Mihaela Stela Georgescu (62 de ani)
Functia/Institutia: membru al Catedrei de Stiinte Tehnice, Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” ;
Experienta profesionala: 12 ani in domeniu.

 

 

Ce schimbari vor surveni in domeniu, din cauza noii legislatii?
Datorita schimbarilor impuse de normativele europene in domeniu, la proiectarea unei cladiri vor fi luate in calcul o multitudine de aspecte, fiind efectuate analize pentru intregul ciclu de exploatare a imobilului atat in ceea ce priveste consumul energetic al acestuia, cat si proportia in care vor putea fi utilizate sau reciclate elementele componente dupa demolare. Acest nou concept este denumit „proiectare integrata” sau „holistica”. Totodata, in momentul planificarii unei cladiri noi, se studiaza proiectul urbanistic, zona in care va fi amplasata, densitatea locuitorilor etc., astfel incat viitorul imobil sa se incadreze intr-un ansamblu. Pentru a putea realiza constructii care sa corespunda conceptului de constructie sustenabila (nearly zero energy buildings - nZEB), este necesara efectuarea unei izolari termice superioare si instalarea surselor proprii de producere a energiei alternative. In cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbansim „Ion Mincu” exista un program-master care combina aspectele dezvoltarii durabile si auditului energetic, cursuri optionale ce cuprind si aceste aspecte, iar la finele anului trecut s-a incheiat un proiect de cercetare, derulat prin ministerul de resort, despre reabilitarea ansamblurilor, aplicand principiile mentionate anterior.      

 

Care sunt tendintele actuale in domeniul proiectarii/arhitecturii?
In prezent, exista trei tendinte majore in sfera arhitecturii/proiectarii, in ceea ce priveste tipologia materialelor utilizate, cea mai pregnanta fiind aceea de folosire a materiilor prime curente/clasice, ce sunt agrementate/certificate in conformitate cu standardele in vigoare. Totodata, o directie interesanta este observata prin impunerea utilizarii unor materiale performante, preluate din industria aviatica, datorita proprietatilor tehnice avansate si greutatii reduse. Un trend diferit - a carui implementare se studiaza in prezent in cadrul unor universitati din Franta sau Italia - consta in intoarcerea la materialele traditionale, primare sau naturale (organice, vegetale sau de origine animala), insa, deoarece nu exista date suficiente cu privire la comportamentul acestora in timp, tehnologiile nu au fost declarate deocamdata viabile.        

 

Cum ar trebui sa fie dezvoltata o cladire care sa respecte exigentele UE?
Odata cu indeplinirea aspectelor mentionate anterior, se pune accent pe dezvoltarea infrastructurii din zona in care va fi amplasata viitoarea constructie, materialele utilizate (care trebuie sa fie ecologice), managementul apei folosite pentru irigare si menaj (utilizarea apei pluviale si a celei „gri”), gradul de inovare adus de proiect, refolosirea elementelor componente etc. La nivel mondial, exista cateva standarde ce propun astfel de proiecte, respectiv: LEED (implementat in SUA), BREEAM (Anglia),etc.