Romania se situeaza pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE in cadrul Indicelui economiei si societatii digitale (DESI) pentru 2020, publicat ieri de Comisia Europeana. Indicatorul monitorizeaza performantele digitale globale din Europa si urmareste progresele inregistrate de tarile UE in ceea ce priveste competitivitatea digitala.

Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanta Romaniei a fost identica in patru din cele cinci dimensiuni DESI masurate, situatie cauzata de progresele lente inregistrate in general, dar si de evolutiile politice, intrucat in Romania au existat patru guverne diferite in ultimii trei ani.

Conform raportului, Romania inregistreaza cele mai bune rezultate in dimensiunea Conectivitate, datorita utilizarii ridicate a benzii largi de foarte mare viteza si disponibilitatii ample a retelelor de foarte mare capacitate fixe, in special in zonele urbane. 49% dintre locuintele din Romania sunt abonate la servicii de banda larga de foarte mare viteza (cel putin 100 Mbps), Romania situandu-se astfel pe locul 5 in UE. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a ramas in urma, in conditiile in care aproape o cincime dintre romani nu au utilizat niciodata internetul si mai putin de o treime au competente digitale cel putin elementare.

Romania este bine pozitionata in ceea ce priveste absolventii de tehnologia informatiei si comunicatii (TIC), plasandu-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toti absolventii (fata de media de 3,6% la nivelul UE); cu toate acestea, in ceea ce priveste serviciile publice digitale si utilizarea serviciilor de internet, performanta Romaniei este cea mai scazuta in randul statelor membre ale UE.

Desi Romania a adoptat Strategia nationala privind Agenda Digitala inca din 2015, masura in care tara a realizat angajamentele prevazute in strategie este necunoscuta. De asemenea, nu este clar daca Romania are in plan sa evalueze punerea in aplicare a strategiei si daca intentioneaza sa prezinte un raport privind situatia actuala.

 

In 2019, Romania si-a imbunatatit rezultatele in ceea ce priveste acoperirea, dar a stagnat in ceea ce priveste utilizarea. In special, acoperirea de banda larga de mare viteza a crescut pana la 82%, dar se situeaza inca in urma majoritatii statelor membre (media UE este de 86%). Utilizarea benzii largi a stagnat la 66% dintre gospodarii pentru al treilea an consecutiv si se situeaza cu mult sub media UE de 78%. Concurenta puternica bazata pe infrastructura inregistrata in Romania, in special in zonele urbane, se reflecta in indicatorii la care tara are rezultate foarte bune, si anume acoperirea retelelor de foarte mare capacitate fixe (VHCN) si utilizarea serviciilor in banda larga de cel putin 100 Mbps (68% si, respectiv, 49%). Cu toate acestea, decalajul digital dintre zonele urbane si cele rurale din Romania este ilustrat de cifrele privind acoperirea retelelor de foarte mare capacitate fixe, de care beneficiaza doar 39% dintre zonele rurale (care este insa dubla fata de media UE de 20%). In ceea ce priveste utilizarea serviciilor in banda larga de cel putin 100 Mbps, Romania depaseste in continuare in mare masura media UE (49% fata de 26%), ceea ce reprezinta o imbunatatire cu patru puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

Romania a ramas in urma in ceea ce priveste acoperirea 4G (85%, clasandu-se cu mult sub media UE de 96%). Indicatorul de utilizare a serviciilor mobile in banda larga, care a stagnat anul trecut, plaseaza Romania printre statele membre cu cele mai slabe rezultate, in pofida scaderii semnificative a preturilor conexiunilor in banda larga. Daca analizam toate cosurile de produse (fixe, mobile, convergente), Romania se claseaza pe primul loc in UE in ceea ce priveste preturile pentru conexiunea in banda larga. In ceea ce priveste cosurile pentru serviciile mobile si convergente, aceasta se claseaza in fruntea clasamentului, cu un indice de 97 si, respectiv, de 91. In ceea ce priveste preturile pentru retelele fixe in banda larga, Romania se situeaza pe locul al doilea in UE. Planul national al Romaniei privind reteaua in banda larga, adoptat in 2015, nu a fost actualizat inca pentru a reflecta obiectivele societatii gigabitilor.

Pentru a aborda decalajul digital dintre mediul urban si cel rural, Romania a accesat fonduri ale UE in baza cadrului financiar 2014-2020. In primul rand, Programul Operational Competitivitate al Romaniei are alocata o suma de 100 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR). In al doilea rand, Programul Operational de Dezvoltare Rurala 2014-2020 prevedea initial o suma indicativa de 25 de milioane de euro din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) in cadrul programului LEADER, din care mai putin de doua milioane de euro au fost alocate efectiv masurilor privind infrastructura de banda larga.

In plus, proiectul RoNet, care isi propune sa sprijine construirea de retele de distributie („backhaul”) in „zonele albe”, a primit o finantare de 45 de milioane de euro din partea FEDR, asigurand infrastructura de racordare la banda larga pentru un obiectiv de 696 de localitati.

La sfarsitul lunii decembrie 2019, autoritatile nationale au raportat finalizarea lucrarilor in 606 localitati, lucrarile fiind intr-un stadiu avansat de finalizare in alte 82 de localitati. O noua schema de subventii pentru construirea de retele de generatie urmatoare (NGN), cu un buget total contractat de 59 milioane de euro, ofera sprijin operatorilor privati care vor instala infrastructura de distributie („backhaul”) si de acces la bucla locala („last-mile”) in alte localitati aflate in zone albe. Proiectul vizeaza sa acopere 160.000 de gospodarii din „zonele albe”.

 

In ceea ce priveste indicatorul privind gradul de pregatire pentru utilizarea retelelor 5G, Romania are un punctaj de 21%, similar cu media UE. In total, in Romania s-a alocat 38% din spectrul armonizat la nivelul UE pentru serviciile de comunicatii pe suport radio de banda larga. In iunie 2019 a fost adoptata o strategie nationala pentru implementarea retelelor 5G in Romania. Documentul preconizeaza ca se vor crea astfel 250.000 de locuri de munca si se vor genera venituri in valoare de 4,7 miliarde euro.

Strategia nationala prevede organizarea unei proceduri de selectie pentru spectrul multibanda cu frecventele de 700 MHz, 800 MHz, 1.500 MHz, 2.600 MHz si 3.400-3.600 MHz. Cu toate acestea, procedura de selectie a fost amanata pana in al doilea trimestru al anului 2020.

Motivele care stau la baza intarzierii sunt: adoptarea OUG nr. 114/2018 prin care s-au stabilit preturi de rezerva ridicate, peste nivelurile de referinta de la nivel european, si taxe minime majorate pentru reinnoirea licentelor existente, precum si transpunerea in legislatia nationala a memorandumului semnat de Romania cu Departamentul de Stat al SUA privind securitatea infrastructurii 5G.

Desi acordarea de licente 5G pare sa isi urmeze cursul, procesul de autorizare impovarator ar putea constitui un blocaj major pentru dezvoltarea infrastructurii 5G.

 

Romania se situeaza pe locul 27 din cele 28 de tari ale UE in ceea ce priveste capitalul uman, stagnand in aceasta privinta comparativ cu anul precedent. Nivelurile competentelor digitale cel putin elementare si al competentelor cel putin elementare in materie de software situeaza Romania pe locul 27 in randul statelor membre ale UE. Mai putin de o treime dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 de ani au competente digitale cel putin elementare (58% la nivelul UE in ansamblu), in timp ce 35% au competente cel putin elementare in materie de software (fata de o medie a UE de 61%). In ceea ce priveste competentele digitale peste nivelul elementar, Romania se situeaza pe ultimul loc in UE, cu doar 10% dintre persoane. Desi s-a inregistrat o crestere usoara in anul precedent in ceea ce priveste procentajul specialistilor in domeniul TIC, acestia reprezinta o proportie mult mai mica din forta de munca decat in UE in ansamblu (2,2% fata de o medie a UE de 3,9%). Specialistele in domeniul TIC reprezinta 1,2% din totalul femeilor incadrate in munca.

In schimb, Romania are rezultate bune in ceea ce priveste absolventii in domeniul TIC, situandu-se pe locul 5 in randul statelor membre, cu 5,6% dintre toti absolventii.

Ministerul Educatiei si Cercetarii pune in aplicare Strategia pentru consolidarea administratiei publice 2014-2020 a Romaniei. In plus, ministerul pune in aplicare un proiect de simplificare administrativa pentru sistemul national de educatie, cu un buget de 28 de milioane de lei (aproximativ 6 milioane de euro) din SIPOCA (Instrumente Structurale in cadrul Programului Operational Capacitate Administrativa).

Proiectul "Campus Wi-Fi", o platforma nationala de internet wireless aflata deja in curs de punere in aplicare, va furniza servicii de acces la internet wireless (bazate pe Wi-Fi) pentru scoli, acordandu-se prioritate scolilor din invatamantul secundar. Proiectul prevede crearea infrastructurii tehnice necesare pentru utilizarea resurselor si a serviciilor de tipul OER si WEB 2.0 in educatie in cel putin 2.000 de scoli; echiparea a 4.500 de scoli gimnaziale cu echipament wireless, de care vor beneficia un milion de elevi si profesori si cresterea cu 15% a proportiei profesorilor care utilizeaza internetul prin intermediul Campusului Wi-Fi. Proiectul dispune de o finantare de aproximativ 210 milioane de lei (45 de milioane de euro).

 

Romania se situeaza pe locul 27 intre tarile UE in ceea ce priveste integrarea tehnologiei digitale de catre intreprinderi, cu mult sub media UE. In comparatie cu ultimii doi ani, locul ocupat de Romania a ramas stabil in acest domeniu. Nu s-a constatat aproape nicio modificare la niciunul dintre indicatori. 23% dintre intreprinderile din Romania fac schimb electronic de informatii, in timp ce doar 8% utilizeaza platformele de comunicare sociala (media UE: 25%).

S-a inregistrat o usoara imbunatatire a ponderii IMM-urilor care fac vanzari online, de la 8% in 2017 la 11% in 2019, dar aceasta ramane cu mult sub media UE de 18%. Din ce in ce mai multe IMM-uri isi vand produsele online in afara tarii, dar aceasta situatie se aplica doar pentru 6% din numarul total de IMM-uri, comparativ cu o medie a UE de 8%.

Romania nu are o strategie nationala de transformare digitala pentru intreprinderi, dar sprijina ecosistemul intreprinderilor nou-infiintate prin programul Start-up Nation, inclusiv intreprinderi nouinfiintate care produc inovari sau le integreaza in dezvoltari de produse si servicii noi.

In Romania exista, in prezent, trei centre de inovare digitala, unul la Bucuresti si doua la Cluj-Napoca.

 

In ceea ce priveste serviciile publice digitale, in ultimii trei ani, Romania s-a clasat pe ultimul loc in randul statelor membre ale UE. In schimb, Romania se situeaza pe locul 8 in ceea ce priveste utilizatorii serviciilor de e-guvernare, cu 82% dintre utilizatorii de internet, fata de media UE de 67%. Totusi, acest nivel ridicat de interactiune online intre autoritatile publice si populatie vizeaza doar utilizatorii de internet care trebuie sa depuna formulare. Punctajele scazute obtinute in ceea ce priveste formularele precompletate si serviciile realizate integral online, in cazul carora tara se situeaza pe locul 28, indica o problema sistemica in ceea ce priveste calitatea si capacitatea de utilizare a serviciilor oferite. Nu sa inregistrat nicio imbunatatire a serviciilor publice digitale pentru intreprinderi, Romania situandu-se pe ultimul loc si in aceasta privinta.

Lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administratia publica reprezinta o problema veche, pe care niciun guvern nu a reusit inca sa o rezolve, primele solutii fiind adoptate de actualul Executiv, in contextul pandemiei Covid-19.

Pentru informatii suplimentare, click aici!