- Pandemia a pus o frana puternica constructiei cladirilor de birouri, domeniu care ocupa cam 70% din activitatea noastra. Deci a fost o incetinire a activitatii noastre in acest domeniu in 2020. Constructia cladirilor de birouri isi va reveni treptat. Lucrul la distanta isi va dovedi in timp limitarile sale atat asupra eficientei si productivitatii, cat si mai ales asupra contactului social. La inceputul anilor '90, la New York a fost o mare golire a cladirilor de birouri in favoarea activitatii la distanta, ca urmare a exploziei comunicatiilor digitale. In cativa ani, lumea s-a reintors, in mare parte, la locurile de munca parasite initial. Pe de alta parte, Bucurestiul are, la aceeasi populatie ca a Varsoviei, cam 25%-30% din cladirile de birouri aflate in capitala poloneza. Va fi loc de construit. In perspectiva imediata, ne concentram pe proiecte rezidentiale, culturale si institutionale, participam in licitatii private si publice si la proiecte internationale.

 

- Avem in constructie, in Bucuresti, cladirea de birouri Globalworth Square, un imobil de apartamente cu 13 etaje pe strada Mihai Eminescu si o alta cladire rezidentiala cu 5 etaje, pe strada Venezuela. Lucram la elaborarea detaliilor de executie la cladirea de birouri nr. 4 din complexul Campus 6, dezvoltat de Skanska Corporation. De asemenea, urmeaza sa incepem lucrul la cateva alte proiecte rezidentiale si, in curand, la Muzeul Holocaustului din Romania.

 

 

- Cred ca se va produce o schimbare importanta in domeniul proiectarii cladirilor de birouri, ce va fi generata nu numai de pandemie, dar si de automatizari, Inteligenta Artificiala (AI), de masurile de sustenabilitate si supra specializarii. Se va produce o transformare a mediului de lucru din multe puncte de vedere. Se vor extinde si vor creste in complexitate birourile ce ofera spatii co-working si se va inregistra o penetrare a spatiului public, comercial si cultural in cel de birouri. Cladirile vor fi din ce in ce mai hibride. Va creste densitatea urbana, in contextul protectiei monumentelor istorice.

 

- Am folosit 3D (level 1) BIM la proiectele pentru cladirile din complexul Campus 6, dezvoltat de Skanska. Acest mod de lucru va fi folosit tot mai des si va fi solicitat de tot mai multe corporatii ce investesc in sectorul imobiliar. Sistemul faciliteaza coordonarea intre specialitati, determinarea cantitatilor de lucrari, flexibilitatea si constructia tridimensionala, monitorizarea de catre beneficiar si multe altele. Ca orice sistem are si dezavantaje. Este relativ greoi de invatat, necesita investitii destul de serioase in tehnologie si este uneori abuzat de unii beneficiari, care vor sa ne urmareasca orice pas. Este, in special, greoi in fazele de concept initiale. Cred ca sistemul insusi va evolua si va deveni mai suplu si mai "user-friendly" in viitor, facilitand posibilitati de schimbare si evolutie a proiectelor "din mers", precum si a integrarii continue a unor informatii de ultima ora din industria constructiilor. 

 

- O sa ma refer la una singura, care este, insa, majora si cred ca nu se rezuma numai la activitatea companiei mele. Este vorba de declinul constant din ultimii ani al onorariilor de proiectare. In timp ce preturile de constructie evolueaza, onorariile, in mod paradoxal, scad. In loc de 20-25 de euro/ mp de acum cativa ani, se lucreaza acum cu 12-15 euro sau mai putin. Este rezultatul faptului ca proiectarea de arhitectura este oferita acum si de firme de constructii sau project management, al caror profit este realizat in procesul de constructie, nu in etapa de proiectare, si care pot oferi proiectarea foarte jos. De asemenea, este rezultatul scaderi, in general, a nivelului de calitate solicitat de beneficiari, care vor sa vanda investitia imediat dupa realizare sau chiar inainte de finalizarea proiectului. Consecintele se vad in calitatea constructiilor. Se construieste pe documentatii firave, ce pot fi realizate in cadrul onorariilor oferite, sau se realizeaza o precaritate financiara perpetua a firmelor care incearca sa produca documentatii de calitate in orizontul onorariilor posibile de obtinut pe piata. Solutia aici nu este, cred, in implementarea fortata a unei grile de onorarii, ci in mandatarea unui anumit nivel de documentatie tehnica, care va determina, implicit, o crestere a onorariilor profesionale.