- Activitatea APMGS in 2024 a fost marcata de un angajament puternic fata de informare si comunicare, avand ca scop cresterea constientizarii asupra importantei monitorizarii geotehnice si structurale. De asemenea, am dezvoltat o platforma online care serveste ca un hub de resurse pentru membrii sai, oferind acces la studii de caz, articole tehnice si ghiduri de bune practici. Aceasta initiativa a contribuit la imbunatatirea conectivitatii intre specialisti si a facilitat diseminarea informatiilor relevante la nivel national.

Pentru 2025, ne propunem un plan de actiuni structurat pe mai multe directii, ce includ lansarea unui program de formare (organizarea de cursuri si workshop-uri axate pe noile tehnologii si metode de monitorizare, inclusiv utilizarea senzorilor IoT si a solutiilor digitale avansate), campanii de constientizare (dedicate informarii publicului larg si a factorilor decizionali despre importanta monitorizarii structurale pentru siguranta constructiilor), parteneriate strategice (pentru consolidarea colaborarilor cu institutii academice si organizatii internationale pentru promovarea cercetarii in domeniu si dezvoltarea unor standarde comune), inovatie tehnologica pentru promovarea proiectelor de investitii in dezvoltarea si implementarea unor solutii inovatoare care sa faciliteze monitorizarea in timp real a structurilor, contribuind astfel la prevenirea riscurilor. Aceste actiuni vor contribui la consolidarea pozitiei noastre ca lider in domeniul monitorizarii geotehnice si structurale din Romania, asigurand un mediu construit mai sigur si mai durabil.

 

- Piata de monitorizare a constructiilor a evoluat semnificativ in ultimii ani, iar in 2024, aceasta tendinta a fost accentuata prin aceste trei perspective-cheie. In ceea ce priveste nivelul de constientizare a beneficiarilor, importanta monitorizarii structurale a crescut considerabil, atat in randul beneficiarilor publici, cat si privati. Acestia incep sa recunoasca faptul ca monitorizarea continua nu este doar o cerinta legala, ci si o necesitate pentru asigurarea sigurantei si durabilitatii constructiilor. De exemplu, proprietarii de cladiri invecinate devin mai atenti la riscurile potentiale generate de proiectele de constructie din apropiere, ceea ce duce la o cerere crescuta pentru servicii de monitorizare.

Referitor la includerea acestor activitati in cerintele de proiect, in ultimii ani, tot mai multe licitatii si proiecte de constructie includ cerinte specifice pentru monitorizarea comportarii structurilor. Aceasta reflecta o schimbare pozitiva in abordarea proiectarii, unde monitorizarea este integrata din faza de planificare, asigurandu-se astfel ca riscurile sunt gestionate proactiv. Legislatia romaneasca prevede clar obligatia de a implementa aceste servicii pentru majoritatea constructiilor, ceea ce stimuleaza dezvoltarea pietei.

In fine, in ceea ce priveste noile tehnologii si metode de lucru, solutiile avansate, cum ar fi senzori IoT si metodele digitale pentru analiza datelor, au inceput sa fie adoptate pe scara larga in domeniul monitorizarii structurale. Aceste inovatii permit colectarea si analiza datelor in timp real, facilitand interventii rapide si eficiente atunci cand se identifica probleme structurale. Tranzitia catre solutii automatizate imbunatateste nu doar precizia monitorizarii, ci si transparenta procesului pentru toti actorii implicati.

In concluzie, piata de monitorizare a constructiilor se afla intr-o continua expansiune, cu un accent crescut pe constientizare, reglementare si tehnologie, ceea ce promite un viitor mai sigur si mai sustenabil pentru infrastructura construita.

 

- In contextul necesitatii de rezilienta a constructiilor si adaptarii la schimbarile climatice, observam o tendinta crescanda spre utilizarea materialelor durabile si a solutiilor ecologice in proiectare. Monitorizarea structurala joaca un rol crucial in acest proces, oferind date esentiale pentru evaluarea performantei cladirilor existente si pentru planificarea interventiilor necesare. Aceasta nu doar ca ajuta la prevenirea deteriorarii infrastructurii, dar contribuie si la reducerea impactului asupra mediului prin optimizarea resurselor utilizate. Aceste tendinte sunt esentiale pentru a raspunde provocarilor generate de fenomenele meteorologice extreme si de impactul acestora asupra mediului construit.

Un trend major este integrarea solutiilor bazate pe natura in proiectele de constructie. Aceste solutii, cum ar fi acoperisurile verzi si peretii verzi, contribuie la reducerea efectului de insula termica urbana si la gestionarea apelor pluviale. Aceste metode nu doar ca imbunatatesc estetica cladirilor, dar ajuta si la mentinerea unui microclimat favorabil in orase, reducand astfel riscurile asociate cu valurile de caldura.

Importanta este, de asemenea, revizuirea standardelor de constructie. Normele sunt in continua evolutie pentru a include cerinte stricte privind eficienta energetica si adaptarea la schimbarile climatice. Aceste reglementari vizeaza nu doar reducerea emisiilor de carbon, ci si asigurarea ca cladirile sunt capabile sa reziste la conditii meteorologice extreme. De exemplu, se pune accent pe imbunatatirea sistemelor de incalzire si racire pentru a face fata fluctuatiilor climatice. In ceea ce priveste monitorizarea structurala, ea devine un instrument esential in acest context, avand rolul de a evalua constant starea cladirilor si a infrastructurii. Prin utilizarea tehnologiilor avansate, cum ar fi senzori IoT, se pot colecta date in timp real despre performanta structurilor. Se permite, astfel, identificarea rapida a problemelor structurale inainte ca acestea sa devina critice, asigurand astfel siguranta utilizatorilor si prelungind durata de viata a cladirilor. 

Cresterea constientizarii in randul beneficiarilor publici si privati este o alta tendinta importanta. Acestia devin din ce in ce mai informati cu privire la importanta monitorizarii continue si a intretinerii proactive a structurilor. Educatia privind beneficiile investitiilor in infrastructura rezilienta joaca un rol crucial in promovarea unor practici durabile.

In fine, colaborarea intre diferite discipline - inginerie civila, arhitectura, ecologie - este esentiala pentru dezvoltarea unor solutii inovatoare care sa raspunda provocarilor actuale. Aceasta abordare integrata faciliteaza crearea unor cladiri care nu doar ca indeplinesc standardele de siguranta, dar contribuie si la bunastarea comunitatilor.

In concluzie, tendintele actuale din sectorul constructiilor reflecta o adaptare necesara la provocarile schimbarilor climatice. Monitorizarea structurala joaca un rol central in asigurarea unei infrastructuri reziliente, contribuind astfel la protectia comunitatilor impotriva efectelor adverse ale climatului.

 

- Industria reprezentata de APMGS se confrunta cu mai multe dificultati in prezent, care afecteaza activitatea sectorului de monitorizare structurala si geotehnica (urmarirea comportarii in timp a constructiilor). Una dintre principalele provocari este lipsa unei reglementari clare si a standardelor uniforme in domeniu, ceea ce duce la inconsistente in aplicarea practicilor de monitorizare.

De asemenea, rezistenta la schimbare din partea unor actori din industrie, inclusiv constructori si beneficiari, ingreuneaza adoptarea tehnologiilor moderne necesare pentru o monitorizare eficienta. Aceasta reticenta este adesea alimentata de o mentalitate traditionala, care subestimeaza beneficiile pe termen lung ale monitorizarii.

Pentru anul 2025, ne asteptam la provocari legate de adaptarea la noile reglementari europene, care vor impune standarde mai stricte privind siguranta si sustenabilitatea constructiilor. De asemenea, cresterea cererii pentru solutii inovatoare va necesita dezvoltarea rapida a competentelor in randul specialistilor din domeniu, ceea ce poate fi o provocare, dat fiind deficitul de forta de munca calificata.

Pe de alta parte, exista si oportunitati semnificative. Cresterea constientizarii asupra importantei monitorizarii va stimula investitiile in tehnologie si va deschide noi piete pentru servicii de monitorizare. De asemenea, colaborarile cu institutii academice si organizatii internationale pot facilita accesul la resurse si expertiza necesara pentru a dezvolta solutii inovatoare, care sa raspunda provocarilor emergente ale sectorului. Aceasta dinamica poate contribui la profesionalizarea industriei si la cresterea standardelor de calitate in monitorizarea constructiilor.

 

- Pozitia mea, ca de obicei, este una de maxima responsabilitate. Am subliniat, in interviurile recente, ca aceste structuri necesita interventii urgente pentru a asigura siguranta publicului si integritatea infrastructurii. Este esential sa se efectueze evaluari structurale detaliate, care sa includa monitorizarea continua a starii acestora. Pentru planseul din Piata Unirii, consider ca trebuie implementat un sistem de monitorizare structurala care sa ofere date in timp real despre comportarea acestei structuri critice. Aceasta nu doar ca va permite identificarea timpurie a problemelor, dar va si facilita interventii rapide si eficiente. In cazul Pasajului Basarab, o evaluare riguroasa a sanatatii structurale este imperativa si realizarea lucrarilor de intretinere, avand in vedere traficul intens si riscurile asociate. Abordarea corecta a acestor proiecte implica o colaborare stransa intre autoritati, ingineri si specialisti in monitorizare. Este vital sa ne asiguram ca toate partile implicate sunt informate si ca se adopta masuri proactive pentru a preveni deteriorarea suplimentara. De asemenea, trebuie sa promovam transparenta in procesul de interventie, astfel incat comunitatea sa fie informata despre starea acestor structuri si masurile luate pentru siguranta lor. Aceasta abordare colaborativa este esentiala pentru a construi un patrimoniu durabil si sigur pentru generatiile viitoare.