- Investitiile publice aflate in derulare in Timisoara insumeaza cateva sute de milioane de lei si, ca impact asupra dezvoltarii viitoare a orasului, sunt cruciale. Amintesc aici reabilitarea spatiului public din centrul istoric, prin transformarea a zece strazi in zone pietonale si reconfigurarea a patru piete, un proiect de 65 milioane de lei care, prin dimensiune si abordare, va alinia Timisoara in spiritul traditiei oraselor europene. Proiectul va fi definitivat pana la sfarsitul acestui an. Tot in ultima parte din 2015 vom finaliza reabilitarea malurilor Canalului Bega, care va crea un coridor de agrement cu 8 km de piste pentru biciclete si alei pietonale, in urma unei investitii de 50 milioane de lei. Recent finalizat si dat in functiune este Pasajul Michelangelo, o investitie de 52 milioane de lei, care a descongestionat traficul intr-una din cele mai aglomerate intersectii din Timisoara. Tot ca lucrari majore, as mentiona si reabilitarea a trei licee de traditie din Timisoara, cladiri incluse in categoria monumentelor istorice, care, prin complexitatea lucrarilor si modul de interventie prudent asupra lor, de multe ori pun probleme atat constructorilor, cat si proiectantilor. Cele trei lucrari insumeaza investitii de circa 30 milioane de lei. Ca in toate marile orase din Romania, inclusiv in Timisoara are loc o mare campanie de reabilitare termica a blocurilor, cu cateva zeci de proiecte aflate in lucru. Intervenim asupra aspectului estetic al acestor cladiri, dupa ce am elaborat si aprobat in Consiliul Local un regulament privind identitatea cromatica a cladirilor din municipiu si avem clar stabilite palete de culori, pentru diverse tipuri de imobile, cu propuneri pentru nuantele de baza sau pentru cele de accente. Cred ca, momentan, este un demers singular in Romania, prin care ne-am propus nu sa uniformizam blocurile, ci sa educam populatia din punct de vedere estetic.

 

- In ceea ce priveste investitiile private, unul dintre marile proiecte in executie este platforma comerciala dezvoltata de NEPI si Dedeman pe locul fostei fabrici Dermatina, apoi sunt lucrarile de interventie si remodelare a unor spatii aflate in cartierele istorice din Timisoara si care, din pacate, in ultimii ani, s-au aflat intr-o stare avansata de degradare si ruina. Ma refer in special la fosta Fabrica de Ciorapi, unde investitorii au pastrat partile valoroase din vechea cladire, pentru a le integra in noile structuri, mentinand traditia si memoria locului. Acest proiect a starnit emotie si ingrijorare in randul unei parti a comunitatii locale, prin ceea ce a insemnat aceasta fabrica pentru traditia Timisoarei. In functie de succesul pe care il vor avea tipul acesta de proiecte, gradul de acceptare a societatii civile pentru interventiile respective va creste. As mai mentiona complexul City Business Center, din Piata 700, unde s-a finalizat recent cea de-a cincea cladire de birouri. Lucrarile de constructii au fost intarziate din cauza unei descarcari arheologice. Am remarcat modul exceptional prin care a fost pusa in evidenta descoperirea arheologica, un stavilar austriac din secolul al XVII-lea (demontat si reconstruit intr-o actiune in premiera), care nu numai ca a fost expus publicului, dar se si incadreaza armonios intr-un complex de cladiri moderne.

 

- Din punctul meu de vedere, ceea ce-i lipseste in momentul de fata Timisoarei sunt serviciile medicale si de educatie mai bune, facilitatile sportive si culturale, precum si o zona de agrement. In domeniul serviciilor medicale, in ultima perioada s-au facut investitii semnificative, fie in constructia de spatii medicale, cum este proiectul de extindere cu o aripa noua a spitalului de copii, fie in amenajarea unor centre noi, care nu au avut functiuni medicale, insa au fos transformate in spital, cum este cazul spitalului dermatologic sau constructia centrului oncogen de cercetare. Recent, am primit asigurari de la Guvern ca au fost alocate fonduri pentru constructia unui spital oncologic. Din fonduri europene, s-au facut modernizari si extinderi la multe din corpurile de cladiri ale Spitalului Municipal. Pe componenta de servicii sportive, pentru practicarea sportului de masa am pornit elaborarea unor documentatii urbanistice (PUZ) in vederea studierii unor zone din Timisoara, unde urmeaza sa edificam complexuri sportive cu bazine de inot, terenuri de sport multifunctionale, un stadion de rugby si mai multe terenuri de tenis. De departe, zona cea mai complexa pentru care elaboram in momentul de fata un PUZ este cea din zona Stadionului Dan Paltinisanu, o suprafata de peste 60 de hectare pe care o vedem ca pe o zona destinata sportului, cu un nou stadion, dar si cu o sala polivalenta care ar urma sa gazduiasca spectacole, conferinte etc.

 

- Sunt doua problemele esentiale care trebuie rezolvate in Timisoara, in urmatorii ani: cea a cladirilor istorice aflate intr-o stare de degradare continua si restructurarea fostelor mari platforme industriale. Municipiul are cea mai mare zona protejata din Romania, compusa din cateva mii de cladiri istorice, grupate in special in cele trei cartiere traditionale: Iosefin, Fabric si Cetate. Acestea sunt cladiri private, cu mai multi proprietari, iar din pacate legislatia romaneasca este neclara referitor la modul in care administratia publica poate interveni cladirilor respective. In acest domeniu functioneaza doua legi: Legea nr. 422/2001 privind protectia monumentelor istorice si Legea nr. 153/2011 privind calitatea arhitectural-ambientala a cladirilor. Pana in prezent, niciun oras din Romania nu a reusit sa aplice aceasta legislatie la cladirile cu proprietari privati, de unde rezulta ca problema exista la nivelul legislatiei din tara noastra. Cei mai multi dintre proprietarii acestor cladiri nu cunosc valoarea imobilului in care locuiesc, nu stiu mai nimic despre tehnicile corecte de restaurare a unui monument si nici nu inteleg hatisul birocratic pe care trebuie sa-l parcurga pentru autorizarea si realizarea unei lucrari de reabilitare a unei cladiri istorice. Asadar, trebuie gasita o solutie la nivel national: fie devine clar modul in care primariile se pot implica in sprijinirea acestor asociatii de proprietari, fie se deschide legislatia pentru crearea unor parteneriate intre asociatiile de proprietari, primarii si sistemul bancar, fie se implementeaza sistemul fundatiilor care se ingrijesc de reabilitarea patrimoniului sau orice alt tip de solutie, pe care Guvernul si Parlamentul trebuie sa le legifereze. Aceasta pasivitate a statului si «aruncarea» responsabilitatii de la unul la altul nu vor ajuta la conservarea si exploatarea turistica a acestei mosteniri valoroase pe care o avem la indemana.

O alta problema foarte importanta se refera la reticenta tinerilor de a lucra in administratie. Pentru majoritatea tinerilor absolventi, administratia este un loc al hotilor si al persoanelor varstnice. Pana cand nu se va produce o intinerire a personalului din administratiile publice si atat timp cat vom lucra cu oameni pentru care calculatorul este, inca, o necunoscuta, va fi foarte greu sa inovam si sa formam tineri care sa lucreze in administratie. De pilda, ca arhitect-sef al Municipiului Timisoara, gestionez un domeniu unde creativitatea si inovatia ar trebui sa fie cuvintele de ordine.

 

- Avem in elaborare Planul Urbanistic General al Municipiului Timisoara, dupa ce, in 2012, am aprobat Masterplanul General de Dezvoltare pentru urmatorii 20 de ani. Am gandit doua obiective majore de dezvoltare a orasului pe termen lung: dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive, bazate pe cunoastere si inovare si cresterea calitatii atractivitatii orasului pentru localnici si vizitatori. In fapt, noul Plan Urbanistic General are o abordare curajoasa si inovatoare, care propune o deschidere fara precedent a modului de dezvoltare a orasului. Cred in dezvoltarea verde a orasului, la fel ca predecesorii mei, care au conferit Timisoarei blazonul de «oras al parcurilor». Asa ca noul PUG propune crearea unei noi paduri in Timisoara, un obiectiv indraznet pentru o tara in care se construieste in parcuri. Am stabilit o zona de cateva zeci de hectare, in vecinatatea Canalului Bega, in partea sud-estica a orasului, unde in viitorii ani sa avem o noua padure in Timisoara. Apoi, am inceput sa remodelam configuratia marilor bulevarde ale municipiului dupa schema celor traditionale, cu un coridor de copaci si spatiu verde pe mijlocul soselei, separand cele doua sensuri de mers. Vor insemna kilometri de coridoare verzi care apar in mijlocul unor zone compacte de asfalt, reducand poluarea si sporind confortul locuitorilor.