noi perspective
STARH: Inceput de an foarte bun, cu o competitie castigata si noi perspective
Arhitectura & Proiectare Publicat de Elena Icleanu 02 Sep 2022 06:25
STARH, biroul de arhitectura care a castigat Concursul International de Solutii "Piata Sfatului Brasov Central Square", a semnat contractul pentru proiectul de amenajare a Pietei Sfatului cu autoritatile locale, in urmatoarele 6 luni urmand a elabora anteproiectul si studiul de fundamentare. "Prima jumatate a anului a pornit bine, venind cu concursul cel nou pentru Piata Sfatului din Brasov, iar pentru noi orice competitie e o incercare si un prilej de lucru concentrat, in echipa, bun, cu atat mai bun cu cat avem satisfactia de a fi castigat lucrarea. Daca este ceva ce ne-a adus anul trecut si s-a consolidat in prima parte a anului si speram sa continue in 2023, este iesirea din matca Bucurestiului. Am avut mai multe solicitari pentru lucrari in Constanta, Sibiu. E o maniera de lucru noua pentru noi, care presupune mai multa dinamica de teren, comunicare online continua cu santierele sau echipele de colaboratori", spune dr. arh Iulia Stanciu, referitor la startul foarte bun pe care l-a avut compania in 2022. Iulia Stanciu este asociat al biroului Starh inca din 1996 si este doctor in arhitectura si profesor la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu". Alaturi de Starh, a castigat numeroase premii de-a lungul anilor, atat la Anuala si Bienala de Arhitectura, cat si nominalizari la Premiile Mies van der Rohe.
 
- Ce proiecte aveti in lucru in aceasta perioada si ce ne puteti spune despre acestea?
- O lucrare care "creste" acum, pe un program cu care nu ne intalnim curent, este Asezamantul Sfanta Tecla, o "incinta continatoare" in jurul Bisericii. Mai avem in etapa de executie o serie de lucrari particulare, pe care insa nu le-as aduce in discutie, pentru ca, depinzand de cerintele clientilor, sunt marcate de termenele impuse de acestia in functie de schimbarile de parcurs sau de cerinte de modificare de buget, ceea ce le face irelevante pentru o concluzie generala a acestui moment. Interesant este ca avem repornite 3 proiecte de restaurare/remodelare, dintre care doua pe monumente istorice, care au stagnat din diverse motive si acum le reautorizam si suntem in discutii de formulare a temei de proiectare, dupa mai bine de 10 ani si ca pornesc pe calea pe care ar fi trebuit de la bun inceput sa fie. In rest, din pacate, daca putem vorbi de termene de proiectare estimabile de la inceput pe etape, in privinta autorizarii lor - ceea ce ne intereseaza de fapt in egala masura si pe noi pentru pornirea executiei, dar mai ales pe investitori - efectiv nu mai putem previziona nimic. Bucurestiul a avut intotdeauna problema respectarii termenelor legale de autorizare, dar actualmente se poate vorbi aproape de blocaj administrativ, atata vreme cat pentru autorizarea unor restaurari modeste de case parter in Zone Construite protejate termenele pentru o autorizatie ajung la peste un an... Inadmisibil pentru o administratie care declarativ militeaza pentru patrimoniu si respectarea legislatiei in vigoare. As mai mentiona proiectele castigate prin concurs, actualmente in lucru. Extinderea Consiliului Judetean Cluj este primul in, etapa de autorizare, proiectarea fiind incheiata si asteptam ordinul de incepere a lucrarilor pentru etapa de proiect tehnic in paralel cu autorizarea. Apoi, am depasit etapa de negocieri si am semnat proiectul pentru amenajarea Pietei Sfatului din Brasov, cu primele termene Anteproiect - 90 zile si Studiu de Fundamentare - 90 zile. Ambele sunt lucrari reprezentative pentru viata publica a oraselor respective, lucrari care suscita interesul comunitatilor locale, prin urmare si o responsabilitate in plus pentru biroul nostru.
 
 
- Cum vedeti evolutia activitatii din domeniul de proiectare si constructii?
- Ar fi bine ca din noul context politic, activitatea in constructii si mai ales cea a dezvoltarilor imobiliare sa aiba o cumpatare in a investi mult si de a creste exigenta pe proiectare si calitate a detalierii. Pur si simplu sa nu ne mai permitem sa construim de mantuiala pentru ca ne costa ulterior. Asta ar implica, in primul rand, responsabilitatea proiectantilor si cumva reasezarea atentiei si timpului/costurilor pe partea de proiectare, tocmai pentru a economisi in executie. Din pacate, in viitorul apropiat nu vad lucrurile prea optimist. O tendinta "diabolica" face ca in momentele de restriste, care atrag si un soi de neatentie, de lipsa a vigilentei, sa se produca, in mare viteza, cele mai nefericite interventii. Ma tem de ceea ce se poate intampla, de construitul in pripa, ieftin si prost, cu sacrificarea patrimoniului pe alocuri, cu argumentul contextului dificil, care ne va costa scump in cativa ani. Si nu e vorba doar de degradarile care vor urma rapid, dar si de pierderea unei identitati urbane, de zone de nerecunoscut. In privinta proiectarii va aparea tocmeala si pretul cel mai mic va castiga, evident in detrimentul birourilor care nu isi pot permite sa faca proiecte pe banda doar pentru etapa de autorizare, pentru care timpul de proiectare este important, proportional cu onorariile.
 
 
- Ati observat o modificare a cererii de proiecte, in acest context?
- Biroul nostru nu vehiculeaza un numar mare de proiecte pentru a fi relevant numarul cererilor, care de obicei vizeaza o practica de arhitectura proprie noua. Aici, cine vrea sa lucreze in maniera noastra, vine la noi. O anumita retinere in a porni executia proiectelor a aparut insa, cu cerinta expresa de organizare judicioasa preliminara, cu achizitiile complete de materiale la etapele de lucru. Este un aspect care a facut greoaie aprovizionarea la cantitati in fapt stocate pentru urmatorii 1-2 ani, sa zicem, pe lucrarile de structura. Devizul de constructii nu mai este licitat pe toate lucrarile, ci pe etape; constructorii nu isi mai permit sa tina preturi ferme pe tot parcursul unei lucrari. Asta face imposibil pentru un investitor sa previzioneze bugetarea finala a lucrarii si ajunge, ulterior, sa solicite modificari ale proiectelor, cand realizeaza amploarea si impactul pe termen lung al preturilor. Pentru noi inseamna, de cele mai multe ori, refaceri si reveniri consumatoare de timp si energie.
 
 
- Cum abordati, in cadrul biroului, proiectarea nZEB si eficienta energetica?
- Am constatat ca, in practica, nu este o cerinta implicita pentru proiectare nZEB si pentru ca nu toti clientii stiu de intrarea in vigoare a standardelor respective, dar a trebuit sa luam in considerare subiectul pe proiectele de concurs, pe concursurile castigate si in implementare. Cred ca esentiala e obtinerea eficientei si sustenabilitatii prin conformarea justa a constructiei, recuperarea de resurse, ceea ce oricum ne preocupa in birou. Realitatea este ca ultimii ani nu doar s-a construit ineficient, risipitor, dar s-a desfiintat enorm in Romania, fara ca cineva sa-si puna problema recuperarii si, in acest sens, prin programul/platforma 112 Recuperare, initiat de OAR Filiala Teritoriala Bucuresti, incercam sa importam o practica internationala de refolosire. 
 
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ALLBIMVideoConfAC-iulTERAPLASTAUTODESK
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
OCTOMBRIE
2022!
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 170 (Octombrie 2022)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
CONCEPT STRUCTURE
rigips
CELCO 2020
BMI_Icopal
ERBASU CONSTRUCT
strabag nivel 1
MAKITA
FRONTALE
hilti
Acvatot 2019
leviatan
Ubitech
viarom
leviatan

Parteneri

AHK 2022
HABITAT
FPSC_2019
AICPS_30
ROGBC 2016
econet
ef-de-n
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere tamplarie aluminiu