- Lucrarile continua atat pe partea de retele, cat si pe cea de statii de tratare a apei si de epurare, iar obiectivul este dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apa si apa uzata in Timisoara si in 81 localitati din judetul Timis. Progresul lucrarilor este avansat, in special in ceea ce priveste extinderea si reabilitarea retelelor de apa si canalizare din Timisoara, pentru care s-au alocat 31 milioane de euro din acest proiect. Astfel, pana acum au fost finalizate complet lucrarile pe 55 de strazi. Vorbim de lucrari de amploare, cu grad sporit de dificultate, dat fiind ca santierele s-au desfasurat pe bulevarde, strazi cu trafic intens, in zone foarte populate, unde, de multe ori, a fost nevoie sa se lucreze noaptea, pentru a nu afecta si mai mult traficul si cetatenii.

Din luna martie vor incepe lucrarile incluse in Lotul 1 al contractului de lucrari aferent zonei de sud a orasului, care include 19 strazi, majoritatea in zona Sagului - Dambovita, pe care se vor reabilita conductele de apa, de canalizare sau ambele, cum este cazul strazilor 16 Decembrie 1989 si Ana Ipatescu. Beneficiile acestor investitii vor fi prezente pe termen foarte lung, conductele moderne din fonta ductila sau polietilena avand o durata de viata aproximativa de peste 50 de ani, timp in care se garanteaza faptul ca nu se vor sparge sau colmata.

In ceea ce priveste statiile de tratare a apei din judet incluse in proiect, o parte dintre acestea vor fi receptionate in viitorul foarte apropiat, lucrarile fiind finalizate in proportie de 99%. Este cazul statiilor de tratare din localitatile Masloc, Giulvaz si Liebling, pentru care se pregatesc documentele aferente receptiei. De asemenea, progresul lucrarilor la statiile de epurare a apelor uzate din Gavojdia si Belint-Chizatau este de 92% si se previzioneaza ca receptia va avea loc in luna iunie a acestui an.

Cat despre statia de epurare din Timisoara, sistemul de valorificare a namolului este in curs de realizare, fiind in faza in care se aduc echipamentele necesare functionarii. Urmeaza montarea acestora si probele tehnologice, iar finalizarea este estimata pentru luna martie. 

Pe langa acest proiect de mare anvergura desfasurat de Aquatim, anul trecut s-au mai desfasurat si finalizat cu succes doua proiecte cu finantare din fonduri UE, mai mici, dar foarte importante pentru noi. Primul dintre acestea a constat in realizarea a doua parcuri fotovoltaice la Statia de epurare a apei uzate si la Statia de tratare a apei Urseni, din Timisoara, cu o capacitate totala nou instalata de producere a energiei electrice de 1.650 kWp. Valoarea totala a investitiei a fost de circa 9,9 milioane de lei, din care peste 9,3 milioane de lei fonduri nerambursabile. In urma acestei investitii, incepand cu acest an, se vor produce 2.281 MWh/an energie electrica din surse regenerabile si se va constata o scadere anuala a gazelor cu efect de sera cu 752,56 tone CO2/an. 

- Desigur ca ne continuam demersurile pentru atragerea de fonduri. Un pas important in acest sens a fost facut recent, cand un proiect inaintat de noi, respectiv Extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in aglomerari mai mari de 2.000 Locuitori Echivalenti, a primit o aprobare prealabila in cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Suntem increzatori ca vom primi raspuns pozitiv si la alte doua cereri de finantare, pe care le-am depus tot in PNRR, pentru Sprijinirea conectarii populatiei cu venituri mici la retelele de alimentare cu apa si canalizare existente - adica, mai pe scurt, ajutor pentru prima conectare la reteaua de apa si canalizare.

De asemenea, Aquatim a inceput demersurile pentru obtinerea unei finantari de circa 300 de milioane de euro prin Programul Dezvoltare Durabila 2021-2027 - Axa prioritara 1 - dezvoltarea infrastructurii de apa si apa uzata si tranzitia la o economie circulara, obiectivul specific - promovarea accesului la apa si un management sustenabil al sectorului de apa - judetul Timis. Acest proiect ar asigura extinderea si modernizarea sistemelor centralizate de apa si canalizare in aproape 80 de localitati din judetul Timis, pentru asigurarea parametrilor de calitate impusi de legislatia in vigoare, precum si pentru cresterea gradului de bransare si racordare a populatiei.

Un alt obiectiv al Aquatim, in viitorul apropiat, este suplimentarea panourilor fotovoltaice la Statia de epurare Timisoara, tot prin accesarea unui program de finantare de la Fondul pentru Modernizare derulat de Ministerul Energiei. Programul se numeste Realizarea capacitatilor noi de producere energie din surse regenerabile de energie si urmarim obtinerea unei finantari nerambursabile de un milion de euro.

Avem certitudinea ca accesarea fondurilor europene nerambursabile reprezinta un instrument esential pentru companiile de apa si canalizare. Aceste fonduri permit investitii ce, altminteri, ar fi imposibil de sustinut din fonduri proprii, conditia de baza fiind depunerea unor proiecte bine intocmite si documentate.

 

- Daca in 2022 Aquatim a avut o cifra de afaceri de aproape 224 milioane de lei, in 2023 cifra de afaceri a crescut la peste 264 milioane de lei. Precizam, insa, ca indicatorii prezentati sunt cei de la 31 decembrie 2023 si pot suferi mici modificari pana la momentul intocmirii bilantului. Pentru 2024 estimam o cifra de afaceri de aproape 290 de milioane de lei, iar pentru 2025, de aproximativ 301 milioane de lei. 

- Dupa cum am precizat mai devreme, pe langa proiectul de mare anvergura desfasurat de Aquatim, anul trecut s-au mai dus la bun sfarsit si doua proiecte mai mici, tot cu finantare din fonduri UE. Primul, de care am mentionat deja, a vizat realizarea a doua parcuri fotovoltaice, iar al doilea a presupus achizitia unui sistem de contorizare a consumului de apa potabila, prevazut cu interfata digitala, in municipiul Timisoara, in valoare de 9,8 milioane de lei, din care 7,9 milioane de lei fonduri europene. Contoarele SMART de apa rece sunt echipate cu dataloggere si module de comunicatie pentru masurarea consumului de apa, care permit citirea orara si transmisia zilnica a datelor, indicand si situatii de consum anormal - consum prea mare sau prea mic -, incercari de manipulare a mecanismului etc. Cele 8.000 de apometre inteligente transmit date din urmatoarele cartiere ale Timisoarei: Sagului, Freidorf, Fratelia, Steaua, Ciarda Rosie, precum si de pe strazile Mures, Gavril Musicescu si Cerna. Bransamentele de apa din Timisoara sunt 100% contorizate, dupa cum urmeaza: 37% dintre dispozitive sunt contoare smart, care transmit consumurile direct pe calculator, 62% sunt contoare radio, cu citire de tip walk by, cu terminale portabile, si 1% sunt contoare cu citire vizuala.

Mentionez ca retelele de alimentare cu apa si canalizare din Timisoara si localitatile metropolitane sunt cartografiate digital in proportie de 100% (sistem GIS). Doar in Timisoara avem inventariati 730 km de retea apa si 698 km de retea canalizare, iar Aquatim a continuat si va continua extinderea GIS si la localitatile periurbane si din judet.

 

- La aceste intrebari va pot raspunde in dubla mea calitate, de presedinte al Asociatiei Romane a Apei si de director general al Aquatim. Astfel, ca presedinte al ARA, sunt in permanenta legatura atat cu factorii de decizie guvernamentali, cat cu colegii de la companiile din tara si am o buna imagine de ansamblu asupra situatiei. Asa cum o arata si studiile recente, in ultimele doua decenii majoritatea lunilor au fost cele mai calde din istoria observatiilor meteorologice. In ceea ce priveste precipitatiile, nu se poate spune ca au scazut cantitativ, dar s-a schimbat modul de distribuire a lor, in sensul ca se inregistreaza cantitati mari in intervale scurte de timp, dupa care urmeaza intervale mari fara precipitatii. Aproape 60% din suprafata Romaniei este in proces de aridizare, cele mai afectate zone fiind in partea de est si de sud a tarii. De aceea, este imperios necesar sa crestem nivelul de stocare a apei, tot asa cum trebuie sa minimizam riscul de inundatii in perioadele de precipitatii masive. Pentru asta e nevoie de implicare pe toate palierele, de la cele mai inalte niveluri si pana la factorii de conducere locali. Cu totii trebuie sa conlucram pentru a combate efectele schimbarilor climatice, prin conservarea resurselor de apa si imbunatatirea eficientei infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare.

In ceea ce priveste compania pe care o conduc, pot spune ca Aquatim se bucura de o situatie privilegiata, pentru ca, de exemplu, alimentarea cu apa a Timisoarei se bazeaza pe doua surse. Aproximativ un sfert din apa potabila provine din foraje de mare adancime si trei sferturi din Bega. Debitul acestui canal este constant, multumita nodului hidrotehnic de la Costei, care, la vreme de seceta, cand debitele scad, directioneaza apele raurilor Timis si Bega in albia lor, in functie de nevoi. In plus, avem rezerva de apa din lacul de acumulare Surduc, la care se poate apela in cazurile extreme. Asadar, Timisoara va trece mereu cu bine peste perioadele caniculare. In acelasi timp, prin numeroasele si masivele investitii facute in reteaua de canalizare si in statia de epurare, orasul face fata cu brio chiar si in conditii de precipitatii extreme. 

Situatia difera un pic la nivelul judetului, unde alimentarea se face preponderent din foraje si unde ne confruntam, deseori, cu situatia consumului excesiv generat de cei care isi uda gradinile cu apa de la robinet. In aceste localitati, daca lipsa precipitatiilor s-ar prelungi mult si pe fondul unor temperaturi ridicate, s-ar putea ajunge la scaderea presiunii apei si chiar lipsa ei. De aceea, facem mereu apel la timiseni, prin intermediul mass media si al retelelor sociale, ca gospodarirea responsabila si sustenabila a resursei de apa este o sarcina comuna si pe termen lung.