Jumatate dintre satele din Romania (50%) pot deveni inteligente pana in anul 2030, insa rata de digitalizare depinde de mai multi factori, cum ar fi gradul de implicare a autoritatilor locale, accesul la finantare si gradul de adoptie a tehnologiei in zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competentelor digitale necesare, sustin specialistii Asociatiei Romane pentru Smart City (ARSC).

"Cand vorbim despre sate inteligente exemplul care ne vine cel mai rapid in minte este Ciugud, insa desigur ca exista multe alte forme de smart village si sunt sute de proiecte in derulare in mediul rural. Romania a inceput sa se alinieze la aceasta tendinta europeana, dar mai este o cale lunga de parcurs si va depinde de mai multi factori, precum: implicarea autoritatilor locale, accesul la finantare, gradul de adoptie a tehnologiei in zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competentelor digitale minim necesare atat la nivelul personalului autoritatilor publice cat si la nivelul societatii - a celor care, in cele din urma, fac parte din "comunitatile inteligente". Cu eforturi sustinute si investitii adecvate, este posibil ca un procent semnificativ din comunele din Romania sa devina inteligente pana in 2030. Un obiectiv realist ar putea fi de 50% din comunele tarii, tinand cont ca in acest moment sunt mai mult de 220 de initiative in peste 140 de comune", sustine Eduard Dumitrascu, presedintele ARSC, intr-un comunicat de presa transmis, marti, AGERPRES.

Conform statisticilor, in prezent, proiectele smart sunt tot mai des intalnite in mediul rural, iar progresele in infrastructura digitala si cresterea accesului la tehnologie, cu aproape sapte din zece gospodarii din mediul rural conectate la internet, au contribuit la aceasta evolutie.

Proiectele de "smart village" vizeaza: scolile - sisteme de invatamant la distanta, biblioteci digitale si programe educationale adaptative bazate pe inteligenta artificiala (IA); administratia locala - servicii publice accesibile online, plata taxelor online, digitalizarea relatiei cu cetatenii si companiile, alocarea de resurse administrative in baza analizei datelor, sisteme de alerta publice in caz de urgenta; infrastructura - iluminat public inteligent cu un consum eficient de energie, colectarea deseurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate (transport alternativ) sau agricultura inteligenta - sisteme de monitorizare cu drone sau cu senzori, integrarea productiei agricole cu cea de energie alternativa pe acelasi teren.

"Nu exista o limita de tehnologizare pe care o localitate trebuie sa o atinga pentru a fi considerata smart. A transforma un sat intr-un sat inteligent este despre modul in care tehnologia este implementata si integrata pentru a indeplini obiectivele strategice si pentru a raspunde nevoilor comunitatii. A fi smart nu inseamna doar tehnologie, este si despre utilizarea inteligenta a acesteia pentru a imbunatati eficienta, durabilitatea si calitatea vietii. Este totodata si despre competentele digitale ale cetatenilor", a explicat Dumitrascu.

ARSC subliniaza ca, in afara de fondurile din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), Romania are la dispozitie si fondurile de coeziune, in actualul exercitiu financiar, de aproape 30 de miliarde de euro, repartizate pe anumite domenii, inclusiv Programul Operational Regional (POR) gestionat de cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala (ADR).

"Totodata, ARSC a lansat serviciul de finantare Smart Finance, prin care autoritatile locale pot obtine fonduri europene si guvernamentale pentru digitalizarea si modernizarea localitatilor. Prin acest serviciu, autoritatile locale au acces la o gama completa de servicii, de la identificarea surselor de finantare pana la asistenta tehnica post-implementare in comunitatile lor. Modernizarea infrastructurii de apa si canalizare, imbunatatirea gestionarii deseurilor, tranzitia spre surse de energie regenerabile sau digitalizarea serviciilor publice sunt doar cateva directii prin care se pot atrage fonduri nerambursabile. Drept urmare, comunitatile locale pot beneficia de multiple oportunitati de finantare pentru a dezvolta astfel de proiecte, care sa le aduca in era digitala, sa le faca mai reziliente, mai durabile si, in final, mai inteligente", se mentioneaza in comunicatul citat.

In viziunea expertilor, printre tehnologiile care contribuie la tranzitia catre comunitati inteligente se afla: senzori IoT (monitorizare, incepand de la trafic, pana la calitatea aerului), sisteme de gestionare a energiei: panouri solare inteligente, retele de distributie inteligente, 5G (pentru o conectivitate rapida si eficienta), platforme de ticketing digital (aplicatii mobile pentru transportul public), camere de supraveghere cu IA (pentru securitate si gestionarea traficului), telemedicina (aplicatii si dispozitive pentru consultari la distanta) si Big Data (Centre de date pentru analiza si optimizarea serviciilor publice).

La nivel national, sunt peste o mie de proiecte si initiative Smart City si Smart Village dezvoltate din anul 2016 pana in prezent.

Asociatia Romana pentru Smart City este o organizatie non-guvernamentala cu peste 300 de membri si parteneri, infiintata in anul 2016, cu scopul de a sprijini dezvoltarea oraselor inteligente in Romania. Pentru informatii suplimentare, click aici!