Dupa doi ani de scaderi la nivel global, cele mai recente cifre pentru 2022 confirma ca revenirea insolventei in afaceri a fost deja intensificata pentru un numar tot mai mare de economii avansate si piete emergente de la inceputul anului. Prin urmare, anul acesta, in trimestrul II, indicele global de insolventa a inregistrat prima crestere trimestriala, de +8%, dupa 2020 fiind foarte aproape de momentul in care va inregistra o accelerare de doua cifre, imediat dupa trimestrul III.

Astfel, analistii Allianz Trade se asteapta ca indicele global de insolventa sa creasca de la 8%, la cel putin +10% in trimestrul III, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Un factor principal, care a mentinut ridicate presiunile asupra preturilor la materiile prime a fost si efectul de propagare al razboiului din Ucraina, in principal prin cresterea preturilor marfurilor si diferitele episoade de blocaj din China. In aceasta etapa, in ciuda semnelor de normalizare, cele mai multe tari inregistreaza inca insolvente in afaceri sub nivelurile pre-pandemie. Pe baza celor mai recente cifre YTD, una din patru tari este deja sub sau peste numarul de insolvente inregistrate in aceeasi perioada a anului 2019. Doua dintre piete sunt in Asia - Taiwan si Hong Kong - in timp ce patru sunt in Europa de Vest - Spania, Marea Britanie, Elvetia si Danemarca, cu Finlanda foarte aproape sa se alatura listei. In schimb, Europa Centrala si de Est este principalul contributor, jumatate dintre tarile din regiune inregistrand insolvente in afaceri peste nivelurile din 2019 (Turcia, Polonia, Cehia, Romania si Bulgaria), cu exceptia Rusiei, Slovaciei si tarilor baltice.

Cresterea insolventelor este deja o realitate pentru majoritatea tarilor, in special pentru pietele europene importante precum Marea Britanie, Franta, Spania, Tarile de Jos, Belgia si Elvetia. Cu toate acestea, SUA, China, Germania, Italia si Brazilia inregistreaza in continuare cele mai scazute niveluri. Jumatate dintre tarile analizate de catre analistii Allianz Trade au inregistrat deja cresteri de doua cifre ale insolventei in afaceri pentru prima parte a anului 2022. India a inregistrat o crestere de +64% YTD in iunie, Singapore +42% in august, Australia +104% in septembrie si Taiwan +10% in august. In America, revenirea a atins +36% YTD incepand cu luna august in Canada. In Europa Centrala si de Est, tendinta ascendenta este determinata de accelerarea din Turcia (+69% in luna august), precum si in Bulgaria, Romania si Tarile Baltice. In Europa de Vest, revenirea este condusa de Austria (+92% YTD din septembrie), Marea Britanie (+70% din septembrie) si Belgia (+52% din august), dar cresterile de doua cifre sunt vizibile si in tari precum Danemarca, Franta, Irlanda, Norvegia, Spania si Elvetia.

In Europa se poate observa o revenire a insolventelor, la nivelurile pre-pandemice, in aproape 60% din industrii, in special in turism, productie si servicii B2C. In acelasi timp, revenirea globala este datorata, in principal, din insolventele micilor companii si este confirmata de numarul moderat de insolvente majore (58 de cazuri in T3 2022 si 182 in primele trei trimestre, fata de 187 si 332 pentru aceeasi perioada a anilor 2021 si 2020). Doar cateva tari au inregistrat o revenire a insolventelor repartizate pe sectoare: Belgia, Franta si Regatul Unit - toate trei facand parte din lista tarilor cu cea mai mare scadere a insolventei in 2020/2021.

In Romania, numarul insolventelor a crescut cu 10.7% pentru primele 9 luni ale anului 2022 fata de perioada similara a anului trecut, in linie cu asteptarile la nivel global pentru anul curent. Desi este o crestere de doua cifre care vine pe fondul inrautatirii fundamentelor macroeconomice afectate de inflatie si acutizate de impactul razboiului din Ucraina, o abordare optimista ar semnala o usoara incetinire fata de luna precedenta cand avansul pe primele 8 luni a fost de 11.3%.

”Daca experienta ultimului trimestru al anului trecut este relevanta - cand inflatia incepuse sa se faca simtita in economie - o accelerare de 1-2 puncte procentuale ar duce ritmul insolventelor in zona unei cresteri de +12-14%, ce corespunde unui numar sensibil peste 6.000 de insolvente. Numarul este important intrucat ar marca revenirea sau depasirea nivelului din 2019 de 6.500 de insolvente, anul pre-pandemic care nu a fost influentat de masurile masive de suport ale statului in economie.”, puncteaza Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade.

Daca in ultimele luni avansul preturilor la energie a influentat negativ profiturile multor segmente economice, cresterile succesive ale ratelor de dobanda - masuri firesti de contrapondere la puseul inflationist - vor fi varful de lance influentand profiturile nete si lichiditatea in urmatoarele trimestre. In acest sens, renuntarea la discursul triumfalist, acceptarea climatului actual si disciplina financiara vor trebui potentate de o relatie optima cu creditorii.

 

Socul cresterii ratei dobanzii se profileaza in prima jumatate a anului 2023, alaturi de accelerarea salariilor. Dupa cum era de asteptat, soldurile mari de numerar pentru corporatii (inca cu 43% peste nivelurile pre-Covid-19 in SUA, +36% in Marea Britanie si +32% in zona euro) au oferit un buffer semnificativ pentru normalizarea politicii monetare in 2022. Analistii preconizeaza ca viitoarele cresteri ale ratelor cheie din SUA, Marea Britanie si zona euro ar trebui sa creasca ratele medii ale dobanzilor pentru corporatii cu inca 200 puncte de baza pana la jumatatea anului 2023, ceea ce, la randul sau, va reduce marjele cu -1,5 puncte procentuale in SUA, -2,2 puncte procentuale in UK si mai mult de -3pp in tarile din zona euro. Italia, Spania si Franta fiind cele mai expuse riscului.

Cu toate acestea, trebuie evitata o comprimare puternica a lichiditatii pe termen scurt in Europa deoarece bancile au intervenit pentru a compensa piata de obligatiuni (+22% a/a in creditele noi YTD) si mai mult de 50% din imprumuturile corporative si-au crescut maturitatea la peste cinci ani, in timp ce doar 20% au crescut cu mai putin de un an. Pentru sectoarele industriale din Europa, masa salariala este mai mare, comparativ cu SUA. Astfel, o crestere de 4-5% in 2023 ar putea elimina in medie intre -0,5 pp si -1 pp din marje. Intr-un context de crestere economica scazuta, cresterea salariilor si a costurilor de finantare pune cel mai mult in pericol domenii precum: constructii, telecomunicatii, auto, comertul cu amanuntul, echipamentele de uz casnic, electronicele.

Pentru a evita cea mai mare crestere anuala de dupa 2009, sprijinul din partea statului se va accentua in Europa daca recesiunea se dubleaza la -2,4% ca urmare a unei crize energetice mai puternice. Este de asteptat ca actualul sprijin fiscal, mai orientat si mai concentrat pe limitarea accelerarii ratelor de severitate sa reduca aceasta crestere a insolventei cu mai mult de -10 puncte procentuale fata de 2022 pentru cele mai mari economii europene: -12 puncte procentuale in Germania (respectiv 2.600 de firme), -13 pp in Franta si Italia (6.700 si, respectiv, 1.900 de firme), -15 pp in Regatul Unit (4.300) si -24 pp in Spania (2.100). Cu toate acestea, daca criza energetica se agraveaza, intensificand recesiunea viitoare, guvernele vor creste dimensiunea masurilor de sprijin fiscal, deoarece insolventa in afaceri ar creste cu inca +8 puncte procentuale, pana la +25% in 2023 in UE - cea mai mare crestere anuala din 2009 si pana acum. Pentru a absorbi pe deplin socul suplimentar, masurile de sprijin fiscal ar trebui sa creasca in medie la 5% din PIB. Cu toate acestea, aceste mari salturi fiscale pot fi mult mai restranse pe fondul politicilor monetare restrictive.

In general, dupa doi ani de scaderi, analistii se asteapta la o accelerare generala a insolventei in afaceri (+10% in 2022 si +19% in 2023 la nivel global). In Europa de Vest, modelul de schimbare a regimului de insolventa, care utilizeaza mii de serii de date macrofinanciare folosind invatarea automata, indica faptul ca insolventa ar trebui sa creasca cu peste +10% atat pentru Franta, cat si pentru Regatul Unit in 2022, in timp ce ar putea scadea cu peste - 10% in Italia, fara o crestere majora in Germania. Este de asteptat ca insolventele sa depaseasca 53.000 de cazuri in Franta in 2023 (+29% de la +46% in 2022), 27.000 de cazuri in Marea Britanie (+51% si respectiv +10%), 17.000 de cazuri in Germania (+5% si +17%) si 10.900 de cazuri in Italia (-6% si +36%). Regiunea ar trebui sa depaseasca nivelul de insolventa in afaceri de dinaintea pandemiei in 2022 (cu +5%), in ciuda dinamicii mixte.

In Asia, China este de asteptat sa inregistreze cu 15% mai multe insolvente in 2023, pe fondul cresterii scazute si al impactului limitat al relaxarii monetare si fiscale. In SUA, se asteapta la o crestere de +38% a insolventelor de afaceri in 2023, ca urmare a conditiilor monetare si financiare mai stricte, ceea ce va insemna o revenire la peste 20.000 de insolvente pe an.

Cu toate acestea, se poate observa inca insolventa unor firme importante si anume: companii care erau deja fragile inainte de pandemie, dar nu au supravietuit intreruperii masurilor de sprijin care le-au tinut temporar in viata, companii care nu au reusit sa-si adapteze modelele de afaceri la schimbarile structurale create sau intensificate de pandemie si companiile expuse direct la efectele de propagare ale invaziei Ucrainei asupra ciclului economic si financiar.

 

Privind in perspectiva, costul mare al energiei va ramane cel mai mare soc pentru profitabilitate, in special in tarile europene. La nivelurile actuale, pretul energiei ar impacta profiturile companiilor nefinanciare, deoarece puterea de stabilire a preturilor se va modifica pe fondul scaderii cererii. Astfel, firmele pot face fata la o crestera a preturilor sub 50% si, respectiv, 40% in Germania si Franta, doar daca transmit clientilor un sfert din cresterile preturilor la energie. Avand in vedere natura crizei actuale, guvernele au ales sa adopte mai multe masuri pe baza de numerar pentru a compensa cresterea indusa de razboi a preturilor la energie. Intr-adevar, atat din motive politice, cat si economice (levier corporativ ridicat pe fondul unui mediu de crestere a ratelor dobanzilor), promovarea parghiei corporative pentru a face fata crizei s-ar putea dovedi a fi o greseala. Astfel, ponderea IMM-urilor fragile din Marea Britanie, Franta si Germania este stabilizata la 17%, 13% si respectiv 6%, sau aproape de 42.000 de firme in Marea Britanie, 28.400 in Germania si peste 18.700 in Franta, insemnand ca, in medie, guvernele vor „salva” peste 4.500 de IMM-uri.

Trecerea la o triada formata din recesiune usoara in economiile avansate, crestere scazuta pe pietele emergente si inflatia cu ratele mai mari au crescut riscurile corporative, in principal in sectoarele constructii, transporturi, telecomunicatii, masini si echipamente, retail, echipamente de uz casnic, electronice, automobile si textile. Astfel, este de asteptat, ca perspectiva cererii, constrangerile prelungite de productie (preturile energiei si ale inputurilor, lipsa fortei de munca si lanturile de aprovizionare inca nenormalizate) si problemele mai mari de finantare (acces si cost) sa afecteze atat profitabilitatea, cat si lichiditatea corporatiilor nefinanciare.

Analistii estimeaza ca viitoarele cresteri ale ratelor cheie din SUA, Marea Britanie si zona euro ar trebui sa creasca ratele medii ale dobanzilor pentru corporatii cu inca 200 pb pana la jumatatea anului 2023, reducand marjele firmelor cu -1,5 puncte procentuale in SUA, - 2,2 puncte procentuale in UK si mai mult de -3 puncte procentuale in tarile din zona euro. Italia, Spania si Franta sunt cele mai expuse riscului. Cu toate acestea, o presiune puternica a lichiditatii pe termen scurt in Europa ar trebui evitata, deoarece bancile au intervenit pentru a compensa piata de obligatiuni (+22% a/a in imprumuturi noi YTD). In plus, peste 50% din imprumuturile corporative si-au crescut maturitatea la peste cinci ani, in timp ce doar 20% au crescut cu mai putin de un an. Fara un plafon de pret pentru energie, corporatiile nefinanciare nu ar putea evita pierderile, deoarece cresterea preturilor la energie ar genera un consum intermediar in crestere cu peste +70%, deoarece puterea lor de stabilire a preturilor scade odata cu incetinirea rapida a cererii.

 

Specialistii Allianz Trade prognozeaza o revenire a insolventelor de afaceri de +10% in 2022 si +19% in 2023 (comparativ cu +10% si, respectiv, 14% asteptate anterior). In Europa de Vest, modelul de schimbare a regimului de insolventa indica faptul ca aceasta ar trebui sa fie mai mare de 10% atat pentru Franta, cat si pentru Regatul Unit in 2022, in timp ce acestea ar trebui sa varieze intre 0% si -10% in Germania si sa scada cu peste -10% in Italia. In acest context, Europa de Vest urmeaza sa-si depaseasca nivelul regional pre-pandemie de insolventa in afaceri, in 2022, in ciuda dinamicii mixte din regiune, unde Italia inregistreaza mai putine insolvente (-6% a/a), Germania este aproape stabila (+5%), iar Regatul Unit si Franta inregistreaza o revenire puternica de +51% si, respectiv, +46%. Este de asteptat ca insolventele in Franta sa creasca cu +12.000 de cazuri, ajungand la 53.200 in 2023 si sa depaseasca doar putin nivelurile din 2019 (+3%), in ciuda unei reveniri vizibile (+29%).

In Germania se asteapta ca insolventa sa ramana sub nivelurile din 2019, in ciuda unei reveniri posibile in 2023 care ar ajunge la +17%, echivalentul a 2.450 de firme. In plus, specialistii se asteapta ca guvernul sa ramana pregatit sa actioneze intr-un mod tintit, asa cum a facut pentru a salva cateva utilitati cele mai afectate, inclusiv prin ajustari temporare suplimentare ale legilor privind restructurarea si insolventa, dar si prin suspendarea temporara a obligatiei de a depune declaratia de insolventa, daca este necesar. In Italia, mixul dintre redresarea post-lockdown si masurile de stat s-a dovedit a fi un succes in limitarea numarului de insolvente mult sub nivelul lor pre-pandemie, cu 7.160 de cazuri in 2020, 8.498 de cazuri in 2021 si aproximativ 8.000 de cazuri in 2022, daca revenirea asteptata in trimestrul IV 2022 se va concretiza.

Spania este tara cu cel mai mare risc al insolventei atat in 2022, cat si in 2023, deoarece, redresarea post-pandemie, sprijinul statului si extinderile multiple ale moratoriului de insolventa nu au avut efectele scontate si au dus la o crestere a insolventelor in afaceri de +30% in 2021 si +11% YTD in 2022 septembrie. In timp ce, in Marea Britanie, revenirea insolventelor ar trebui sa fie semnificativa atat pentru anul 2022, cat si pentru 2023. Normalizarea a inceput rapid odata cu eliminarea treptata a masurilor de sprijin intr-un context intern agravat si de problemele legate de Brexit.

Pentru Africa, Orientul Mijlociu si Europa Centrala si de Est insolventa intreprinderilor este deja peste nivelurile regionale pre-pandemice. Astfel sunt asteptate cresteri suplimentare in 2023 la un nou record, in special in Africa de Sud, Marocsi Turcia. Iar in Asia, China este de asteptat sa-si mentina sub control nivelul anual de insolventa din 2022, datorita unui punct de plecare scazut si in ciuda dificultatilor crescute pentru companiile cele mai expuse comertului international si restrictiilor legate de Covid-19, in special in sectorul constructiilor.

SUA, din cauza recesiunii si a problemelor aferente (finantarea) ar trebui sa declanseze o revenire a insolventelor de la minimele istorice atinse in 2021 (14.290 de cazuri) care s-au prelungit si in 2022 (14.570 de cazuri preconizate).